1,700 matches
-
el. Octav Băncilă a preluat în arta sa tot ce a putut de la profesorii săi ieșeni. Acest lucru se poate vedea în lucrarea sa "Caritate" pe care a făcut-o la vârsta de douăzeci și unu de ani. Ea are o temă alegorică și exprimă mai mult un simț moral decât o imagine critică a realității. "Caritatea" dezvăluie privitorului sentimentele profunde ale pictorului, care, sensibil la necazurile oamenilor s-a agățat în acel moment de o înfățișare cu tentă umanitaristă. Stilul practicat a
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
care au rămas a fi totuși convenționale: un portret de fată romanticizată intitulat " Melancolie" și chipul unei fete neprihănite încadrat de flori numit "Între crini". Tuturor acestor lucrări făcute în spiritul capitalei Bavariei li s-au alăturat tablouri de inspirație alegorică antică, care erau la modă pe atunci la München: "Bancantă, Bancante" și un "Bachus" încununat cu lauri, obez, gol până la brâu și cu o căutătură porcină. Tematica socială, care arată înclinarea spre realism a pictorului Octav Băncilă, a fost prezentă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
inspirat din pictura "Alexandru dresându-l pe Bucefal" a lui Nicolas-André Monsiau, pe care a văzut-o probabil la salonul de artă din 1787. La începutul perioadei Consulatului, pictorii se întrec să glorifice figura noului stăpân al Franței prin picturi alegorice, precum cea a lui Callet care, în "Alegoria bătăliei de la Marengo" (Muzeul Versailles), îl reprezintă pe Napoleon în costum roman însoțit de simbolurile înaripate ale victoriei, sau cea a lui Pierre-Paul Prud’hon care, în "Triumful lui Bonaparte", îl reprezintă
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
1803, când a fost revocat printr-un decret de către Primul Consul, în data de 12 martie 1803. A fost înlocuit de Pierre-Joseph Tiolier. Revoluția Franceză îi încuraja pe artiști să celebreze noua ordine. Augustin Dupré se inspira pentru compozițiile sale alegorice din simbolistica Antichității (Tablele Legii, Geniul Libertății, Hercule, boneta frigiană, "fasciile lictorilor", balanța, etc. A fost triumful stilului neoclasic. Prima sa contribuție este Ludovicul de aur de 24 de livre, tipul "cu geniu"; aversul poartă încă efigia regelui Ludovic al
Augustin Dupré () [Corola-website/Science/327069_a_328398]
-
realizat cât de lipsite de importanță sunt ele pentru viața lor și încep să atribuie acelor umbre diferite forme, de genul « câine » și « pisică ». Umbrele i-au făcut pe oamenii peșterii să vadă ceea ce ei consideră că ar fi realitatea. Alegoric, Platon afirmă că omul eliberat din aceste lanțuri este filosoful, iar filosoful este singura persoană capabilă să deslușească Forma Binelui și deci bunătatea absolută și adevărul. La sfârșitul acestei alegorii, Platon afirmă că este datoria filosofului de a reintra în
Republica (Platon) () [Corola-website/Science/303364_a_304693]
-
Largesse.La influența Zeului Dragostei acest om se îndrăgostește de un trandafir și de aici viața lui are doar un singur scop, să rupă un boboc de pe acest trandafir. În realizarea acestui țel este ajutat sau împiedicat de diferite figuri alegorice, de exemplu Politețea, Pericolul, Mintea, Mila, Rușinea, Teama. În final intervine Natura și eroul poate rupe trandafirul dorit. La sfârșitul secolului al XII-lea, asemenea idei au fost exprimate de Andreas Capellanus la eleganta curte a Mariei, contesă de Champagne
Trubadur () [Corola-website/Science/307555_a_308884]
-
Stilul manierist francez la decorațiunile interioare din secolul al XVI-lea este cunoscut sub numele de "stilul Fontainebleau": el combină sculptură, lucrări în metal, lemn și ștuc, iar în grădini sunt introduse straturile de flori ornamentate. Stilul Fontainebleau combină picturi alegorice în modele din ghips turnat, rama fiind tratată ca și cum ar fi din piele sau hârtie, crestate și laminate în suluri și combinate cu arabescuri. Idealurile Fontainebleau de frumusețe feminină sunt manieriste: un cap mic și elegant, pe un gât lung
Castelul Fontainebleau () [Corola-website/Science/319067_a_320396]
-
amplificate cu inventivă ingeniozitate de regizorul Alexandru Tocilescu și interpreții Teatrului de comedie." (Ileana Berlogea, Scînteia, 21 noembrie 1980) "Concursul de frumusețe canină care declanșează pasiunile furibunde ale notabilităților unui orășel este investit treptat, într-un subtil crescendo, cu atribute alegorice care ascund, de fapt, sub cascada strălucitoare a replicilor, o inclementă meditație despre putere și efectele nefaste ale exercitării ei. Nici o clipă însă această structură de adânc nu iese ostentativ la suprafață, ea putând fi reconstituită doar á rebours, după
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
1889-1892 a studiat la Academia de Arte Frumoase din Praga. În acest timp, el a pictat teme istorice și patriotice. Kupka s-a înscris apoi la Academia de Arte Frumoase din Viena, unde s-a concentrat pe subiecte simbolice și alegorice. El a fost influențat de către pictorul și reformatorul social Karl Wilhelm Diefenbach (1851-1913) și de stilul său de viață naturistic. Kupka a expus la Kunstverein, în Viena, în anul 1894. Interesul său față de teosofie și de filosofia orientală datează din
František Kupka () [Corola-website/Science/336260_a_337589]
-
profundă apreciere și de o plată pe măsură. Operele acestei “prime școli de la Fontainebleu” se remarcă prin folosirea intensă a materialului denumit stuc ( muluri și rame de tablouri) și a tehnicii frescei dar și prin ingenioasele compoziții bazate pe iconografii alegorice și mitologice. Motivele decorative ale Renașterii, grotești, antrelacuri și putti, sunt frecvente ca și un anume grad de erotism. Siluetele sunt elegante și dovedesc influența tehnicilor proprii manierismului italian, lui Michelangelo, Rafael și în special lui Parmigianino. Primaticcio a fost
Școala de la Fontainebleau () [Corola-website/Science/315347_a_316676]
-
el a revenit la execuția de lucrări pe suprafețe mari. Casa Berceanu, care a fost sediul Institutului de Arhivistică și Muzeografie și care în anii 1990 era sediul Policlinicii de copii nr.2, a fost decorată în întregime cu personaje alegorice, zefiri și amorași și nuduri de femei în prim plan. Picturile murale ale lui Henția au contribuit la sporirea gustului publicului pentru astfel de decorațiuni interioare, gust care a devenit din ce în ce mai frecvent în capitala României. În domeniul picturii murale, Sava
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
și la tablouri distonante. Spre exemplu, în scena consiliului de la Poradim, interiorul bivuacului princiar este tapisat numai cu rafturi de cărți. Finalul filmului a fost căutat cu înfrigurare de către Demetriade, așa cum se poate observa în scenariul său. Inițial, dorea reprezentarea alegorică a României, descătușată prin forța armelor și cu brațele ostașilor. Totuși, se pare că ideea finalului care există pe peliculă a venit din partea lui Grigore Brezeanu. La 10 mai 1912, acesta deschidea cinematograful de vară „Rex”, în care prezenta publicului
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
se va împlini între Riga și Lapona, în final modificându-se protagoniștii, Riga Crypto căsătorindu-se cu măselărița. Prin modul cum este scrisă, răstoarnă conceptul tradițional, realizându-se în viziune modernă, ca un ansamblu de poem de cunoaștere și poem alegoric. Poemul pare un cântec bătrânesc de nuntă, dar este o poveste de iubire din lumea vegetală, o baladă fantastică, în care întâlnirea are loc în plan oniric. Scenariul epic este dublat de caracterul dramatic și de lirismul de măști, personajele
Riga Crypto și lapona Enigel () [Corola-website/Science/310617_a_311946]
-
de festivități a palatului Luxemburg, din Paris. Opera este terminată în anul 1625, cuprinzând 24 picturi de dimensiuni mari care prezintă „Istoria vieții celebre și a faptelor eroice ale Reginei”. În prezentarea acestor evenimente, pictorul îmbină două abordări, realistă și alegorica. Astfel, în "Debarcarea la Marsilia", Maria de Medici este prezentată nu numai înconjurată de persoanele de la curtea ei, dar și de personaje mitologice, cum sunt cele trei "Naiade" din planul frontal al tabloului și zeița "Gloriei".Rubens a început lucrul
Peter Paul Rubens () [Corola-website/Science/297790_a_299119]
-
Roma este o divinitate feminină care personifică orașul Roma și puterea romană. În câteva cazuri, nu este ușor să știi dacă este vorba despre divinitate sau de o simplă personificare de caracter alegoric. Roma apare din Secolul al III-lea î.Hr. pe monede. Ea nu poate fi în acest moment decât personificată și încă nu divinizată. Primul templu dedicat Romei a fost edificat la Smyrna prin 195 î.Hr. Potrivit lui Titus Livius, la Alabanda
Roma (zeiță) () [Corola-website/Science/337647_a_338976]
-
a variat în diferite epoci și în funcție de diferitele direcții în cadrul sufismului însuși. Unii vorbesc despre o opoziție care ar exista permanent în islam, ca și în alte religii, între exoterism și esoterism, între literalism și spiritualism, între explicare și interpretare alegorică. Trebuie spus însă că această opoziție considerate de unii firească, a putut să ducă la executarea lui Al Hallaj, vinovat de a fi asociat, ca un politeist, eul său individual lui Dumnezeu. Cu toate acestea, majoritatea musulmanilor îl considera pe
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
naturală, dispuse în șase registre care se succed, ilustrând comerțul românesc de-a lungul timpului. În aceeași perioadă artista primește o altă comandă prestigioasă, anume plafonul din Sala Tronului a Palatului Regal, astăzi Muzeul National de Artă al României. Compoziția alegorică în format tondo se intitulează "Apologia artelor românești". În 1937 este invitată să participe la decorarea Pavilionului Românesc la Expoziția Internațională de la Paris cu compoziția "Petru Cercel și curtea sa". În afară de compoziții murale, Cuțescu-Storck a creat compoziții de factură simbolistă
Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/308694_a_310023]
-
El definește în general, în sens pozitiv, o stare de liniște, o stare lipsită de conflicte militare. În Grecia antică, ideea de pace era legată de "vârsta de aur" inițială a umanității. În mitologia greacă, Irina ("Eirene") este o zeiță alegorică personificând pacea. Simbolul porumbelului cu ramură de măslin, este izvorât tot din mitologia antică : alegând casca lui Ares (Marte), zeul războiului, pentru a cuibări, această pasăre sacră prelungi starea de pace, împiedicând zeul să-și îndeplinească funcția. Pe planul colectiv
Pace () [Corola-website/Science/313571_a_314900]
-
Un elev de la Școala de Stomatologie l-a reprezentat pe Hernán Cortés, primul voluntar care a venit să amelioreze rasa, și un indian trist a defilat costumat în împăratul Moctezuma. O curte franceză, în stil Luis XVI, a ocupat carul alegoric ce a primit cele mai multe ovații.
16 SEPTEMBRIE. BAL MASCAT. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295996_a_297325]
-
În locul fostului rege, Costin Petrescu a pictat alegoria țărăncilor reprezentând provinciile României Mari reunite: Vechiul Regat, Transilvania, Basarabia și Bucovina. Deoarece în pictură apăreau și personaje anonime, simbolice, țărani, copii etc., autoritățile comuniste au ignorat faptul că două din țărăncile alegorice, reprezentând Basarabia și Bucovina, nu mai făceau parte din România și nu au intervenit pentru modificarea picturii. În perioada 21-23 februarie 1948, în clădirea Ateneului Român a avut loc Congresul de unificare a PCR cu PSD și formare a PMR
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
lui Vermeer. Forța de expresie a acestei picturi, armonia culorilor, lumina magică corelată cu o anumită subtilitate caracteristică sculpturilor, chipul radiant al modelului cu privire întrebătoare dovedesc măiestria absolută a pictorului. Pe lângă tablourile sale realiste, Vermeer pictează și două tablouri alegorice, în care personifică teme abstracte prin simboluri: "Alegoria credinței" (1671) și "Alegoria picturii" (sau "În atelier", 1673). În „Alegoria picturii” este reprezentat un atelier, pe masă se află o carte — simbol al înțelepciunii — și o mască — ca simbol al sculpturii
Johannes Vermeer () [Corola-website/Science/305799_a_307128]
-
-s altceva decât un fel / de mâini barbare care mulează cerul să își / trezească sorii toți lapții pentru noi." («Laptele» - AID, 56 sq.)» (TGrp, 427). După același critic, dincoace de anul 1970, Ioan Alexandru rafinează „geologicul convulsiv“ din creația anterioară, alegoricul, elementarul, parabolicul, „problematica ființei“ etc., punându-le sub pecetea spiritului, Logosului. „Limbul“ noii etape a creației poetice a lui Ioan Alexandru se revelează în toposul "pustiei", al „Pustiei Umblătoare“, nisipos labirint rotativ, „cu dinamica argintului viu“: "Cine are Pustia e
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
ramurile teiului. Acest copac străvechi este cel care dă numele castelului. Linder înseamnă tei, Hof înseamnă curte, iar numele castelului ar fi astfel Curtea teiului. Palatul este înconjurat de grădini formale împărțite în cinci secțiuni care sunt decorate cu sculpturi alegorice ale continentelor, anotimpurile și elementelor naturii: Partea de nord este caracterizată printr-o cascadă pe 30 de trepte de marmură. În partea de sus se află un pavilion de muzică. Cascada se termină la partea de jos printr-o fântână
Castelul Linderhof () [Corola-website/Science/314512_a_315841]
-
ale continentelor, anotimpurile și elementelor naturii: Partea de nord este caracterizată printr-o cascadă pe 30 de trepte de marmură. În partea de sus se află un pavilion de muzică. Cascada se termină la partea de jos printr-o fântână alegorică dedicată zeului Neptun. În centrul parterului vestic este un bazin cu o statuie aurită a zeiței Fama. În partea de vest se află un pavilion cu un bust al lui Ludovic al XIV-lea. În fața acestei statui este o fântână
Castelul Linderhof () [Corola-website/Science/314512_a_315841]
-
este metoda prin care se ajunge la cunoașterea ideii, obiectul cunoașterii adevărate (episteme); procedeul prin care se ajunge din lumea sensibilă în lumea suprasensibilă; în cunoașterea metafizică intervine intelectul analitic (dianoia) și intelectul pur (nous). "Mitul peșterii" este o imagine alegorică a lumii și a modului cum poate fi cunoscută. Platonismul este un termen folosit de savanți pentru a se referi la consecințele intelectuale ale negării realității lumii materiale. În unele dialoguri, cel mai remarcabil, în "Republica", Socrate inversează intuiția oamenilor
Platon () [Corola-website/Science/296741_a_298070]