17,219 matches
-
a cuvintelor clare pe care nu le aude nimeni. A culorilor mucegăite și-a sunetelor sparte. A minciunii vivace și-a adevărului bont. A expresivității involuntare și-a neputinței de-a articula un gând normal. A iluziei grotești, spre care alergăm ca hăbăucii, și-a realității de care n-avem nevoie. A totului și a nimicului". Roscoliți! Cam asta facem de cincisprezece ani, în viețile noastre cu preț redus. O facem cu aplomb, cu ardoare, cu entuziasm. Nu e doar o
"Roscoliți!" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12273_a_13598]
-
în ultimele săptămâni seamănă cu disperarea vedetelor căzute de la Hollywood: ar face orice, numai să ajungă iar pe prima pagină a ziarelor: mărturisiri șocante, promisiuni deșuchiate, exhibarea părților cândva apetisante, dar azi flasce. Căzuți de pe capră, Năstase și ai săi alergă bezmetici în urma căruței, cu părul vâlvoi, hainele în dezordine și privirile îngrozite că vor scăpa dintre fălci oasele grase ale guvernării. Dinafară, spectacolul e amuzant-respingător. Dinăuntru, presupun că seamănă cu grozăviile dintr-un abator în care măcelarii și animalele de
Adriano Furioaso by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12654_a_13979]
-
scapă, dar ai reluări, care l-ar fi obligat pe Colina să dea cehilor un unsprezece metri cuvenit și pe Meier să acorde englezilor un gol la fel de decisiv pe cît de adevărat. Vin cu o sugestie la forurile internaționale: în loc să alerge pe teren, arbitrul să stea pe bancă și să privească la televizor meciul; altfel zis, să fluiere pe e-mail. Dacă voi fi ascultat, greșeli grave nu vor mai exista. Și pînă și rusul Ivanov, amicul nostru, ar începe să deosebească
Eurofotbal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12704_a_14029]
-
războiului rece în tranșeele căruia a luptat (cu mijloace specifice, desigur) aproape o jumătate de secol, desființarea biroului parizian al postului de radio Europa Liberă îi produce Monicăi Lovinescu o deziluzie de alt tip: aceea a unui om care a alergat în permanență cu privirea îndreptată înainte și care este pus acum să constate că toate speranțele și idealurile sale au rămas în urmă. Este deziluzia dată de trecerea inexorabilă a timpului, de vîrsta care nu iartă și care este scadența
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
de tineri cu carnețele, cu programe cu notații în câte un colț de sală, încercuind, bifând, făcându-și planuri spre "a nu pierde", pe cât posibil, prea multe. Trebuia să mă bucur sau să mă sperii când recepționera de la hotel a alergat după mine, fluturând în mână un AperiTIFF (ziarul festivalului, o altă inovație a ediției cu numărul 3), și a strigat, cu vădită curiozitate: "să mă duc la Kim Ki-duk?". În holul Cinematografului Republica se găsea un panou, pus la dispoziție
Cine-TIFF-ii de la Cluj by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12763_a_14088]
-
întotdeauna chestia asta, ca să-mi zică mie, copil, trebuie să spui întotdeauna adevărul. Și de ce să spun adevărul ? Fiindcă ea, disperată că nu poate să treacă podul, a văzut mergînd în fața ei, de-a lungul Nevei, pe un ofițer, a alergat după el, l-a luat de mînecă și i-a vorbit pe franțuzește, Domnule ofițer, nici nu știa să citească care sînt gradele în Rusia, cu toate că ea era fată de general, îi zice " Domnule ofițer, vă rog făceți-mă să
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
de citate, de conexiuni, de referințe. Pînă una, alta, nu mai există nici un alt festival internațional de teatru. E și bine, e și rău pentru echipa de la Sibiu. Dețin supremația absolută, muncită și obținută cu eforturi mari. Lipsește, însă, concurența. Aleargă singuri pe un culoar gol. Un pic de competiție nu strică nimănui. E greu să te încumeți la un astfel de travaliu, să-l susții, să-l menții. Așa, există un singur nucleu, o singură sursă de a vedea și
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
fost descrise ca având aceeași sorginte - "Ca pe vremea Tătucului, cei prezenți continuau să aplaude, fiecare, înspăimântat de moarte să nu fie el primul care încetează"), documentarul insistă pe tragedia victimelor: copii în zdrențe plângând pe cadavrele părinților, femei despletite alergând fără țintă, bărbați mutilați, ș.a.m.d., într- un ciné-verité al groazei. Toate acestea erau, din nefericire, cât se poate de reale. Dar a face un documentar cu titlul Fahrenheit 9-11 fără să dai absolut nici o imagine cu dărâmarea turnurilor
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
mizeria morală cea mai profundă, de paranoia irecuperabilă. Pe când tragedia irakienilor era prezentată cu lux de amănunte (și e bine că e prezentată!), aneantizarea celor trei mii de civili nevinovați din New York e doar sugerată: câteva chipuri de oameni ce aleargă derutați pe străzi, câteva mormane de moloz acoperite de fum. În rest, ura compactă a unui milionar ce face gargară cu apartenența la "working-class", și triumful garagaței populiste a unui clown cinic care, din ură morbidă pentru un politician la
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
mai liniștită Respirația devine mai blândă în catifea Moare fără ca eu să-i pretind ceva Golesc paharul du-te acolo urmează-le celorlalți la drum la drum 4. La o parte Stau la rând murdărit de dorință Du-te acolo, aleargă Grăbit spre toate intrările 5. Dă-mi gura, doritor de plăceri Între sâni și ninsoarea de crin Hodorogesc vise Containerul de peste drum E tot mai plin de ele, mai plin 6. Totul pare mai alb ca oricând Moare dar va
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
era o cameră de filmat care ocupa jumătate de cameră! De-abia mai era loc pentru actori... Și totuși există o secvență remarcabilă în care regizorul se apropie de performanța lui Godard: o petrecere de băieți, la care ei se aleargă unii pe alții, se joacă cu perne și... cu un pistol. Nu se aud sunete diegetice (zgomotul hârjonelii, strigătele băieților), doar muzica de pe coloana sonoră; toată secvența, în care violența se plasează între ludic și cruzime autentică (unul îl târăște
Scorsese îți bate la ușă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12266_a_13591]
-
femeie superbă ce mirosea a eucalipt și a flori de portocal", întruchipare fantastică a unui continent înconjurat de ocean. Pe platoul tibetan, cu un vultur alături, detestă etica lui Kant și utopia lui Saint-Simon. În Kenya călărește o zebră domestică, alergând de parcă ar zbura. Exotismul, aventurismul extrem alternează cu episoade de basm sau de povestire SF. Curiozitatea lectorului e pe deplin satisfăcută la acest nivel al unei narativități luxuriante și eliptice în fragmentarismul ei bine gândit ca un puzzle narativ. Povestirea
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
Bezuhov. Exact când lumea lor interioară se transformă, Bezuhov și Bolkonski se confirmă ca indivizi; surprind; devin diferiți; libertatea lor se inflamează și împreună cu ea identitatea eului lor; sunt momente de poezie: le trăiesc cu asemenea intensitate că lumea întreagă aleargă în întâmpinarea lor cu un cortegiu îmbătător de detalii minunate. La Tolstoi, omul este cu atât mai mult el însuși, este cu atât mai individual, cu cât are forța, fantezia, inteligența de a se transforma. În schimb, cei pe care
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
și al unei doamne care a făcut jocul rușilor. Ca să vezi cum se întîlnesc marile spirite, peste timp, pe aceeași filieră de informații!) Complotează și radioul național, care transmite un comentariu despre proza lui Barbu la "ora cantinelor, cînd toți aleargă să-și ia prînzul". Din acest concert nu lipsește nici... Numele nu e scris nici măcar pe hîrtia jurnalului intim, dar se poate ghici: Aflu cu stupoare că nu se mai permite nici o aniversare! Un singur om are dreptul la toate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
Noi sîntem literatura! - și nu literatura. Noi intrigăm cititorul, îl enervăm, îi provocăm întîmplarea, evenimentul de a ne fi întîlnit, conștienți că ne va uita imediat după. Pentru că aici sîntem împreună în decor, în ceea ce mărginește pista pe care se aleargă pentru a cîștiga. Cercetătorii francezi sînt convinși de altfel că romanul francez valoros de astăzi nu e roman - e "de fapt dincolo de roman: ș...ț Singura literatură care are valoare astăzi nu poate fi scrisă decît împotriva romanului. În căutarea
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
el, vechiul Cameniță, era tot una cu însuși răul, răul absolut ce trebuia distrus". Acest convertit la bine va bate drumurile țării împrăștiind manfieste împotriva regimului pe care îl slujise înainte cu atâta râvnă, iar în zilele lui decembrie '89 aleargă la Timișoara, în Piața Operei unde stă "în bătaia gloanțelor, înfruntând moartea cu zâmbetul pe buze". Un iluminat. Spuneam că voi reveni la personajul Veniamin, copilul de treisprezece ani, primul care moare dintre membrii năpăstuitei familii a profesorului de matematică
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
-te grăbești așa, surioară!?" - Mă mărit," mă duc să mă mărit, îi răspunse ea țipând, mirată ca și cum altcineva ar fi grăit în locul ei, - te pomenești, povestitorul?" Niciodată nu mai zburase atât de departe. într-un lan de grâu binișor răsărit alerga în salturi leneșe o căprioară însoțită de puiul ei neastâmpărat. Pe malul unui iaz zări o fată numai în zdrențe păzind un cârd de gâște care gâgâiau tare. Uitându-se la sărmana făptură, duioșia o apucă" O privea de pe creanga
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]
-
un autor deja clasicizat, deja preacunoscut, trăind în mintea cititorului din lumea pieselor lui, deasupra lumii noastre absurde. Căutarea e intermitentă și, în același timp, infinită. Am citit Căutarea intermitentă, pseudo-jurnalul lui Eugen Ionescu, într-un microbuz nu prea comod, alergînd grăbit și imprudent între București și un oraș de provincie. Nu aveam timp. Voiam să citesc cartea aceasta repede. Și am pătruns în ea mai repede decît voiam. De lipsa timpului, de curgerea lui inexactă și aiurită vorbea Eugen Ionescu
" Traiesc de un car de vreme. Am pierdut mult, mult timp" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12485_a_13810]
-
și răsplata din ce în ce mai mică pentru ziua-muncă. într-una din seri, cineva chiar a observat că Luna însăși a fost dezlipită de la locul ei și umblă acum slobodă pe cer, după cum o bate vîntul. E drept că o scamă de nori alerga și ea ceva mai jos și cîteva ceasuri în șir s-a tot dezbătut dacă Luna fuge spre stînga, printre nori, sau norii se duc către dreapta și lasă, prin ochiurile lor, Luna în urmă și ea doar pare că
Vizualitate și metafizică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12500_a_13825]
-
totalizator al lui Arcimboldo. Numai că portretul iese acum din particular, din rigoarea lui antropomorfă, și se extinde pînă la aparenta disoluție. Insă strategia percepției rămîne, oarecum, neschimbată. Ochiul trăiește în aceeași fluctuație, în aceeași abisală indecizie, constrîns permanent să alerge între parte și întreg. Intre un întreg infinit ca forță de proliferare, ce trece dincolo de constrîngerile fizice ale pînzei, și o parte ea însăși mărturie a întregului prin bogăția sugestiilor coagulate pe un spațiu determinat. Asemenea lui Arcimboldo, Georgeta Năpăruș
Georgeta Năpăruș - o rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11463_a_12788]
-
substitui apoi și a se prezenta ca o caricatură a lui. Foarte atent la receptarea operei sale, pe toate laturile acesteia, autorul forțează regulile jocului literar și ale bunei cuviințe sociale, efectuând asupra potențialilor comentatori o presiune constantă, ba chiar alergând să-i placheze, ca la rugby, pe cei ce au trecut indiferenți pe lângă volumele lui. Firește că această ,strategie", atât de tristă pe vectorul ei ofensiv, se întoarce împotriva sa, făcându-i pe critici și pe cititori să ocolească - dar
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
și, de ce nu, participau la conversații, la stări. Într-o zi, intrînd pe aleea din fața blocului, am reușit să înțeleg cu greu din zarva de proporții ce-i anima pe vecini, că apartamentul lor a fost spart de hoți. Am alergat într-un suflet. Nu aveam dubiu că minunata colecție dispăruse... Stupoare! Fiecare exemplar se găsea pe pozițiile cunoscute. Cîteva statuete fuseseră deplasate, cu grijă, ca hoții să aiba acces direct la sursă. Au furat sticlele de whisky, de coniac, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]
-
o fată". Poezia cotidianului scandat. Declamat. Bas: , Îmi vor da binețe serioși și gravi, / cu șapca deasupra capului zburată/ și pe străzi vor trece pașii mei dansînd/ c-au sosit băieții din armată." Altfel, mai depărtate de poveștile prin care aleargă motani desculți, sînt Ființele abstracte (1966). Se schimbă grafica, făcută de-acum (pînă la sfîrșit) din zei micuți și polimorfi, trași din aceleași linii leneșe, curbe. E diferită panta versului: ,adorm într-o femeie tînără/ pe care forma fructelor o
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
a născut și a copilărit trebuie să fie la fel de tînăr. Trebuia să găsească ceva, un semn, o stare, un abur numai ale lui. Unde sînt teii? Numai mirosul lor îl sufoca. Iată, aici sînt teii, e în cîmpia cu tei, aleargă, sub un tei e pusă o scară de lemn. urcă pe ea, teiul își desface crengile și acolo e Gudrun. Luminoasă și luminînd. E noapte, Noaptea cea Mare, e numai el cu Gudrun. Miroase a tei. ŤTe-am așteptat, ai rătăcit
Lindenfeld on my mind by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11555_a_12880]
-
nasul și obrajii. ș...ț Dacă un gând cuminte și pios scăpăra prin mintea omului, oglinda se încrețea și tremura. Diavolul, încântat, râdea și făcea haz de născocirea lui. Drăcușorii care veneau la școala lui, fiindcă era profesor de îndrăcire, alergară să împrăștie în lume zvonul că o minune nemaiauzită, nemaipomenită, nemaigândită, în sfârșit se săvârșise: că numai de azi încolo se putea ști cu adevărat ce înseamnă lumea și oamenii dintr-însa. Alergară pământul în lung și-n lat cu
Un ziar ,nemțesc" de acum 90 de ani by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11589_a_12914]