596 matches
-
și ceea ce pare a fi, și ceea ce nu pare a fi, toate la un loc, Valul de ceață subțire o înfășoară prin striații suprapuse iar Moartea, fluidul albastru, albastru că marea, albastru că cerul dispărut în gură monștrilor. El, călătorul albatros, schimbător că cerul, înghițit de paradoxuri, își îndreaptă corabia în derivă dintr-un țărm necunoscut în altul umplându-și vidul orelor din puștiul zilelor din anii sterpi, Necunoscutul l-a înghițit, lumea și-a schimbat polii, pomii forme mișcătoare, pământul
SINCOPE TEMPORALE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367104_a_368433]
-
în urechi, se dau de ceasul morții pentru a înainta printre ceilalți “liliputani” nautici, două-trei viteziste sunt ale pazei de coastă cu sirenele flamboaiante căutând cine știe ce nelegiuiți ai apelor, toate sunt albe de parcă zici că sunt stoluri de cocori și albatroși care străpung apa printre “bucăți” desprinse din închipuite aisberguri, rătăcite tocmai aici... Facem din loc în loc poze și nu ne dezlipim de balustrada prevăzută de “la mână” cu sârmă împletită, un perete protector pentru a preîntâmpina obsesiile amatorilor de suicid
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
încercă, uneori cu efect scontat, aerul sumbru al sfâșitului neînceput: “Sufla dinspre răsărit/trecutul./ niciun drum nu mai pornea - /ghemuri uriașe/în containere inscripționate:/fără timp/fără sens//cocoșul cânta/sfâșieri de întuneric./ nisipul se lepăda de formă.// spre orizont/albatroși de cenușă”. Aura Apostolescu preferă forma scurtă și implicit eliptică, dând senzația că inițierea în magia poeziei e pe calea cea bună: “lună și soare/șnur neîntreruptibil/noi numai ceață” (“Viața”, pag. 278). Ana Tudoran plutește pe linia ușor ondulată
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
aleargau pe norocos, pentru a-i fura bucata de pește. Când vroiai să-i aduni în jurul tău, era suficient să strigi “Vasilică!” sau “Costică!” și să ridici mâna deasupra capului. Din senin, apăreau imediat, lângă barcă, stoluri de pescăruși și albatroși. Într-o zi, când am aruncat volta, s-a întâmplat să cadă deasupra unui pescăruș ce își spăla penele nepăsător, pe luciul apei. Acesta nu s-a ferit și nailonul a căzut peste aripile sale. Speriat s-a zbătut și
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
fără stea, știi? steaua mea ți-am dăruit-o ție/ și concluzionând romantic /să-ți odihnești fantasmele în ea/căci numele mi l-ai strigat și nu s-a mai întors la mine oricât de mult l-am așteptat/ . Pescărușii, albatroșii sunt păsările preferate poate că și în zborul lor amplu îți dau iluzia unei plutiri printre misterioasele gânduri ce frământă umanitatea. Dorina Neculce, continuă lista mărturisirilor și preferințelor anotimpurilor simțindu-se bine în natura apropiată și dorul ei de femeie
DORINA NECULCE. TIMP LIMITAT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349608_a_350937]
-
înălțimea cerului la o viitoare stea ce se va înaltă pe firmamentul muzicii populare românești și numele ei de Maria Mădălina Lupu va devini renume. Valurile mării, care scăldau unduitoare scenă plutitoare, fredonau pe ritmul melodiilor ce se înălțau că albatroșii libertății și ascultau cum se întreceau (în dulci dulci armonii) briză mării cu trilurile fermecate ce ieșeau din tuburile naiului. Vanul cel bătut de gânduri... ne răcorea fetele, iar Sârbă lu' Fanica Luca (cântată la la nai) ne încălzea sufletele
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
FEREASTRĂ ÎN CER Autor: Oana Radu Publicat în: Ediția nr. 259 din 16 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului pustiu adânc pe străzile din sufletul meu doar o frunză ruginie iși revarsă ultima suflare în umerii pietrelor soarele nu mai pictează albatroși în casa inimii pereții însă au înnebunit aruncă spre iad căramizi și decupează cerul într-un tablou de lumină * îți mângâi chipul și simt cum îmi cresc în palme fluturi cu aripi de lumină s-au evaporat din cea din
FEREASTRĂ ÎN CER de OANA RADU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348131_a_349460]
-
nea se așterne uniform, pe case, pe străzi, pe copaci, pe plaja mării și pe digul din portul Tomis. Peisajul iernii este divin. În vârfuri de catarg ... poposesc pescărușii căutând compania marinarilor cărora le aduc vești de la iubite. Marinarii sunt albatroși ce poartă dorul patriei pe oceanele lumii... Se pare că suntem la Începutul Lumii ... Corabia seamănă cu cea a lui Noe. Pășesc pe covorul neatins al iernii de la cumpăna dintre ani. Totul e virgin... Zăpada scânteietoare învie amintirile copilăriei de
LA CUMPĂNA DINTRE ANI...2011-2012 de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361873_a_363202]
-
ai de-a face cu un autor cu state vechi în breaslă, dar descoperit de tine târziu. „Târziul întârzie să calce lasciv, În ritm de sarabandă Pe vertebre, pe timpane, pe plămâni... Îți ofer-un răgaz de a coase Cu albatroși spintecați fisura realității, Un răgaz de a crede că ești nemuritor.. Moartea-i înscrisă-n celulele noastre!” (din poemul Armonia contrariilor) De fapt, vorbim despre o poetă, care, în sfârșit, cu emoție, modestie și cu un real respect pentru cuvânt
IMPRESII DE LECTURĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364926_a_366255]
-
În vreme ce Armonia și Entropia își dau mâna deasupra hârtiei Ce-și așteaptă rândurile - fosile săpate-adânc în timp. Târziul întârzie să calce lasciv, În ritm de sarabandă Pe vertebre, pe timpane, pe plămâni... Îți ofer-un răgaz de a coase Cu albatroși spintecați fisura realității, Un răgaz de a crede că ești nemuritor.. Moartea-i înscrisă-n celulele noastre! Există forme de rezistență! Să alungăm târziul din noi! Tic-tac! Orologiul destrămării țese felii de existență.. ,,Să-i stricăm mecanismul!”- propune perfid osul
IMPRESII DE LECTURĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364926_a_366255]
-
instituțiile care decriptează memoria locurilor, Acvariul, Cannery Row, Casa memorială John Steinbeck, hoteluri, cafenele, restaurante, portul cu sute de vase trase la mal sau așteptând să ridice ancora, spații comerciale, gălăgie multă și demonstrații în aer liber de dresură de albatroși și papagali, fachiri ambulanți ce-și țin pe burtă instrumente ascuțite și te lasă să le treci pe deasupra, să le apeși călcându-le, un mic circ care se încropește în fața cheiului de unde iei feribotul pentru câteva ore în largul oceanului
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
înălțimi, Al meu, spre în-adâncuri. În drumul meu către “mine”... mai întâlnesc pe unii care urcă. Ne dăm binețe, schimbăm impresii, apoi fiecare își continuă “urcușul”. Am iubit dintotdeauna zborul, avântându-mă în tăriile cerului mai aproape de Curcubeu. Am fost albatros, zburând cutezător deasupra nemărginirii albastre, între două lumi albastre, a Cerului și cea a Mării. Albatros, poposind pe catargul vapoarelor, având aripile muiate în spuma mării, perlate cu minuscule cristale de sare din valurile înspumate în care s-a scăldat
ZBORUL SPRE SINE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351907_a_353236]
-
Păcatul primei iubiri nu-l acoperă neaua, Pornită de-o vreme să cadă întruna. Rămâi stăpână-n templul cu albul lui pridvor; Deși fugară ești, precum de mult te știu, Dar cum spunea Poetul: “Mai am un singur dor”: Un albatros în larg și liber vreau să fiu. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: CUM SPUNEA POETUL / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1244, Anul IV, 28 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile
CUM SPUNEA POETUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350595_a_351924]
-
aleargau pe norocos, pentru a-i fura bucata de pește. Când vroiai să-i aduni în jurul tău, era suficient să strigi “Vasilică!” sau “Costică!” și să ridici mâna deasupra capului. Din senin, apăreau imediat, lângă barcă, stoluri de pescăruși și albatroși. Într-o zi, când am aruncat volta, s-a întâmplat să cadă deasupra unui pescăruș ce își spăla penele nepăsător, pe luciul apei. Acesta nu s-a ferit și nailonul a căzut peste aripile sale. Speriat s-a zbătut și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
INECUAȚII ... DE DORU CIUTACU Autor: Doru Ciutacu Publicat în: Ediția nr. 800 din 10 martie 2013 Toate Articolele Autorului Timpul pictează șovăielnic copacii înmuguresc în nisip fierbinte se-ascund alte cupe în stropii dintre primul măr și ultimul cer doar albatroșii desenează mult prea concentric câte altceva aleg dinții din ochii aceia de stâncă alte boabe fugare de rouă altarul naște mielul Paște candelă și izvoare din rădacina mult prea pătrată. Referință Bibliografică: Inecuații ... de Doru Ciutacu / Doru Ciutacu : Confluențe Literare
INECUAŢII ... DE DORU CIUTACU de DORU CIUTACU în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350855_a_352184]
-
un dar al zeilor cu dublu sens - material și spiritual, poetul se simte captiv „Sunt condamnat la vise, la temeri grănicer”, o tristețe filozofică, „în pumni simt pulsul lumii” , o iubire cu fior în sens baudelairian. În schimb, în - glossa albatrosului - Treceri de lună , optimismul devine minulescian, simbolizând periodicitatea și reînnoirea, luna fiind astrul care crește, descrește și dispare - în roata lumii - „un albatros îmi moare în odaie cu fiecare trecere de lună” dar sugerează în același timp și revenirea. Lunatică
ULTIMUL TRANDAFIR CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351593_a_352922]
-
filozofică, „în pumni simt pulsul lumii” , o iubire cu fior în sens baudelairian. În schimb, în - glossa albatrosului - Treceri de lună , optimismul devine minulescian, simbolizând periodicitatea și reînnoirea, luna fiind astrul care crește, descrește și dispare - în roata lumii - „un albatros îmi moare în odaie cu fiecare trecere de lună” dar sugerează în același timp și revenirea. Lunatică este și iubirea care ignoră aparențele înșelătoare ale lumii, în poemul „Orbire” , unde intervine simbolismul orbului, legat de experiențele inițiatice și de intervenția
ULTIMUL TRANDAFIR CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351593_a_352922]
-
numeroase schițe, nu-vele, cronici literare, recenzii, poezii etc., dar multe scrieri rămân ne -publicate. Se internează la Spitalul din Rm. Vâlcea. Boala se agravează. Este internat la Spitalul „Filantropia” din Craiova. De aici, cu sufletul și a-ripile frânte ca un albatros, se întoarce la părinți, în Budele. Încearcă să termine Monografia Craiovei, dar boala nu-l slăbește și-l macină psihic și fizic. Într-o scrisoare se destăinuie : „Nici puterea de a visa nu o mai am. Acum gândul meu nu
ANIVERSARE- BOGDAN AMARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351598_a_352927]
-
Din nou veni zăpada fără tine Și umbra ta din nou mi se arată. Iară se aprind amintiri străine, În care mai suspină Copilul de-altădată: Deschide-ți sufletul frumos Și lasă iarna să te-alinte, Rănit de dor un albatros Se ascunde între cuvinte. S-a-ntins misterul beznei pe fereastră, Adus de vântul argintiu și ceață Și cască hibernal o floare-n glastră, Iar Luna gulerată o răsfață. Deschide-ți sufletul frumos Și lasă iarna să te-alinte, Rănit
ASCULTĂ-MĂ OCEAN STRĂIN de STELIAN PLATON în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346723_a_348052]
-
cuvinte. S-a-ntins misterul beznei pe fereastră, Adus de vântul argintiu și ceață Și cască hibernal o floare-n glastră, Iar Luna gulerată o răsfață. Deschide-ți sufletul frumos Și lasă iarna să te-alinte, Rănit de dor un albatros Se ascunde între cuvinte Ești ninsă stea rămasă în rondel Născută-n tristeți adolescentine. Vreodată stelele n-au fost la fel, Eu cânt o stea ce miroase a tine. Deschide-ți sufletul frumos Și lasă iernile să intre, Rănit de
ASCULTĂ-MĂ OCEAN STRĂIN de STELIAN PLATON în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346723_a_348052]
-
între cuvinte Ești ninsă stea rămasă în rondel Născută-n tristeți adolescentine. Vreodată stelele n-au fost la fel, Eu cânt o stea ce miroase a tine. Deschide-ți sufletul frumos Și lasă iernile să intre, Rănit de dor un albatros Se ascunde între cuvinte 05-02-12 Referință Bibliografică: ASCULTĂ-MĂ OCEAN STRĂIN / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 404, Anul II, 08 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Platon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ASCULTĂ-MĂ OCEAN STRĂIN de STELIAN PLATON în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346723_a_348052]
-
miloc de notele muzicale prietene. Colorez râzând un triunghi alb cu o cariocă albastră, apoi îi fac păr și mustăți unui dovleac, îi conturez buzele, sprâncenele groase și genele stufoase. Desenez un castel, niște munți, o plajă însorită și niște albatroși ... - Hei! Doru, repede! Ce faci? Urci pe scenă! Trebuie iar să cânți! Mai am nevoie de câteva numere! Tu poți s-o faci că ești genial! strigă emoționată doamna profesoară. - Scuzați, doamna! M-a luat și pe mine valul! Dar
SPECTACOL DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345597_a_346926]
-
miloc de notele muzicale prietene. Colorez râzând un triunghi alb cu o cariocă albastră, apoi îi fac păr și mustăți unui dovleac, îi conturez buzele, sprâncenele groase și genele stufoase. Desenez un castel, niște munți, o plajă însorită și niște albatroși ... - Hei! Doru, repede! Ce faci? Urci pe scenă! Trebuie iar să cânți! Mai am nevoie de câteva numere! Tu poți s-o faci că ești genial! strigă emoționată doamna profesoară. - Scuzați, doamna! M-a luat și pe mine valul! Dar
AMINTIRI DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345626_a_346955]
-
clipei: "Trăim într-o epocă ce avansează progresiv înapoi." (T.S.Eliot) 11 august 1979.O pasiune mai veche a mea: să-mi fragmentez tristețea în doze suportabile. O fată,un vis,zile de miere solară. Ochii:două mări prăbușite deasupra albatroșilor.Părul:Hadesul meu blond! Orele 14,14: Autobuzul pleacă.Salut soarele:numai cerul plânge.Și de unde atâta lumină,Doamne!? Lacrimile trec prin noi ca niște suliți ale cerului. 14 august.Când Caragiale nu-i acasă...Clipe dintr-o noapte furtunoasă
DEŞERTUL DE CATIFEA (25) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345723_a_347052]
-
tuturorenergiilor mele polare.... XIII. INECUAȚII ... DE DORU CIUTACU, de Doru Ciutacu , publicat în Ediția nr. 800 din 10 martie 2013. pictează șovăielnic copacii înmuguresc în nisip fierbinte se-ascund alte cupe în stropii dintre primul măr și ultimul cer doar albatroșii desenează mult prea concentric câte altceva aleg dinții din ochii aceia de stâncă alte boabe fugare de roua altarul naște mielul Paste candela și izvoare din rădăcina mult prea pătrată. Citește mai mult Timpulpictează șovăielniccopaciiînmugurescîn nisipfierbintese-ascund alte cupeîn stropiidintre primul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]