1,684 matches
-
colonie foarte mare de bacterii izolate dintr-o soluție, bacteriile sunt identice din punct de vedere genetic, cu excepția unei singure gene a cărei alele sunt A și B. Jumătate dintre bacterii au gena alelă A, iar cealaltă jumătate are gena alelă B. Deci atât A cât și B au frecvențele alelelor 1/2. A și B sunt alele neutre - ele nu afectează supraviețuirea și reproducerea bacteriilor. Colonia de bacterii se micșorează într-atât încât numai patru bacterii mai au suficientă hrană
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
sunt identice din punct de vedere genetic, cu excepția unei singure gene a cărei alele sunt A și B. Jumătate dintre bacterii au gena alelă A, iar cealaltă jumătate are gena alelă B. Deci atât A cât și B au frecvențele alelelor 1/2. A și B sunt alele neutre - ele nu afectează supraviețuirea și reproducerea bacteriilor. Colonia de bacterii se micșorează într-atât încât numai patru bacterii mai au suficientă hrană. Toate celelalte bacterii din colonie mor fără a se reproduce
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
cu excepția unei singure gene a cărei alele sunt A și B. Jumătate dintre bacterii au gena alelă A, iar cealaltă jumătate are gena alelă B. Deci atât A cât și B au frecvențele alelelor 1/2. A și B sunt alele neutre - ele nu afectează supraviețuirea și reproducerea bacteriilor. Colonia de bacterii se micșorează într-atât încât numai patru bacterii mai au suficientă hrană. Toate celelalte bacterii din colonie mor fără a se reproduce. Există 16 combinații de alelele care pot
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
B sunt alele neutre - ele nu afectează supraviețuirea și reproducerea bacteriilor. Colonia de bacterii se micșorează într-atât încât numai patru bacterii mai au suficientă hrană. Toate celelalte bacterii din colonie mor fără a se reproduce. Există 16 combinații de alelele care pot descrie cele patru bacterii supraviețuitoare: (A-A-A-A), (B-A-A-A), (A-B-A-A), (B-B-A-A), (A-A-B-A), (B-A-B-A), (A-B-B-A), (B-B-B-A), (A-A-A-B), (B-A-A-B), (A-B-A-B), (B-B-A-B), (A-A-B-B), (B-A-B-B), (A-B-B-B), (B-B-B-B). Combinațiile cu același număr de Auri și Buri sunt numărate și rezultă următorul tabel (probabilitățile sunt calculate
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
de 10/16. Numărul de combinații posibile poate fi reprezentat folosind coeficienți binomiali care pot fi derivați din triunghiul lui Pascal. Probabilitatea oricărei combinații poate fi calculată cu formula unde "N" etse numărul de bacterii, iar "k" este numărul de alele A (sau B) din combinație. Deriva genetică are loc atunci când, în urma unor evenimente aleatoare, se schimbă frecvența alelelor dintr-o populație. În acest exemplu, populația s-a micșorat la numai 4 membri, fenomen cunoscut sub numele de Efectul „gâtului de
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
triunghiul lui Pascal. Probabilitatea oricărei combinații poate fi calculată cu formula unde "N" etse numărul de bacterii, iar "k" este numărul de alele A (sau B) din combinație. Deriva genetică are loc atunci când, în urma unor evenimente aleatoare, se schimbă frecvența alelelor dintr-o populație. În acest exemplu, populația s-a micșorat la numai 4 membri, fenomen cunoscut sub numele de Efectul „gâtului de sticlă”. Populația avea la început o distribuție egală de alele A și B, dar șansele sunt ca subpopulația
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
atunci când, în urma unor evenimente aleatoare, se schimbă frecvența alelelor dintr-o populație. În acest exemplu, populația s-a micșorat la numai 4 membri, fenomen cunoscut sub numele de Efectul „gâtului de sticlă”. Populația avea la început o distribuție egală de alele A și B, dar șansele sunt ca subpopulația supraviețuitoare de 4 bacterii să fie distribuită inegal. Probabilitatea ca subpopulația să fie supusă derivei genetice (10/ 16) este mai mare decât probabilitatea ca subpopulația să-și păstreze distribuția inițială (6/16
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
ca subpopulația să-și păstreze distribuția inițială (6/16). Modele matematice care descriu deriva genetică pot fi construite fie prin ecuații de difuzie , fie prin procese Markov de tipul "branching processes" (în limba engleză). Pornim de la o genă cu două alele, A și B. În populațiile diploide cu "N" indivizi există 2"N" copii ale fiecărei gene. Un individ poate avea doua copii ale aceeași alele sau două alele diferite. Numim frecvența unei alele "p", iar frecvența celeilalte alele "q". Modelul
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
procese Markov de tipul "branching processes" (în limba engleză). Pornim de la o genă cu două alele, A și B. În populațiile diploide cu "N" indivizi există 2"N" copii ale fiecărei gene. Un individ poate avea doua copii ale aceeași alele sau două alele diferite. Numim frecvența unei alele "p", iar frecvența celeilalte alele "q". Modelul Wright-Fisher (care poartă numele lui Sewall Wright și a lui Ronald Fisher) presupune că generațiile nu se suprapun și că fiecare copie din noua generație
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
tipul "branching processes" (în limba engleză). Pornim de la o genă cu două alele, A și B. În populațiile diploide cu "N" indivizi există 2"N" copii ale fiecărei gene. Un individ poate avea doua copii ale aceeași alele sau două alele diferite. Numim frecvența unei alele "p", iar frecvența celeilalte alele "q". Modelul Wright-Fisher (care poartă numele lui Sewall Wright și a lui Ronald Fisher) presupune că generațiile nu se suprapun și că fiecare copie din noua generație este aleasă independent
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
engleză). Pornim de la o genă cu două alele, A și B. În populațiile diploide cu "N" indivizi există 2"N" copii ale fiecărei gene. Un individ poate avea doua copii ale aceeași alele sau două alele diferite. Numim frecvența unei alele "p", iar frecvența celeilalte alele "q". Modelul Wright-Fisher (care poartă numele lui Sewall Wright și a lui Ronald Fisher) presupune că generațiile nu se suprapun și că fiecare copie din noua generație este aleasă independent și aleator din colecția de
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
cu două alele, A și B. În populațiile diploide cu "N" indivizi există 2"N" copii ale fiecărei gene. Un individ poate avea doua copii ale aceeași alele sau două alele diferite. Numim frecvența unei alele "p", iar frecvența celeilalte alele "q". Modelul Wright-Fisher (care poartă numele lui Sewall Wright și a lui Ronald Fisher) presupune că generațiile nu se suprapun și că fiecare copie din noua generație este aleasă independent și aleator din colecția de copii ale genei din vechea
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
nu se suprapun și că fiecare copie din noua generație este aleasă independent și aleator din colecția de copii ale genei din vechea generație. Formula prin care se calculează probabilitatea de a obține un număr "k" de copii ale unei alele care a avut frecvența "p" în generația anterioară este unde simbolul "!" reprezintă funcția factorial. Această expresie mai poate fi formulată cum urmează În modelul Moran generațiile se suprapun. La fiecare pas un individ este ales să se reproducă și un
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
reprezintă funcția factorial. Această expresie mai poate fi formulată cum urmează În modelul Moran generațiile se suprapun. La fiecare pas un individ este ales să se reproducă și un individ moare. Deci, la fiecare pas, numărul de copii ale unei alele poate crește cu 1, poate scădea cu 1 sau poate rămâne neschimbat.Matricea de transfer este tridiagonală, ceea ce înseamnă că soluțiile matematice sunt mai ușor de găsit decât în cazul modelul Wright-Fisher. Pe de altă parte, simulările pe calculator sunt
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
o soluție. În modelul Moran o generație este prelucrată în "N" pași, unde "N" este mărimea populației. În modelul Wright-Fisher o generație este prelucrată într-un singur pas. În practică ambele modele dau rezultate similare calitativ. Schimbările aleatoare ale frecvenței alelelor se pot datora și altor cauze, nu numai erorilor de eșantionare; un exemplu ar fi schimbările aleatoare ale presiunii de selecție. O altă sursă importantă de stocasticitate, poate mai importantă decât deriva genetică, este autostopul genetic . Legea Hardy-Weinberg susține că
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
nu numai erorilor de eșantionare; un exemplu ar fi schimbările aleatoare ale presiunii de selecție. O altă sursă importantă de stocasticitate, poate mai importantă decât deriva genetică, este autostopul genetic . Legea Hardy-Weinberg susține că în populații suficient de mari frecvența alelelor rămâne constantă de la o generație la alta, afară de cazurile în care apar migrația, mutațiile sau selecția. Populațiile nu dobândesc alele noi prin selecție, dar selecția poate cauza dispariția unor alele deja existente. Deoarece selecția poate elimina o alelă și pentru că
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
stocasticitate, poate mai importantă decât deriva genetică, este autostopul genetic . Legea Hardy-Weinberg susține că în populații suficient de mari frecvența alelelor rămâne constantă de la o generație la alta, afară de cazurile în care apar migrația, mutațiile sau selecția. Populațiile nu dobândesc alele noi prin selecție, dar selecția poate cauza dispariția unor alele deja existente. Deoarece selecția poate elimina o alelă și pentru că scăderea și creșterea frecvenței alelelor influențează distribuția alelelor, deriva genetică poate duce la uniformizarea genetică a populație de-a lungul
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
Legea Hardy-Weinberg susține că în populații suficient de mari frecvența alelelor rămâne constantă de la o generație la alta, afară de cazurile în care apar migrația, mutațiile sau selecția. Populațiile nu dobândesc alele noi prin selecție, dar selecția poate cauza dispariția unor alele deja existente. Deoarece selecția poate elimina o alelă și pentru că scăderea și creșterea frecvenței alelelor influențează distribuția alelelor, deriva genetică poate duce la uniformizarea genetică a populație de-a lungul timpului. Când o alelă are frecvența 1 (100%) se spune
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
mari frecvența alelelor rămâne constantă de la o generație la alta, afară de cazurile în care apar migrația, mutațiile sau selecția. Populațiile nu dobândesc alele noi prin selecție, dar selecția poate cauza dispariția unor alele deja existente. Deoarece selecția poate elimina o alelă și pentru că scăderea și creșterea frecvenței alelelor influențează distribuția alelelor, deriva genetică poate duce la uniformizarea genetică a populație de-a lungul timpului. Când o alelă are frecvența 1 (100%) se spune că ea a fost fixată în populație iar
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
generație la alta, afară de cazurile în care apar migrația, mutațiile sau selecția. Populațiile nu dobândesc alele noi prin selecție, dar selecția poate cauza dispariția unor alele deja existente. Deoarece selecția poate elimina o alelă și pentru că scăderea și creșterea frecvenței alelelor influențează distribuția alelelor, deriva genetică poate duce la uniformizarea genetică a populație de-a lungul timpului. Când o alelă are frecvența 1 (100%) se spune că ea a fost fixată în populație iar când o alelă are frecvența 0, ea
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
afară de cazurile în care apar migrația, mutațiile sau selecția. Populațiile nu dobândesc alele noi prin selecție, dar selecția poate cauza dispariția unor alele deja existente. Deoarece selecția poate elimina o alelă și pentru că scăderea și creșterea frecvenței alelelor influențează distribuția alelelor, deriva genetică poate duce la uniformizarea genetică a populație de-a lungul timpului. Când o alelă are frecvența 1 (100%) se spune că ea a fost fixată în populație iar când o alelă are frecvența 0, ea a fost eliminată
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
dar selecția poate cauza dispariția unor alele deja existente. Deoarece selecția poate elimina o alelă și pentru că scăderea și creșterea frecvenței alelelor influențează distribuția alelelor, deriva genetică poate duce la uniformizarea genetică a populație de-a lungul timpului. Când o alelă are frecvența 1 (100%) se spune că ea a fost fixată în populație iar când o alelă are frecvența 0, ea a fost eliminată. Când o alelă se fixează, deriva genetică se oprește, iar frecvența alelelor nu se poate schimba
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
scăderea și creșterea frecvenței alelelor influențează distribuția alelelor, deriva genetică poate duce la uniformizarea genetică a populație de-a lungul timpului. Când o alelă are frecvența 1 (100%) se spune că ea a fost fixată în populație iar când o alelă are frecvența 0, ea a fost eliminată. Când o alelă se fixează, deriva genetică se oprește, iar frecvența alelelor nu se poate schimba decăt dacă o noua alelă este introdusă fie prin migrație, fie prin mutație. Chiar și atunci când deriva
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
poate duce la uniformizarea genetică a populație de-a lungul timpului. Când o alelă are frecvența 1 (100%) se spune că ea a fost fixată în populație iar când o alelă are frecvența 0, ea a fost eliminată. Când o alelă se fixează, deriva genetică se oprește, iar frecvența alelelor nu se poate schimba decăt dacă o noua alelă este introdusă fie prin migrație, fie prin mutație. Chiar și atunci când deriva genetică apare ca un proces aleator, în timp ea elimină
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
lungul timpului. Când o alelă are frecvența 1 (100%) se spune că ea a fost fixată în populație iar când o alelă are frecvența 0, ea a fost eliminată. Când o alelă se fixează, deriva genetică se oprește, iar frecvența alelelor nu se poate schimba decăt dacă o noua alelă este introdusă fie prin migrație, fie prin mutație. Chiar și atunci când deriva genetică apare ca un proces aleator, în timp ea elimină variația genetică. Presupunând că deriva genetică este singura forță
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]