306 matches
-
la nivelul factorilor săi genetici. Declanșarea prin impact antropic a unor disfuncții (care implică structurile geologice, apa, relieful și procesele geomorfologice, structurile vii) afectează profund pedogeneza, întârziind/întrerupând formarea solului sau determinând degradarea lui puternică. Aceleași urmări le au lucrările agrotehnice neraționale și poluarea solului prin utilizarea în exces a fertilizanților, a pesticidelor, a unor ape de irigație aflate sub standardele de calitate. Ca și în cazul apelor, aerului, structurilor vii, orice formă de poluare accidentală poate determina degradarea corespunzătoare a
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
reduse și fiind utilizate intens, fără perspectiva regenerării, vor fi epuizate și ele curând. Se află în această situație zăcămintele de guano din unele insule tropicale (din Nauru) sau de pe coasta vestică a Americii de Sud. Ca și în cazul unor practici agrotehnice inadecvate, capabile să degradeze principala resursă naturală a agriculturii, solul, o serie de tehnologii industriale de extracție ineficientă, au degradat unele zăcăminte, eliminând sub formă de reziduuri o parte din substanța minerală utilă greu sau imposibil de recuperat ori impunând
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
cercetare științifică în principalele domenii ale agrotehnicii privind: - stabilirea sistemului de lucrare și fizica solului la principalele plante de cultură în diferite condiții pedoclimatice din România; - rolul asolamentelor în condițiile agricuturii intensive; - ameliorarea solurilor cu exces de umiditate prin metode agrotehnice moderne;protecția mediului; - folosirea ierbicidelor în combaterea buruienilor, ș. a. A publicat peste 340 de lucrări științifice și tehnice de specialitate dintre care 23 editate și în limbi străine. Dintre manualele tehnice de specialitate în număr de 12 amintim: - Rotația culturilor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pentru cercetare și datorită perseverenței a reușit să construiască un pavilion științific care a făcut cinste agriculturii. Stațiunea Suceava, sub conducerea sa, a obținut rezultate deosebite în domeniul ameliorării, fiind create soiuri de grâu, secară, orzoaică, hibrizi de porumb, metode agrotehnice specifice acestor creații precum și mijloace de combatere a bolilor și dăunătorilor culturilor agricole. Trebuie să subliniez faptul că, cu toate sarcinile administrative pe care le avea ca director, a reușit să publice articole științifice precum și o serie de lucrări ample
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
cadre pentru alte țari socialiste. Școli de partid de rangul al doilea au Început să fie organizate din 1946 În diferite republici ale URSS, În anumite centre regionale și numeroase orașe mari. În afară de pregătirea generală, asigurau un Învățământ În discipline agrotehnice, pentru cadrele care lucrau În agricultură. Sistemul școlilor de partid sovietice era compus din trei instituții centrale: Institutul/Academia de Științe Sociale, Școala Centrală/ Superioară de Partid, Institutul de Marxism-Leninism, secondate de numeroase așezăminte În provincie. Academia de Științe Sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
exclusiv mediului rural, A.r. avea un conținut foarte variat. Scopul mărturisit de redactorul și editorul Demetriu N. Preda într-un articol editorial intitulat Muncă și lumina era acela de a difuza „luminile” culturii la țară. Cele mai multe articole cuprindeau informații agrotehnice și economice. Alături de acestea au apărut însă și unele de interes mai general, cu subiecte istorice, scrise de D. Bolintineanu și Gr. G. Tocilescu, sau consacrate literaturii, datinilor, moravurilor și credințelor populare, scrise de G. Dem. Teodorescu. Revista a publicat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285445_a_286774]
-
Contribuții la studiul solurilor fosile din Depresiunea Jijia-Bahlui, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.VI, f.1. COSTACHE I., GRANEANU A., POPOVICI I., BARBU N. (1960), Condițiile naturale din Moldova și influența lor asupra agriculturii, Rev. "Metode agrotehnice pentru sporirea producției agricole în Moldova", Ed.Acad.R.P.R. BUCUR N., BARBU N. (1961), Complexul fizico-geografic din regiunea masivelor deluroase Copalău-Cazancea-Guranda, An. Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.VII, f.1. BUCUR N., BARBU N. (1965), Regradarea solurilor din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
schimb se întâlnește des în natură și este mult folosită în tehnică. De exemplu rocile, care sunt sisteme disperse naturale, schimbă cationi în prezența apelor naturale: primesc ioni K+ și NH4+ și trimit în soluție ioni Ca2+ și Mg2+. Proprietățile agrotehnice ale solului depind de acest schimb. Un alt exemplu este cel al lacurilor, izvoarelor și nămolurilor curative, a căror compoziție depinde de solubilitatea sărurilor respective dar și de natura rocilor cu care vin în contact și de schimbul ionic dintre
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
specii. Această concurență se menține însă, în cazul patogenilor și dăunătorilor. Dintre caracteristicile de bază ale agrobiocenozei stabilitatea și complexitatea sunt cele care influențează cel mai mult combaterea integrată. Gradul de stabilitate este determinat de tipul de cultură, de metodele agrotehnice, de schimbările în modul de utilizare al terenurilor, de condițiile climatice. Exceptând factorii de climă, toți ceilalți factori pot fi influențați și dirijați de către om în combaterea integrată. Durata perioadei de vegetație a culturii, ca producător primar al agrobiocenozei are
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
6. Menținerea populațiilor dăunătoare la un nivel minim, pentru a menține și dușmanii naturali în vederea prevenirii apariției unor noi patogeni care-i pot înlocui pe cei vechi. 7. Orgnizarea unei activități interdisciplinare. 8. Urmărirea dezvoltării plantei gazdă. 9. Folosirea metodelor agrotehnice de combatere. 10. Folosirea soiurilor rezistente. 11. Organizarea unor cursuri de instruire și a unui program de popularizare. 12. Organizarea unui sistem administrativ eficace pentru protecția plantelor. Este evident, că în cadrul enumerării acestor aspecte factorii naturali de combatere ocupă primul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
cerințelor fitotehnice și fiziologice ale plantelor. În terenul foarte bine pregătit plantele cresc și se dezvoltă normal într-un ritm mai rapid ceea ce va determina creșterea rezistenței lor la atacul bolilor. La plantele cultivate pe un teren lucrat după regulile agrotehnice, agenții patogeni nu găsesc un microclimat favorabil pentru instalare și manifestare. Drenarea terenului. Multe boli ale plantelor sunt favorizate de excesul de umiditate al solului. De exemplu, mucegaiul de zăpadă produs de Fusarium nivale atacă mai puternic cerealele cultivate pe
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
numeroși agenți patogeni samulastra constituie o etapă din ciclul evolutiv al acestora. De exemplu, prin intermediul samulastrei de grâu are loc trecerea infecțiilor cu rugină pe cerealele de toamnă. Distrugerea samulastrei fie prin arătură, fie prin discuirea solului, reprezintă o lucrare agrotehnică deosebit de importantă din punct de vedere fitosanitar. Arăturile de vară și de toamnă. Prin aceste lucrări care se execută prin răsturnarea brazdei cu 180o, se îngroapă resturile vegetale și odată cu acestea sporii sau fructificațiile unor agenți patogeni, așa cum sunt Puccinia
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
pentru viața plantelor în special din două motive: capilaritatea asigură circulația sevei brute la plante, capilaritatea solului, ca factor pentru menținerea apei folosită apoi de plante. Un sol cu capilare își pierde apa foarte repede. De aceea trebuie aplicate măsuri agrotehnice prin care capilarele formate în sol sunt distruse (prășit). I.5.4.Fenomene de transport. Vâscozitatea Pentru a descrie mișcarea fluidelor reale trebuie să se țină cont de interacțiunile dintre diferitele elemente de fluid sau dintre fluid și pereții tuburilor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de plante mamă în unități specializate. Acestea trebuie să asigure tot materialul necesar de samânță, portaltoi vegetativi și muguri pentru altoire, pentru toate pepinierele din țară. Pomii astfel obținuți sunt marcați cu etichete "liber de viroze". Igiena fitosanitară și măsurile agrotehnice în livadă. în timpul iernii, se procedează la îndepărtarea de ramuri uscate, a cuiburilor de omizi, a fructelor mumifiate care au rămas în pomi și de asemenea, a ritidomului la pomii bătrâni. Materialul rezultat se distruge prin ardere în locuri special
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mai întâi pe frunzele bazale apoi pe tecile frunzelor sau chiar pe spice. O parte dintre organele de rezistență vor elimina sporii (ascosporii) chiar în primăvară. Gradul de atac produs de această ciupercă este influențat de o serie de factori agrotehnici, de specializarea agentului patogen și de rezistența soiurilor. Epocile timpurii de semănat, cantitățile mari de îngrășăminte pe bază de azot, dublate de o desime mare a plantelor și buruienilor, creează condiții de maximă favorabilitate pentru evoluția agentului patogen. Dintre soiurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la rugina galbenă. Soiurile omologate în 2003 sunt din punct de vedere al sensibilității diferite: Dumbrava și Drobeta(S), Gk.Cipo(MS), Gk Kalaz(R) și Mv Palma(MR). Măsurile de igienă culturală, de fertilizare echilibrată ca și toate măsurile agrotehnice ce asigură condiții optime pentru plante, sunt indicate pentru prevenirea atacului acestui agent patogen. 1.1.11. Rugina neagră a cerealelor Puccinia graminis Boala cunoscută sub numele de rugină liniară, rugina paiului sau rugina neagră, este răspândită în toate țările
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semănat în terenuri acide, cu textură luto-argiloasă și în condiții de depășire a desimii optime a plantelor la unitatea de suprafață. Ingrășarea neechilibrată cu azot sensibilizează plantele la atac (Ana Hulea și M. Hatman, 1975). Prevenire și combatere. Respectarea măsurilor agrotehnice ca: semănatul la epoca optimă, fertilizările echilibrate, evitarea terenurilor acide, rotații de 4-5 ani fără cereale păioase, asigură o limitare a pagubelor produse de această ciupercă. În condiții deosebit de favorabile ciupercii, când se depășește pragul economic de dăunare(PED) care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în 2003 Liliana, Stindard, Suceava sunt mijlociu de rezistente iar soiul Jubileu este rezistent. Soiurile de orzoaică Annabell, Danuta, Florina și Succes sunt sensibile la această micoză. Nu se fac 2 tratamente la rând cu produse din aceeași grupă. Măsurile agrotehnice cu efect de prevenire ca: rotația corectă a culturilor, îngrășarea echilibrată, însămânțarea în epoca optimă și cu desime normală și erbicidarea, limitează pagubele produse de această ciuperă. 1.2.5. Pătarea reticulară brună a frunzelor - Pyrenophora teres Boala este răspândită
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de costrei.În rizomii lui, virusul rezistă peste iarnă și de acolo afidele îl vor achiziționa și retransmite în primăvară (fig. 25). Prevenire și combatere. Ca măsură obligatorie de prevenire a atacului virusului pe porumb, se recomandă distrugerea prin măsuri agrotehnice și erbicidare a buruienii gazdă (costrei) de pe tarlalele unde urmează să semănăm porumbul sau sorgul și de pe marginea drumurilor sau de pe taluzurile canalelor de irigație. Însămânțarea timpurie a porumbului reduce posibilitățile de infecție cu acest virus, datorită numărului mic de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și prin tratamente cu ulei, ce nu are efect toxic pentru plante dar, împiedică atacul afidelor. În cultura mare este necesar ca periodic să se împrospăteze materialul de plantat cu tuberculi produși în “zonele închise”, să se aplice toate metodele agrotehnice, fitotehnice și de protecție la optim, de aceste lucruri depinzând direct producția la unitatea de suprafață. Micoplasme 3.1.4. Stolburul Solanaceelor Stolbur disease - Mycoplasma Stolburul este considerat ca una din bolile cele mai grave ale plantelor din fam. Solanaceae
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
va face cu doze moderate de azot, fosfor, potasiu, (N90P80K60 + 25 t gunoi de grajd) pentru mărirea rezistenței plantelor. La întocmirea asolamentelor trebuie să se țină seama de faptul că ciuperca mai atacă tomatele, vinetele și alte solanacee sălbatice. Lucrările agrotehnice executate corect (bilonarea, erbicidarea, irigarea cu doze moderate) asigură vigurozitatea plantelor, aerisirea culturii și sunt factori defavorizanți ai evoluției ciupercii. Prin preîncolțirea tuberculilor se pot elimina tuberculii bolnavi și deci scade procentul de atac. Combaterea agentului patogen se face la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe care continuă să trăiască. În zonele de mare cultură a cartofului boala este semnalată întâi pe soiurile timpurii, apoi până toamna și pe celelalte soiuri. Sporii apăruți în toamnă rezistă chiar la temperaturi de -32șC. Prevenire și combatere. Măsurile agrotehnice prin care se asigură plantelor o fertilizare optimă, precum și o aprovizionare ritmică cu apă, reduc posibilitățile de instalare a ciupercii. Fertilizarea cu doze mari de fosfor sensibilizează plantele la această boală, în timp ce îngrășămintele cu azot sporesc rezistența acestora (Gh. Iacob
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantele debilitate se instalează fuzariozele, ce dau mucegaiuri albe sau roz. Pe plantulele debilitate se instalează ciuperci din genul Fusarium care dau mucegaiuri albe sau roz. Transmitere-răspândire. Instalarea ciupercilor ca și evoluția atacului, extinderea bolii, depinde de foarte mulți factori agrotehnici, climatici sau este în corelație directă cu evoluția atacului nematozilor și a dăunătorilor. Ciupercile se răspândesc în cursul vegetației prin spori duși de apa din sol, iar de la un an la altul rezistă sub formă de spori , micelii și microscleroți
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ploaie și de vânt. De la un an la altul rezistența ciupercii este asigurată de miceliile din resturile de plante bolnave, pe care se formează fructificațiile de rezistență cu spori. Prevenire și combatere. Atacul acestei ciuperci poate fi prevenit prin măsuri agrotehnice ca: îngroparea adâncă a resturilor atacate, rotația culturilor și semănarea la timpul optim. La hibridul Sorem, la semănatul prea devreme se poate înregistra un atac puternic în urma căruia pierderile pot fi de cel puțin 30-65 % din producție, în schimb la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de rezistență rămași în sol, sau de pe semințe, iar în cazul cruciferelor semănate din toamnă rezistă în rădăcinile din sol. În cursul anului, ciuperca este răspândită de sporii duși de apa de ploaie și de vânt. Prevenire și combatere. Mijloacele agrotehnice au un mare rol în prevenirea instalării bolii, deoarece prin arăturile adânci, igienă culturală, distrugerea buruienilor și rotația de 3-4 ani, se crează condiții favorabile pentru plante și nefavorabile pentru instalarea ciupercii. În toate culturile semincere se recomandă la apariția
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]