720 matches
-
determina durata totală minimă a proiectului și probabilitatea ca proiectul să fie finalizat la momentul planificat. În baza ipotezei că duratele activităților sunt variabile aleatoare independente, se poate utiliza teorema limitei centrale, care consideră că suma unui grup de variabile aleatoare independente distribuite identic, pe măsură ce numărul variabilelor aleatoare crește, se apropie de o distribuție normală, a cărei medie este suma duratelor probabile ale activităților aflate pe acea cale. Durata totală minimă probabilă a proiectului este o variabilă aleatoare cu distribuție normală
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
probabilitatea ca proiectul să fie finalizat la momentul planificat. În baza ipotezei că duratele activităților sunt variabile aleatoare independente, se poate utiliza teorema limitei centrale, care consideră că suma unui grup de variabile aleatoare independente distribuite identic, pe măsură ce numărul variabilelor aleatoare crește, se apropie de o distribuție normală, a cărei medie este suma duratelor probabile ale activităților aflate pe acea cale. Durata totală minimă probabilă a proiectului este o variabilă aleatoare cu distribuție normală și este dată de suma duratelor probabile
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
grup de variabile aleatoare independente distribuite identic, pe măsură ce numărul variabilelor aleatoare crește, se apropie de o distribuție normală, a cărei medie este suma duratelor probabile ale activităților aflate pe acea cale. Durata totală minimă probabilă a proiectului este o variabilă aleatoare cu distribuție normală și este dată de suma duratelor probabile ale tuturor activităților aferente proiectului aflate pe drumul critic, care este media distribuției normale, conform relației: ∑ = = n i ip dD 1 , unde: Dp - durata totală minimă probabilă a proiectului; di
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
inovare, marea diversitate a surselor de risc poate fi exprimată prin posibilitatea apariției unor variații neprevăzute ale obiectivelor de natura costului, duratei de obținere și a calității produselor. Cauzele acestor variații pot fi încadrate în două mari categorii: cuantificabile și aleatoare. Cauzele cuantificabile ale variațiilor se referă la acei factori care influențează derularea proiectului, care prin natura lor pot fi identificați, iar impactul lor asupra proiectului poate fi eliminat. Cauzele aleatoare ale variațiilor au un caracter pur întâmplător și se referă
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
variații pot fi încadrate în două mari categorii: cuantificabile și aleatoare. Cauzele cuantificabile ale variațiilor se referă la acei factori care influențează derularea proiectului, care prin natura lor pot fi identificați, iar impactul lor asupra proiectului poate fi eliminat. Cauzele aleatoare ale variațiilor au un caracter pur întâmplător și se referă la surse neidentificabile ale variațiilor, care nu pot fi evitate în derularea proiectului. În condițiile accelerării ritmului progresului tehnologic, sunt din ce în ce mai frecvente cazurile în care nerespectarea valorilor planificate ale costurilor
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
a ocupat, în cadrul acestui grup, de perfecționarea dispozitivelor de ochire automată ale tunurilor antiaeriene, domeniu în care el credea că are mai multă experiență, deja fiind recunoscut ca matematicianul care elaborase o relație de descriere a mișcării browniene (mișcare perfect aleatoare, observată de biologul Brown la grăunțele fine de polen aflate pe suprafața apei). Procesul aleator brownian, descris în mod strălucit de Wiener, constituie și astăzi un model perfect al mișcării aleatoare, utilizat, de exemplu, în finanțe. În studiile sale legate
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
o relație de descriere a mișcării browniene (mișcare perfect aleatoare, observată de biologul Brown la grăunțele fine de polen aflate pe suprafața apei). Procesul aleator brownian, descris în mod strălucit de Wiener, constituie și astăzi un model perfect al mișcării aleatoare, utilizat, de exemplu, în finanțe. În studiile sale legate de dispozitivele de ochire și apoi de pilotajul navelor, el descoperă că o condiție de bază a unei ochiri corecte este reglarea printr-o buclă feedback, dar, spre deosebire de controlul ingineresc, el
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
întemeietorii teoriei autopiesisului, uneori aceasta fiind denumită și cibernetica de ordinul doi. 4) Biologia evoluționistă: Teoria biologică a evoluției dezvoltată inițial de Charles Darwin încă acum 200 de ani, care studiază evoluția speciilor (apariția și dispariția acestora) prin mecanismele mutației aleatoare și al selecției naturale. Ea a constituit baza pentru înțelegerea actuală din teoria sistemelor complexe privind modul în care schimbările în organismele vii conduc la adaptarea lor la mediu. Printre liderii actuali ai științei se numără J. Monod și St
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
le are creșterea entropiei. 14) Teoria sistemelor dinamice: Disciplină care studiază evoluția în timp a sistemelor descrise de modele cu ecuații diferențiale sau cu diferențe finite. Sistemele dinamice sunt, de obicei, considerate sisteme deterministe, deși pot fi influențate de evenimente aleatoare. Ceea ce unește aceste discipline, în afara originii lor comune, este obiectul de studiu, sistemul complex, abordat însă cu metode diferite, din unghiuri de vedere diferite, în scopuri diferite. Nu știm cât va dura acest proces de sinteză și unde va ajunge
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
un ordin de cumpărare și φi(t) = -1 pentru un ordin de vânzare. Dacă φi(t) = 0 se consideră că agentul este inactiv în perioada t . Fluxul de noi informații primit de agenți este modelat ca un șir de variabile aleatoare cu distribuția Gaussiană (εt, t = 0, 1, 2, ...) cu εt ~ N(0,D2 ). εt putând fi interpretat ca valoarea unui semnal comun primit de către toți agenții la momentul t. Semnalul εt reprezintă o prognoză asupra unui venit viitor rt și
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
zile, s este de regulă un număr mic. Când un agent își actualizează pragul său, el stabilește ca acesta să fie egal cu venitul absolut observat cel mai recent, care este un indicator al volatilității recente a pieței: Introducând variabilele aleatoare 0,,...,2,1),( tNitui uniform distribuite pe [0,1], care indică dacă agentul i își adaptează pragul sau nu la noutăți, putem scrie că regula de adaptare este următoarea: Dacă reprezintă stocasticitatea introdusă de noutățile sosite pe piață, variabilele aleatoare
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
aleatoare 0,,...,2,1),( tNitui uniform distribuite pe [0,1], care indică dacă agentul i își adaptează pragul sau nu la noutăți, putem scrie că regula de adaptare este următoarea: Dacă reprezintă stocasticitatea introdusă de noutățile sosite pe piață, variabilele aleatoare ui(t) reprezintă surse idiosincratice de stocasticitate. Acest mod de actualizare poate fi privit ca o versiune stilizată a diferiților estimatori ai volatilității bazați pe medii mobile sau venituri pătrate. Schema de actualizare asincronă propusă aici evită introducerea unor agenți
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de praguri ale celorlalți agenți ce fac tranzacții. Chiar dacă se începe cu o populație inițială omogenă 0)0( , eterogenitatea agenților se mărește pe măsură ce are loc procesul de adaptare. În acest sens, eterogenitatea strategiilor agenților în model evoluează într-o manieră aleatoare. 5) Fiecare agent adaptează, cu probabilitatea s, pragul său conform relației (6). Modelul are o serie de caracteristici, dintre care cele mai importante sunt următoarele: i) Prețurile se modifică drept urmare a fluctuațiilor cererii și ofertei pe piață. În particular, nu
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
mai complicate, incluzând mult mai multe conexiuni informaționale astfel încât controlul exercitat asupra variabilelor de stare ale sistemului să permită atingerea scopurilor urmărite. Prin intermediul fluxurilor informaționale se introduc în model și diferite funcții standard (funcția rampă, funcția treaptă, funcția impuls, funcția aleatoare etc.) urmărindu-se apoi care este răspunsul sistemului la diferite șocuri și perturbații ce pot apărea în mediul înconjurător. Aceste funcții sunt utilizate mai ales în etapele de testare și evaluare a modelului pentru a aprecia senzitivitatea acestuia, deci răspunsul
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
șocuri și perturbații ce pot apărea în mediul înconjurător. Aceste funcții sunt utilizate mai ales în etapele de testare și evaluare a modelului pentru a aprecia senzitivitatea acestuia, deci răspunsul pe care îl dă modelul la diferite perturbații deterministe sau aleatoare. 4.2.4. Formularea modelului În continuare, un pas important îl reprezintă formularea modelului de dinamică de sistem. Acest lucru presupune mai întâi formularea ecuațiilor, verificarea consistenței acestora și estimarea parametrilor care apar în model. Formularea ecuațiilor și verificarea consistenței
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
real pe care îl reprezintă. De fapt, este și foarte dificil să descriem exact toate comportamentele incluse într-un model datorită complexității intrinseci a interacțiunilor dintre actorii sociali. Deci, pentru a lăsa anumite grade de libertate, se introduc anumiți pași aleatori ceea ce determină însă o pierdere de precizie în analiză. În alte cazuri, nici nu este posibilă o descriere completă a comportamentelor agenților datorită legii nedeterminismului fizic al interacțiunilor dintre aceștia. Nu se pot descoperi toate interacțiunile dintre agenți, unele fiind
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de vedere științific, a adus în acest domeniu trei mari contribuții: 1) O metodă simplificată de dezvoltare a modelelor de simulare bazate pe agenți. Simularea a cerut întotdeauna o metodologie și metode care derivau din mijloace statistice, generatoare de numere aleatoare, reprezentarea prin plotere a evoluției în timp a sistemelor simulate etc. O bibliotecă cu astfel de instrumente simplifică mult elaborarea modelului, reduce timpul necesar programării pe calculator și face costurile simulării acceptabile. 2) O definiție a unei scheme în proiectarea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
rețea (Sim2Web8) permite executarea simulărilor pe web și interacțiunile utilizatorilor cu modelele de simulare prin intermediul unei pagini web; o mulțime redusă de instrucțiuni de deplasare a obiectelor adaptate după Starlogo 9; compatibilitatea cu formatul XML. Un generator puternic de numere aleatoare și funcții statistice luate din COLTlibrary 10: compatibilitatea cu biblioteci AI cum sunt GA, ANN și CS, ceea ce permite implementarea inteligenței agenților; simularea în timp discret, cu un emulator în timp real și diferite reprezentări ale unității de timp (orar
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
instrumente cu ajutorul cărora putem studia proprietățile rețelelor existente în realitate fără a face efortul implicat de culegerea de date. Vom prezenta în continuare câteva astfel de modele mai bine cunoscute din domeniul rețelelor sociale complexe. 6.4.1. Modelul grafelor aleatoare (Erdös și Renyi) Modelul minimal al grafelor aleatoare are N noduri (vârfuri) legate între ele prin arce sau laturi plasate între perechi de vârfuri alese aleator. Fie GN,p graful în care între două vârfuri există un arc cu o
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în realitate fără a face efortul implicat de culegerea de date. Vom prezenta în continuare câteva astfel de modele mai bine cunoscute din domeniul rețelelor sociale complexe. 6.4.1. Modelul grafelor aleatoare (Erdös și Renyi) Modelul minimal al grafelor aleatoare are N noduri (vârfuri) legate între ele prin arce sau laturi plasate între perechi de vârfuri alese aleator. Fie GN,p graful în care între două vârfuri există un arc cu o probabilitate egală cu p. De fapt, GN,p
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cunoaștem numărul de vârfuri N, atunci orice proprietate care poate fi exprimată în funcție de acesta poate fi exprimată și în funcție de gradul mediu al unui vârf, z. z se mai numește și număr de coordonare al rețelei. Se poate arăta că grafele aleatoare au anumite proprietăți interesante. De exemplu, dacă o persoană A dintr-un astfel de graf are z vecini și fiecare vecin al său are, de asemenea, z vecini, atunci A are z2 vecini de ordinul doi. Extinzând argumentația, A are
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
deși numărul de documente este N 8x108, distanța medie dintre documente (numărul mediu de arce care unesc oricare dintre site-uri) este în jur de 19, iar gradul de separare este între 4 și 5. O altă proprietate a grafelor aleatoare ca modele ale rețelelor sociale complexe se referă la faptul că cercurile de cunoștințe ale persoanelor tind să se suprapună în mare parte. Prietenii prietenilor tăi pot fi și prietenii tăi. Acest lucru face ca în rețelele sociale reale să
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
celălalt. Într-o rețea complet conectată, deci în care fiecare vârf este conectat cu toate celelalte, C = 1; într-un graf aleator însă C = z/N , care este foarte mic pentru rețele de dimensiuni mari. O altă diferență dintre grafele aleatoare și rețelele reale este în ceea ce privește distribuția gradelor care, în cazul rețelelor foarte mari este de tip Poisson în cazul primelor și o distribuție de tip putere în cazul al doilea. O distribuție a gradelor de tip putere este de forma
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
gradul de incertitudine (de nedeterminare) a unui sistem de evenimente este determinat atât de numărul de stări posibile cât și de probabilitățile acestor stări. El este dat de cele două mărimi ak și pk. H(A) este o valoare medie aleatoare care determină cantitatea de informație pe mulțimea A și de aceea se mai numește și entropie de informație. Funcția H(A) se bucură de anumite proprietăți care justifică utilizarea sa În calitate de caracteristică a gradului de incertitudine: se anulează când una
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
de alcătuire a manualului de Învățământ programat să asigure respectarea simultană a tuturor principiilor menționate. Dar, Învățământul programat este un subiect controversat. Aceasta Întrucât problemele pe care le pune o asemenea metodă de instruire depind de o serie de factori aleatori, cum ar fi: natura sarcinii studentului, care diferă și ea foarte mult de la o disciplină la alta, cât și În cadrul aceleiași discipline; riscul de conflict și de interferență Între secțiuni succesive. Există, În același timp, problema obișnuită a inhibiției proactive
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]