423 matches
-
iubirii nepereche, strânsă ca-ntr-un clește de dor și disperare. GLASUL CLOPOTELOR În fiecare zi-i orgie de voci iscate în aramă - e-a clopotelor tânguire după eternul ce pe om îl cheamă. Și glasul clopotelor Parce peste oraș aleanul și-l presară, ca omului să-i dea de știre că viului sortit îi e să piară. Apoi coloana vocilor unite se-nalță ajungând la cer, ca-n sus să ducă doruri multe și-n jos s-aducă blândul ler
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
a vântului aripă Să-mi înfiori simțirea secundei de târziu. Ne ducă-a mării valuri spre locuri neumblate Cu lumi unde-s palate de aur și mărgean, Ca în iatac de vise, dorințele curate Să-și facă înplinitul în dulcele alean. Iar de o vrea Măritul pe-acolo să ne uite Vecii nenumărate de timpuri curgătoare, Vom veșnicii de-apururi în raiuri ne-ncepute Și-om fi Adamii lumii atoate simțitoare. *** Eu știu că numai marea, cu unda-i pieritoare Mi-aduce de
LA MARGINEA MĂRII de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343944_a_345273]
-
goală, eu prins într-o clisă pe umeri se leagă din clipă o umbră și răsăreau din unghere clipe doar unda se pierdea peste undă. Atunci ca și acum, ca și o liră muzica se auzea cu nedumerire ca un alean de dor peste a tânguirii fire. Un fior, apare cu lanț, călăul vestitor ce sufla în bucium de corn sau dorul... Referință Bibliografică: Sau dorul / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1587, Anul V, 06 mai 2015. Drepturi
SAU DORUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344056_a_345385]
-
Poeme > Constiinta > MOTANUL IOACHIM (NELĂMURIREA LUI ANDREI) Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1313 din 05 august 2014 Toate Articolele Autorului Cu ai ei galbeni conduri, Toamna saltă prin păduri; Ioachim stă pe-un buștean, Privind la Andrei cu-alean. Puștiul, de gânduri purtat, Îl întreabă pe bălțat: ,,De ce-i toamna supărată? Crezi că i-am greșit vreodată?” ,,Copil cu ochi de tăciune, Așa-i luna lui răpciune - Cu vânt, frunze ruginite, Zile cu plânset tivite! Ce ne-am face
MOTANUL IOACHIM (NELĂMURIREA LUI ANDREI) de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344170_a_345499]
-
Doar ramurile-i triste a dor mai fremătau Când micii săi tovarăși pe-alăturea treceau. Trecură apoi toamne și ierni, și veri de-a rândul, Piticii au crescut, a-îmbătrânit și vântul. Nucul s-a prăbușit de dor și de alean Pentru ai săi micuți cu ochii de mărgean. Eu mi-am luat răsplata, și brațul meu s-a rupt, Atunci trăindu-i focul cel care l-a durut. Nucul privea-n tăcere la puiul cel de om Ce a-învățat
NUCUL de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343147_a_344476]
-
Muntele Tabor s-a mutat la Greci: În șase august când e mare Hram, Pe vârful atonit, ești fruct în ram Al pomului din Rai unde petreci! Tu nu mai afli aici nici inimi seci Și-ncet dispar durere și alean, Că suntem toți din al lui Hristos Neam, Iar spre Lumină ni se-ntind poteci ... Schimbarea Lui la față se zărește Doar de călugării cei scumpi la vorbă. În toți emoția profundă crește Cum se mărește pâinea dintr-o ciorbă
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
mireasă; Și în pas regal tu-mi treci peste dealuri și ponoare, Iar în urmă-ți vin alaiuri de feciori... ce nu te lasă Până nu le zici, din suflet, Doina munților bătrâni, Sârba și Balada dulce cu Romanța de alean... Doar odată te cununi; ne cunoști, suntem români; Nuntă mare îți vom face, să ne cânți întregul an. Fără tine n-am trăi, iar de n-ai fi, soro, te-om căta!... Din inimi de brad te-om scoate, numai
VIOARA, de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377515_a_378844]
-
noi Ne-am dus cu tata în surghiun, Fugeam de pușcă și de tun, Căutând un adăpost mai bun. Când ne-am întors ,eu tot copil, Simțeam mirosul de trotil, Călcam pe urme de senile, Vedeam răniți printre suspine, Cerșind aleanul unei mile, Și casele încă arzând, Și pruncii încă întrebând De frații și de tații lor Ce dorm uitați sub vreun răzor Sau pomeniți de câte-un om. Am cunoscut acestea eu Și rog să deie Dumnezeu La mării lumii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
marfă , noiNe-am dus cu tata în surghiun,Fugeam de pușcă și de tun, Căutând un adăpost mai bun.Cand ne-am întors ,eu tot copil,Simțeam mirosul de trotil,Călcam pe urme de senile, Vedeam răniți printre suspine,Cerșind aleanul unei mile, Și casele încă arzând,Si pruncii încă intrebandDe frații și de tații lorCe dorm uitați sub vreun razorSau pomeniți de câte-un om.Am cunoscut acestea euSi rog să deie DumnezeuLa mării lumii gânduri bune,Să n-aiba
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
doresc pe mine, frustrarea să-mi răzbun, Muncind ca sclav ce poartă un jug al umilinței. Și lupt cu clipa neagră, cu trecerea-i bastardă Spunând o rugă mută ce o ridic spre zare, Iar sufletul începe pe rug de-alean să ardă Visând printre suspine la glia lui să zboare. Te rog pe Tine, Doamne, ridică a mea povară Să pot lupta cu haite ce-atacă mișelește, Dă-mi fulgere o mie să-mi apăr sfânta țară, Căci se aude
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Parcă doresc pe mine, frustrarea să-mi răzbun,Muncind ca sclav ce poartă un jug al umilinței.Și lupt cu clipa neagră, cu trecerea-i bastardăSpunând o rugă mută ce o ridic spre zare, Iar sufletul începe pe rug de-alean să ardăVisând printre suspine la glia lui să zboare.Te rog pe Tine, Doamne, ridică a mea povarăSă pot lupta cu haite ce-atacă mișelește,Dă-mi fulgere o mie să-mi apăr sfânta țară,Căci se aude-n ceruri
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
de ape, ocean și picătură în taină oglindită, și piatră, și templu, și altar, ești mugur, ram și floare, ești munte, nor, zefir, furtună, cer senin, și mal, și val, și stea, și fulg, și avalanșă, și Om tu ești. Alean și jale, surâs și mângâiere, ești ochiul care plânge și râsul de copil, veriga ce ne leagă, amestec de contrarii - iubire și durere -, un anotimp, o treaptă, o trecere prin viață și prin moarte! Eși inima din toate și ritmul
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
am un soare îți dau o lună, Pe margine să-ți aibe aura străbună, Am să-i împletesc frunze de alună, Să-ți fie-n vise de noapte -cunună! Un soare doar pentru tine aveam, În suflet el rămase singurul alean, Lângă ochii ce orientează mereu, În văzduhul ce curge și eul meu... Toamna ce deseori ea mă înfioară, Căci n-am eu roade-n crâng afară, Că n-aș avea mângâieri pentru tine, C-aș fi și răul imaginilor din
CUGETARE AUTUMNALĂ. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381872_a_383201]
-
clipă-n care să știu de trăiesc... Sunt încă viu, respir și-ntreb nemurirea Ce căi să cutreier să te regăsesc. Univers peste tot și căi infinite S-aștern încurcate în față-mi, iar eu Te caut, te caut cu-alean de ispite Și nu m-oi opri, te-oi căuta mereu! MOTTO: Distanțele de spațiu și timp năruiesc sentimente și speranțe, schilodesc suflete! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: FĂRĂ TITLU... Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1912, Anul
FĂRĂ TITLU... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380328_a_381657]
-
clipă-n care să știu de trăiesc... Sunt inca viu, respir și-ntreb nemurirea Ce căi să cutreier să te regăsesc. Univers peste tot și căi infinite S-aștern încurcate în față-mi, iar eu Te caut, te caut cu-alean de ispite Și nu m-oi opri, te-oi caută mereu! MOTTO: Distanțele de spațiu și timp năruiesc sentimente și speranțe, schilodesc suflete! Virgil Ursu Munceleanu ... Citește mai mult Te caut în tinda... pe-afară... oriunde...Să văd dacă umbli
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
amăgesc rătăcirea,Doar o clipă-n care să știu de trăiesc...Sunt inca viu, respir și-ntreb nemurireaCe căi să cutreier să te regăsesc.Univers peste tot și căi infiniteS-aștern încurcate în față-mi, iar euTe caut, te caut cu-alean de ispiteși nu m-oi opri, te-oi caută mereu!MOTTO: Distanțele de spațiu și timp năruiesc sentimente și speranțe, schilodesc suflete! Virgil Ursu Munceleanu... XVIII. ȚI-AI ALES „BABĂ” ?, de Virgil Ursu, publicat în Ediția nr. 1887 din 01
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
asta nouă ce știe numai ploaia în rafale și zborul în zigzag, printre pumnale de fulgere-nvățate să sfâșie orișice colț de pânză străvezie. Cât îmi lipsești? Mai bine nu-ntreba... Au început în piept a se-nierba atâtea pajiști de alean ,de jind și merg pe-a lumii sfoară bâjbâind după al tău contur în orice loc sperând să am din nou acel noroc de-a te găsi așa cum te știam pe vremea când lumină îți eram... Cât îmi lipsești și
DE NOI de AURA POPA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380577_a_381906]
-
primăveri. Și-apoi Doamne, rugi smerite ce ’nălțăm la ceruri sus Pline toate de nădejde pusă-n ultima speranță, Doar în limba românească au cuvântu-n jale uns Când cerșim iertări spășite, la păcatele din viață. Și-apoi doina cu aleanul, și-apoi dorul cu fiorul Nu Tu pusu-le-ai, Mărite, în cuvântul eminesc? Inimi toate să tresalte, însfințească-se cu dorul Când poeții vruți de tine, românește glăsuiesc. N-ai pe boltă un Luceafăr înroit cu alte stele Care-n noapte luminează
RUGĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379357_a_380686]
-
Acasă > Impact > Istorisire > RĂMÂI COPILĂRIE , VÂRSTA MEA DE ROUA Autor: Elenă Negulescu Publicat în: Ediția nr. 1515 din 23 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Cu-alean și nostalgie,iti respir aroma Chiar de-mi împletesc o haină nouă În amintiri, ce vremea nu le spală, Rămâi copilărie,vârsta mea de roua. Miresme crude vin spre mine-n zbor, Sub vijelia soartei , licăresc o clipă, Rămâi copilărie
RĂMÂI COPILARIE , VÂRSTA MEA DE ROUĂ de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379426_a_380755]
-
de flori catifeline .Acum, primăverii-nainte îi iesCăci inima- mi cunoaște dorulși caldul gând săruta norulși-număr minunile care se țes.... XXVI. RĂMÂI COPILĂRIE , VÂRSTA MEA DE ROUA, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 1515 din 23 februarie 2015. Cu-alean și nostalgie,iti respir aroma Chiar de-mi împletesc o haină nouă În amintiri, ce vremea nu le spală, Rămâi copilărie,vârsta mea de roua. Miresme crude vin spre mine-n zbor, Sub vijelia soartei , licăresc o clipă, Rămâi copilărie
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
Te-am înviat în cântec,și mereu, Să- mi fii lumină de soare,când plouă, Să-mi aduci pe gene tăcut curcubeu . Doar un ceas,mă furișez în timp Și culeg în palme lumina-ți frumoasă, ... Citește mai mult Cu-alean și nostalgie,iti respir aromaChiar de-mi împletesc o haină nouăîn amintiri, ce vremea nu le spală,Rămâi copilărie,vârsta mea de rouă.Miresme crude vin spre mine-n zbor,Sub vijelia soartei , licăresc o clipă,Rămâi copilărie , vârsta mea
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
se-oglindesc pe lac, Vâltorile de gânduri din portul nerăbdării Ți le trimit prin fluturi ce-n zboruri își desfac Mov aripi de saten să-ți mângâie durerea, Cu praf de acuarelă pe buze să-ți picteze, O lacrimă de-alean să-ți tulbure privirea, Cu flori turcoaz de stele un vis să-ți contureze. În adieri de șoapte poți desluși chemări, Minute-mpotmolite de timp pietrificat, Un înger adormit în cuib de neuitări Și-un suflet ce în taină cu dor
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
nuferi ce se-oglindesc pe lac,Vâltorile de gânduri din portul nerăbdăriiți le trimit prin fluturi ce-n zboruri își desfacMov aripi de saten să-ți mângâie durerea,Cu praf de acuarelă pe buze să-ți picteze,O lacrimă de-alean să-ți tulbure privirea,Cu flori turcoaz de stele un vis să-ți contureze.În adieri de șoapte poți desluși chemări,Minute-mpotmolite de timp pietrificat,Un înger adormit în cuib de neuităriși-un suflet ce în taină cu dor l-ai
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
coboară pe lujeri de candoare, Ținându-se de mână în vals fără sfârșit? Romanțe cântă firul petuniei dantelate Cu note calde, line, din vis nepământean Și luna țese leagăn din raze parfumate, Dorințele în noduri se strâng în chingi de-alean, Iar ochii scriu poeme cu perle de lumină Și timpul se comprimă-n clepsidre de libații, Imperecheate doruri distanțele alină, Culori descântă trupul cu fantezii și grații. Cum să descriu iubirea? Tandrețea-i mă seduce, Un veac nu mi-ar
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
stele, ce coboară pe lujeri de candoare, Ținându-se de mână în vals fără sfârșit?Romanțe cântă firul petuniei dantelateCu note calde, line, din vis nepământeanși luna țese leagăn din raze parfumate,Dorințele în noduri se strâng în chingi de-alean, Iar ochii scriu poeme cu perle de luminăși timpul se comprimă-n clepsidre de libații,Imperecheate doruri distanțele alină,Culori descântă trupul cu fantezii și grații.Cum să descriu iubirea? Tandrețea-i mă seduce,Un veac nu mi-ar ajunge
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]