187,360 matches
-
face același lucru, când ai timp. Până la revederea noastră, te îmbrățișez frățește, Mircea Horia, Sâmbătă, 2 iunie 1984. Stimate și bunule prieten M. H. Simionescu Astăzi este duminică și, fiind zi nelucrătoare, mă găsesc pe „cameră”, cum se spune pe aici. Vă scriu de undeva dintr-o pădure, dintr-o cabană a I.F.T. - ului, aflată la vreo treizeci de km de Orșova, cu care se face foarte greu legătura, mijloacele de transport fiind doar camioanele ce cară lemne în depozitul forestier
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
undeva dintr-o pădure, dintr-o cabană a I.F.T. - ului, aflată la vreo treizeci de km de Orșova, cu care se face foarte greu legătura, mijloacele de transport fiind doar camioanele ce cară lemne în depozitul forestier al orașului. Și aici a venit toamna și pădurea de foioase a început să-și etaleze fantasticul cromaj autumnal. În timpul săptămânii, însă, nu am cum să bag în seamă frumusețile naturii pentru că lucrăm zi-lumină și într-un ritm drăcesc. Noroc că sunt clădit bine
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
brânci. Cel mai mult mă supără mâinile, pe care mi le julesc întruna, și picioarele ce-mi transpiră crunt în cizmele de cauciuc. Am început câteva poezii, dar nu le pot termina încă, una se va chema chiar „Pădurea toamna”. Aici oamenii sunt ca la pădure, simpli, „din topor” și nu prea duși la biserică. Lucrez cu fel de fel de inși din toată țara, români, dar și maghiari și slovaci (care sunt foarte buni muncitori forestieri). Am coborât de două
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
fără vestigii și tradiții, Orșova Veche aflându-se sub undele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier. Peste cinzeci la sută din populația lui este formată din țigani... Un mare neajuns, cel puțin pentru mine, îl constituie faptul că aici este zonă de frontieră, și încă una foarte căutată de cei care vor să treacă dincolo, iar eu cu fizionomia mea nu prea ortodoxă, sunt foarte des oprit și chestionat ba de grăniceri, ba de milițieni, lucru ce mă râcâie
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
când m-am despărțit de dumneavoastră, la afecțiunea ce am simțit că o aveți pentru mine și mă mir și sunt al naibii de mândru că am putut ajunge la sufletul dumneavoastră (un dumnezeu al scrisului românesc, ce sunteți). E destul de greu aici, dar ce să fac, așa mi-e scris. Momentan trebuie să muncesc cu țapina pentru a face niște bani și a mă mișca spre un oraș unde să pot trăi liniștit și să pot scrie. Vă anunț că am terminat
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
o bat la mașină și să vi-o trimit pentru a vă crea o imagine despre ea. Cum vă mai simțiți fizic? Ce mai este nou în ce faceți și pe unde mergeți? Pe la Pietroșița cum mai este vremea? Pe aici este încă destul de bună și sper să mai țină tot așa, căci munca în aer liber e foarte mult condiționată de starea timpului. Voi încheia cu părerea de rău că mă despart de dumneavoastră, dar cu bucuria de a vă
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
Tulcea. Iată că destinul meu de hoinar m-a adus și-n mirificul univers al Deltei. Tabăra noastră se află la marginea localității și de lângă ea începe balta. Ea, tabăra, este pustie până la începerea campaniei geologice (în aprilie). Din toamnă aici nu se găsește decât un om, care are grijă să nu-i fie deranjată solitudinea. De două săptămâni eu sunt cel care o face, urmând să mai stau aici încă pe atât. Viețuiesc într-o căsuță tip camp, singur și
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
tabăra, este pustie până la începerea campaniei geologice (în aprilie). Din toamnă aici nu se găsește decât un om, care are grijă să nu-i fie deranjată solitudinea. De două săptămâni eu sunt cel care o face, urmând să mai stau aici încă pe atât. Viețuiesc într-o căsuță tip camp, singur și bucuros că am lângă mine caietul în care scriu, câteva cărți, un aparat mic de radio, un reșou și câteva „canțarole” în care-mi pregătesc mâncarea (ce puțin îi
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
vierme roz de traiul bun Prin merele din hala cu de toate Am și mașina, am uitat sặ-ți spun Merg la servici pe patru roate. Mamặ, ĵți scriu cặ știu că mai aștepți Noi vești din viața mea de pribegie Aici că și la noi șanț rặi și drepți Doar Dumnezeu pe fiecare-i știe. Mi te ĵnchipui iarặși aplecat Cum tặmâiezi la morți în cimitire Aici că și la noi ĵn sat Nu e destulặ pace și iubire. Cât de
SCRISOARE MAMEI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1466526288.html [Corola-blog/BlogPost/375366_a_376695]
-
ĵți scriu cặ știu că mai aștepți Noi vești din viața mea de pribegie Aici că și la noi șanț rặi și drepți Doar Dumnezeu pe fiecare-i știe. Mi te ĵnchipui iarặși aplecat Cum tặmâiezi la morți în cimitire Aici că și la noi ĵn sat Nu e destulặ pace și iubire. Cât de regrete am uitat ce-i drept Dorul mặ arde că o ranặ vie Și-mi bate inima ĵncặtușatặ-n piept La gândul de ce-a fost și
SCRISOARE MAMEI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1466526288.html [Corola-blog/BlogPost/375366_a_376695]
-
-te, Marie, din cuvânt! Tu iartă-mi, dar, suspinul efemer Din inima de dragoste preaplină, Știu, trupul tău s-a înălțat la cer, Născător de-a pururi de lumină. Cum putea să plece fără el Sufletul, cel fără de prihană? Acum, aici, pentru Jertfitul Miel Curg lacrimile tale din icoană... Rostindu-ți numele și e de-ajuns, Mi se umple versul meu de bine, Ave Marie! Dumnezeu și-a pus Toată veșnicia Lui în tine!... Referință Bibliografică: Marie... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe
MARIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Marie_nicolae_nicoara_horia_1345011503.html [Corola-blog/BlogPost/355065_a_356394]
-
cu arbori destul de bătrâni era foarte plăcut. Cu oarecare rezerve dirigintele un profesor foarte generos ne elibera dintre zidurile școlii profesionale. Condiția eliberării era să ne formăm grupe de căte 4 elevi după care ne dădea un bilet de voie. Aici aveam să cunosc ceva ce nu știam încă până atunci. Într-o zi a venit la noi o distinsa doamna să o ajutăm să întrețină mormântul soțului său. Adică să-l săpăm și să o ajutăm să planteze flori. Fiindcă
CUNOŞTINŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ciclul_casa_de_sub_magulice_cunostin_mihai_leonte_1346580842.html [Corola-blog/BlogPost/343900_a_345229]
-
-ntregul chipul, la suflet nici atât, inimă ioc că-i folosea doar la ticăit că să facă rele, îl văzuse-n treacăt, vorbea sor-sa Vergina că-l cheamă Oprea, dar ce conta că și ea uitase și că venise p-aici să ispășească cine știe ce viclenii și răutăți dinspre coclauri sărace cu mulți ciulini și-ntinse cât ochiul nu cuprinde, malverse și fără inimi, pentru a zândărî și sângera alte inimi, cum s-a și întâmplat vezi bine. Buzele le erau pecetluite
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
străină, pentru a se juca apoi la Berlin, Paris, Magdeburg sau Budapesta, în limba maghiară și germană. Lansarea din 1890 de la Iași a fost primită cu răceală, încât nici n-a mai fost jucată până după primul Război Mondial. De aici marele curaj de azi al directorului artistic de la Naționalul ieșean, talentatul Adi CARAULEANU, de a pune-o în scenă la mal de Dunăre. Personal am să încep cu o laudă adusă scenografiei sobre, deși pare austeră, a lui Nicolai MIHĂILĂ
NĂPASTA-UN ALTFEL DE TEATRU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Napasta_un_altfel_de_teatru_pompiliu_comsa_1357298825.html [Corola-blog/BlogPost/345196_a_346525]
-
Da, ai dreptate, până cum nu am avut parte decât de priviri, nu mi-a adresat nimeni nici o vorbă, de parcă aș fi ciumată! - Pune-o te rog pe seama timidității și vei fi mult mai aproape de adevăr. Ce-i cu tine aici? - Repet anul. - Iartă-mă, trebuia să mă prezint și eu; Albert. Și eu sunt tot un fel de repetent. - Știu, o știe toata lumea.... - Datorită cărei materii? - A fizicii; de fapt a doamnei profesoare de fizică. - Presupun că are ceva
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
voi conduce până acasă. O plimbare este oricând binevenită. - Numai că locuiesc foarte departe! - Singurul lucru de care mă tem, este că vom ajunge prea repede. * - Albert te rog, înțelege că nu se poate, este imposibil! - Jumătate din câți sunt aici susțin cu toată ființa că este posibil. Mai rămâne ca o părticică din ființa ta să cedeze și întrunim majoritatea după care, în mod democratic, putem trece la fapte. - Bine dar nu înțelegi că eu sunt mai mare decât tine
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
o notă cu mult mai bună. Simțea amărăciunea și reproșul din glasul Mitrului după ce îi aducea la cunoștință notele “luate”, acesta punând punct de fiecare dată: - Ești prost, du-te în p..... mătii; ai vrut la liceu! Discuția se oprea aici dar fiecare continua cu un monolog nesfârșit al gândurilor. El, Albert știa că nu este prost. Chiar dacă ar fi fost prost nu ar fi recunoscut-o. Nu o face nimeni, de parcă prostia este numai un atribut al altora. De fapt
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
în așa fel să nu-l sufocăm. În timpul zilei era liber era liber și se plimba prin tot balconul, ba, mai mult, începuse să se urce pe o masă ce o aveam acolo și mai târziu pe balustrade balconului. De aici privea cu nostalgie și jind spre suratele lui care zburau pe balconul vecin sau cântau în copacii de pe strada Ion Meșter, din Cluj-Napoca. Într-o după amiază, când soarele își trimitea razele pieziș printre crengile copacilor deja desfrunziți, guguștiucul nostrum
DIN LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Din_lumea_necuvantatoarelor.html [Corola-blog/BlogPost/356572_a_357901]
-
care am botezato Titina, în fiecvare dimineață, prânz și seara, la ore fixe, vin să le dăm mâncare, apoi ne cântă la fereastră: gugu-ștuc, gugu-ștuc... și eu îl îngân, ca într-o povestire a prozatorului D.R.Popescu, „ gugu-ștuc, gugu-ștuc/ pe aici vin/ pe aici mă duc/“. Cântecut lui Florin, ascultat în fiecare dimineață, îmi aduce aminte de orașul copilăriei mele, Drăgășani, de ograda părintească unde în nucul din curte cântau alți guguștiuci. Sub influența acestei atmosfere am scris volumul de versuiri
DIN LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Din_lumea_necuvantatoarelor.html [Corola-blog/BlogPost/356572_a_357901]
-
Titina, în fiecvare dimineață, prânz și seara, la ore fixe, vin să le dăm mâncare, apoi ne cântă la fereastră: gugu-ștuc, gugu-ștuc... și eu îl îngân, ca într-o povestire a prozatorului D.R.Popescu, „ gugu-ștuc, gugu-ștuc/ pe aici vin/ pe aici mă duc/“. Cântecut lui Florin, ascultat în fiecare dimineață, îmi aduce aminte de orașul copilăriei mele, Drăgășani, de ograda părintească unde în nucul din curte cântau alți guguștiuci. Sub influența acestei atmosfere am scris volumul de versuiri “ Nucul dintre două
DIN LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Din_lumea_necuvantatoarelor.html [Corola-blog/BlogPost/356572_a_357901]
-
aude nimic , numai respirația somnoroasă a celor două surori . Ușa dintre camere era întredeschisă. Se dezbrăcă și intră gol în patul răcoros . Își aminti de lampă . O stinse încetișor. Se trezi când o rază îi intră în ochi : nenorocita , tocmai aici și-a găsit locul!Lumina lunii mătura odaia mai ceva decât a lămpii stinse! Ieși furișându-se afară. Înconjură casă și ieși în iarba întunecată din față. Apoi intră din nou în ogradă . O siluetă fantomatică ținea cerdacul să nu
DEŞERTUL DE CATIFEA (11) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_11_costel_zagan_1364542205.html [Corola-blog/BlogPost/345477_a_346806]
-
AN? Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 826 din 05 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului În istoria zbuciumată a românilor, timp de mai multe secole, codrii, nepătrunșii codri de-atunci au jucat importantul rol al fortărețelor de pe alte meleaguri: Aici își găsea adăpost și liniște relativă tot românul fugit din calea năvălitorilor, aici se refugiau micuțele dar curajoasele armate românești pentru organizarea îndrăznețelor atacuri asupra ordiilor asiatice și tot aici și-au găsit un binemeritat sfârșit trufașele armate maghiare, turcești
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
Toate Articolele Autorului În istoria zbuciumată a românilor, timp de mai multe secole, codrii, nepătrunșii codri de-atunci au jucat importantul rol al fortărețelor de pe alte meleaguri: Aici își găsea adăpost și liniște relativă tot românul fugit din calea năvălitorilor, aici se refugiau micuțele dar curajoasele armate românești pentru organizarea îndrăznețelor atacuri asupra ordiilor asiatice și tot aici și-au găsit un binemeritat sfârșit trufașele armate maghiare, turcești sau poloneze, care au cutezat să se aventureze în necunoscut pentru nimicirea celor
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
atunci au jucat importantul rol al fortărețelor de pe alte meleaguri: Aici își găsea adăpost și liniște relativă tot românul fugit din calea năvălitorilor, aici se refugiau micuțele dar curajoasele armate românești pentru organizarea îndrăznețelor atacuri asupra ordiilor asiatice și tot aici și-au găsit un binemeritat sfârșit trufașele armate maghiare, turcești sau poloneze, care au cutezat să se aventureze în necunoscut pentru nimicirea celor ce se încăpățânau să-și apere „sărăcia, și nevoile, și neamul”. Căci pe-atunci codrul era frate
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
a reclamei comerciale excesive, a lenei instituționalizate, contribuie la vicii în asimilarea propriei culturi. Populația este ținută departe de carte „spre a nu avea parte” cum spune proverbul. Un om cult nu votează incultura, ca să nu folosesc cuvinte mai dure. Aici mai apare o eronată părere asupra culturii propagată de înalte foruri politice. Președintele țării este marinar cu studii academice asimilate unui inginer. Este intelectual. Primul ministru a absolvit dreptul și cu sau fără doctorat, este un academic. Este și el
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]