221 matches
-
sumerian, Îi corespunde akkadianul Namtaruxe "Namtaru". Este masculin, iar numele său Înseamnă „Destinxe "Destin"”: În cazul său Însă, este vorba despre un destin funest, fiind principalul mesager și ministru al reginei infernului Ereșkigalxe "Ereșkigal". 9) Paz¿zuxe "Pazu>zu" - demon akkadian fără corespondent sumerian. Este un demon masculin reprezentat cu patru aripi, aspect monstruos, coarne lungi, labe de leu și alte trăsături demoniace. Pe cât este de cumplit, pe atât este de temut. Uneori Însă apare ca duh protector. 10) R³biÌu - demon
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fără corespondent sumerian. Este un demon masculin reprezentat cu patru aripi, aspect monstruos, coarne lungi, labe de leu și alte trăsături demoniace. Pe cât este de cumplit, pe atât este de temut. Uneori Însă apare ca duh protector. 10) R³biÌu - demon akkadian (sumerianul hul-dúb sau mașkimxe "mașkim"). Este un demon masculin care, după cum o spune și numele, se ascunde pentru a spiona: acest lucru arată clar acțiunea sa subversivă și periculoasă. 11) Sibittixe "Sibitti" - demoni akkadieni (inim-bixe "inim-bi", În sumeriană), adică „cei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ca duh protector. 10) R³biÌu - demon akkadian (sumerianul hul-dúb sau mașkimxe "mașkim"). Este un demon masculin care, după cum o spune și numele, se ascunde pentru a spiona: acest lucru arată clar acțiunea sa subversivă și periculoasă. 11) Sibittixe "Sibitti" - demoni akkadieni (inim-bixe "inim-bi", În sumeriană), adică „cei Șapte”. Sunt un grup de ființe malefice, infernale, colaboratori ai lui Ișumxe "Ișum", care, la rândul său, este colaborator al lui Erraxe "Erra" (Nergalxe "Nergal"), ajutându-l să semene nenorociri În Babilon. În poemul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
post mortem a unor suverani, ca În cazul lui Ghilgameșxe "Ghilgameș", Lugalbandaxe "Lugalbanda" și Dumuzixe "Dumuzi", aceștia fiind inițial, așa cum se consideră În general, persoane istorice. Dintre aceștia se evidențiază figura lui Ghilgameș, cel care, potrivit tab. XII din poemul akkadian omonim (care, de altfel, reia un text sumerian) a devenit judecător divin În infern. După cum se vede, ne aflăm În mod clar În zona „eroicului”. Și regele Ur-Nammuxe "Nammu" (2112-2095 Î.Hr.) - fondatorul celei de-a treia dinastii Ur și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Încă din timpul vieții, iar numele său Începe să fie precedat În scris, ca În cazul zeilor propriu-ziși, de determinativul divin (d i n g i r, În sumeriană, și ilum, În akkadiană). Primul rege divinizat a fost, În timpul dinastiei akkadiene, marele Nar³m-Sinxe "Sin" (2254-2218 Î.Hr.). Desigur, nu este vorba despre o divinizare În sensul că regele ar avea o natură divină identică cu aceea a zeilor propriu-ziși, fiind clar mai ales faptul că până și un asemenea rege era
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Îi atribuia suveranului onorurile și ofrandele cuvenite unui zeu. Prin divinizare se intenționa Întărirea respectului datorat regelui ca figură excepțională și ca reprezentant al divinității. Practica divinizării regelui nu a durat mult. Aceasta a trecut, prin imitație, de la suveranii dinastiei akkadiene la cei ai dinastiei a III-a din Ur (2112-2003 Î.Hr.), iar mai apoi a Început să se atenueze, până la dispariția totală În timpul marelui Hammurabi din Babilon (1792-1750 Î.Hr.). 5. LUMEA ȘI OMULTC "5. LUMEA ȘI OMUL" Lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
principale (aștri, țări, regiuni, cetăți, râuri etc.)1. Pentru a fi scurți, vom cita doar titlurile: 1) Prologul mitului sumerian Ghilgameșxe "Ghilgameș", Enkiduxe "Enkidu" și Infernul (sau Ghilgameș și Arborele ¾uluppu); acesta va fi reluat pe tab. XII a poemului akkadian despre Ghilgameș. 2) Prologul mitului sumerian Cearta dintre Arbore și Trestie (giș și gi). 3) Prologul mitului sumerian Cearta dintre Iarnă și Vară (é-me-eș și en-te-en). 4) Textul magic akkadian Viermele durerii de dinți. 5) Invocația exorcistă akkadiană Râul creator
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
¾uluppu); acesta va fi reluat pe tab. XII a poemului akkadian despre Ghilgameș. 2) Prologul mitului sumerian Cearta dintre Arbore și Trestie (giș și gi). 3) Prologul mitului sumerian Cearta dintre Iarnă și Vară (é-me-eș și en-te-en). 4) Textul magic akkadian Viermele durerii de dinți. 5) Invocația exorcistă akkadiană Râul creator. 6) Lucrarea creatoare a lui Ea, În akkadiană, reprezentată de două texte. 7) Rugăciunea pentru reconstituirea unui templu, În akkadiană. 8) Prologul Marelui tratat de astrologie, reprezentat de o versiune
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a poemului akkadian despre Ghilgameș. 2) Prologul mitului sumerian Cearta dintre Arbore și Trestie (giș și gi). 3) Prologul mitului sumerian Cearta dintre Iarnă și Vară (é-me-eș și en-te-en). 4) Textul magic akkadian Viermele durerii de dinți. 5) Invocația exorcistă akkadiană Râul creator. 6) Lucrarea creatoare a lui Ea, În akkadiană, reprezentată de două texte. 7) Rugăciunea pentru reconstituirea unui templu, În akkadiană. 8) Prologul Marelui tratat de astrologie, reprezentat de o versiune sumeriană și două akkadiene. 9) Prologul Cerții dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Sapei (sumerian); 3) Atra¿asșsxe "Atrah~asșs" (akkadiană, vezi mai jos subcapitolul 5.2.b); 4) En¿ma eliș (akkadian, vezi mai jos subcapitolul 5.2d); 5) Crearea lui Enkiduxe "Enkidu", povestită pe tab. I, col. II, 29-41 din poemul akkadian al lui Ghilgameșxe "Ghilgameș"; 6) Lucrarea creatoare a lui Ea (akkadian; vezi subcapitolul 5.1a); 7) Teodiceea babiloniană (akkadiană); 8) Mitul KAR-4 (bilingv); 9) Babyloniaka lui Berossos (text grec, de inspirație mesopotamiană, Întrucât se referă direct la En¿ma eliș
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
rândul său, Enki creează două personaje (masculine), apți să o pună În dificultate pe Ninma¿. Mitul exprimă clar ideea că omul a fost creat pentru a munci În locul zeilor - după cum am văzut, o temă fundamentală pentru mitologia mesopotamiană. c) Mitul akkadian al lui Atra¿asșsxe "Atrah~asșs" și spiritul nemuritor eddimu Din Întreaga literatură mesopotamiană, mitul babilonian antic Atra¿asșsxe "Atrah~asșs" conține cea mai incisivă și organică descriere a creării omului. Pe tab. 204-217 se povestește: Ea deschise gura și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
că acest „spirit” se poate reface după moartea persoanei care Îl deține (cf. subcapitolul 5.5b). Se poate afirma și că edimmu este „spiritul nemuritor” al omului, care, datorită acestui fapt, este caracterizat de o noblețe bine definită. d) Mitul akkadian En¿ma eliș Și acest mit, care apare la sfârșitul mileniului al II-lea Î.Hr., conține o narațiune clară despre crearea omului În tab. VI, 1-50. Mitul Îi atribuie lui Mardukxe "Marduk" ideea de a crea omul, idee pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
3.2). Principalele izvoare referitoare la această temă sunt miturile sumeriene Enkixe "Enki" și Nima¿, Lugal-e (afirmație implicită), Lauda Sapei (sumerian) și Cearta dintre Oaie și Grâu (sumerian); miturile akkadiene sunt Atra¿asșsxe "Atrah~asșs" și En¿ma eliș; textul, akkadian și acesta, Lucrarea creatoare a lui Ea; textul mitic bilingv KAR-4. Conform narațiunii din Atra¿asșsxe "Atrah~asșs", tab. I, 194-243, ideea de a crea omul pentru a-i substitui pe zei În muncă a aparținut zeului Înțelepciunii Enkixe "Enki
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
semnificația sa se pare că este „Cel care a văzut/trăit viața (fără de moarte)”. Pe lângă aceste izvoare principale, citate implicit, mai există În literatura mesopotamiană și alte menționări diferite ale potopului. Termenul sumerian pentru potop este a-ma-ru sau a-má-uru5; termenul akkadian curent este ab¿bu(m). 2) Povestea - Povestea potopului din izvoarele sumero-akkadiene este foarte asemănătoare cu cea din Geneză, 6-9, care depinde, cu siguranță, de tradiția mesopotamiană. Se povestește, În ordine, anunțarea dezastrului, făcută de Enkixe "Enki"/Ea, eroului potopului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
importanță deosebită beneficiau locurile sacre - temple și case de cult - În care se considera că locuiește divinitatea, mai dispusă să-și asculte credincioșii acolo decât oriunde altundeva. Această idee explică foarte bine termenul sumerian pentru templu, é, căruia Îi corespunde akkadianul bștu(m), care Înseamnă „casă”: acest lucru indică clar ideea umană de locuință a uneia sau a mai multor divinități. a) Templele După cum s-a spus deja (cf. subcapitolul 1.3d-e), există atestări ale templelor din Mesopotamia Încă de la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
gamă largă de funcții. Preoților le revenea sarcina Îndeplinirii ritualului cultului, Împreună cu alte funcții practice, cum sunt cele administrative, legate de viața concretă a templului. Sumerienii Îl numeau en pe preotul care se afla În vârful ierarhiei personalului unui templu; akkadienii, babilonienii și asirienii au modificat termenul, acesta ajungând enu(m). Dubla funcție sacerdotală, sacră și administrativă, este numită În sumeriană sanga, iar În akkadiană șangû(m). Organizarea personalului sacru devine, odată cu trecerea timpului, din ce În ce mai perfectă și mai bogată. Diferitele categorii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
jumătate a mileniului al II-lea Î.Hr. Acestea conțin nume din panteonul hurrit pe care le raportează, În unele cazuri, la zeitățile din panteonul mesopotamian. De exemplu, se pare că zeița Îalaxe "S#ala", cunoscută ca soție a zeului akkadian al fenomenelor atmosferice Adadxe "Adad" (Ișkurxe "Ișkur"), precum și a zeului semit occidental Daganxe "Dagan", ar fi de origine hurrită. Zeița hurrită Naparbixe "Naparbi" era venerată În Assurxe "Assur"; Șaușka, În schimb, era venerată la Ninive. Iar dacă ne referim la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
acum despre religia hurrită 1 se bazează esențialmente pe informațiile provenite din arhiva capitalei hitite. Cea mai mare parte a textelor scrise În alte limbi decât hitita (trebuie amintită și existența unor table redactate În limbile tradiției scrierii, sumeriană și akkadiană) aparțin În general ritualului și descântecului magic; un interes aparte prezintă unele texte bilingve cu conținut mitologic. Gradul de cunoaștere al acestor limbi și cantitatea de mărturii nu sunt uniforme. Analiza celor două limbi de origine anatoliană indo-europeană, palaica și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aceleiași divinități, venerate fiecare cu un nume propriu, sunt adunate Într-o desemnare colectivă. Este vorba despre „tipuri” propriu-zise de zei, fiecăruia dintre ei corespunzându-i o sferă personală de influență; dintre aceștia, indicați adesea doar cu ideograma sumeriană sau akkadiană, și nu cu numele personal, Îi amintim pe: 1. zeul furtuniixe "zeul furtunii" (ideograma DU, DIMxe "DIM"), zeul principal al panteonului și al unor sisteme locale, stăpânul ploii bune și distructive; 2. zeul-Soarexe "Soare" (DUTUxe "DUTU"), stăpânul dreptății; 3. zeul-Lună
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tip semitic occidental. Prin termenul amoriți se desemnează acele grupuri de nomazi, caracterizate de o structură tribală și de o economie pastorală, care ocupau ariile neurbanizate ale Mesopotamiei, ale Siriei și Palestinei. Astfel de popoare (numite Martuxe "Martu" În izvoarele akkadiene), care vorbeau o limbă semitică occidentală, se impun În Siria după distrugerea Eblei, În timp ce În Mesopotamia hegemonia lor se instaurează odată cu sfârșitul imperiului neosumerian al orașului Ur III (provocat, În parte, de ei). Valul amorit ocupă așadar Palestina, Siria de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Hadad), dar regele Îi mulțumește În mod special lui Baalxe "Baal" Shaminxe "Baal Shamin" pentru ajutorul primit de la acesta și menționează alte câteva divinități astrale. Din Neirab (În apropiere de Alep) provin două inscripții funerare ale unor preoți cu nume akkadiene (secolele VII-VI Î.Hr.), slujitori ai zeului lunar Saharxe "Sahar", cu menționarea altor divinități astrale mesopotamiene, indiciu important al răspândirii spre vest a cultului lunar de la Harran, din Mesopotamia de Sus. Și la Damasc Îl găsim pe Hadad ca
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]