592 matches
-
și-ndată ce sosi în zarea acestuia împinse trupele sale toate la pradă și spoliațiune, iar el însuși, mergând călare fără nici o grijă pe un cal de primblare, privea ca spectator numai lupta ce se încinsese. Dar deodată se repezi Alexie (Ivanco) pe neașteptate cu oștirea din ascunzătoare, încunjură pe neprevăzătorul protostrator în mai multe puncte, îl mrejui din toate părțile și-l grămădi așa de rău încît a trebuit să se dea prins. Descurajați prin bine-izvoditul meșteșug, romeii nu mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și ținuturile din șes, încît turburarea se lățea asemenea unei epidemii. Izbucnise deja în flăcări răscoala în regiunea de la Mosynopolis până la Xanthia și pân-la muntele Pangoeus, atingea orașul Abdera și se lățise peste ținutul smolenilor și a împrejurimilor lui. Ivanco (Alexie) nu uită ca s-aducă romeilor din regiunile rebele pierderi însemnate, prinzîndu-i și ucizîndu-i, pe când pe conaționalii săi cari se asociase de bunăvoie cu revolta, îi lăsă în pace pe posesiunile lor. Dar cu puterile îi crescu și îndrăzneala și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe posesiunile lor. Dar cu puterile îi crescu și îndrăzneala și acel soi de cruzime sălbateca pe care aproape toate popoarele barbar o consideră ca vitejie personală; deci se-ntîmplă aievea ca la ospețe Ivanco tăia în bucăți romei prinși. Împăratul Alexie, departe de a se mâhni tocmai mult pentru neizbutirea campaniei, arăta din contra prin faptele sale că el privea prinsoarea protostratorului său, Manoil Kamytzes, ca un caz de noroc pentru dânsul și ca o răsplătire ce i-o hărăzise soarta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însă decât prea puțină pace. El își strânse oastea, porni la Orestias (Adrianopole), dar tăbărî acolo mai multe zile în deplină inacțiune, fără să știe încotro, cu totul nelămurit și nehotărât de ce să s-apuce. După opinia sa rebelul Ivanco (Alexie) era neînvins, iar pe oastea romeică te puteai întemeia așa de puțin încît numai la strigătul inamicului tresar de spaimă. Chiar ieșirea la război a împăratului în persoană era cu totul de prisos în părerea romeilor și, ca un fel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cărui îndrăzneală sporește cu orice retragere a romeilor. Considerând -------- Acest nume amintește cuvântul românesc și azi întrebuințat cricimă {EminescuOpXIV 94} puterea împrejurărilor, monarhul într-adevăr ținu samă de acestea toate și trimise pe cei mai credincioși dintre secretarii săi la Alexie (Ivanco), ca să-i facă propuneri de învoială; dar în caz de trebuință el calcula și cu asasinarea și pregătea în taină cele trebuincioase. Pentru a nu sta cu totul cu mîinile-n sân, el porni în fruntea armiei în provincia Filipopoli
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
câte le luase pîn-acum în posesiune; al doilea, să i se trimeată cu insignii împărătești logodnica sa, prințesa Theodora. Împăratul încuviință într-adevăr aceste condiții și atât el cât și Ivanco întăriră prin jurământ solemn învoiala. Împăratul trimise acuma pe Alexie, cel mai în vârstă ginere ce-l avea, să-i ducă lui Ivanco această solie de pace și, în puterea împăcării giuruite, să-l poftească prietenos în tabăra curții pentru o convorbire. Acesta, neavând nici un prepus, urmă invitarea, dar în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cât și pentru că numise administrator pe mișelul de Spyriodionakis, se-mbărbătă în sfârșit, strânse o oaste considerabilă și formă din ea două corpuri de armată. În fruntea corpului de espediție, menit a merge contra lui Spyriodionakis, puse pe ginere-său Alexie Paleologul, om cu minte și viteaz; comanda peste al doilea corp de armată, menită a înainta contra protostratorului, o primi generalul Ioan Oenopolita. Alexie Paleologul se dovedi norocit în întreprinderea lui, știu să-l biruie cu totul pe piticul său
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
armată. În fruntea corpului de espediție, menit a merge contra lui Spyriodionakis, puse pe ginere-său Alexie Paleologul, om cu minte și viteaz; comanda peste al doilea corp de armată, menită a înainta contra protostratorului, o primi generalul Ioan Oenopolita. Alexie Paleologul se dovedi norocit în întreprinderea lui, știu să-l biruie cu totul pe piticul său potrivnic Spyriodionakis și-l sili să fugă în Moesia. Mai mult ținu și mai greu se putea înăbuși rezistența protostratorului. Împăratul, plin de vicleșug
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai putură ridica din dărmăturile monarhiei si se mănținu numai parte cu parte, mai cu samă însă în împărăția grecească asiatică de la Niceea și Brussa, care puse în frunte-i pe iscusitul întru ale statului, Theodor Laskaris, soțul fiicei împăratului Alexie III (Angelos), carele-n ziua luării cu asalt a capitalei se ridicase pe tron în locul fugarului Alexie V (Murzuflus), dar peste puține ceasuri se văzuse asemenea silit să fugă. În aceeași vreme Alexie Comnen, nepotul împăratului tiranic Andronic Comnen, ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în împărăția grecească asiatică de la Niceea și Brussa, care puse în frunte-i pe iscusitul întru ale statului, Theodor Laskaris, soțul fiicei împăratului Alexie III (Angelos), carele-n ziua luării cu asalt a capitalei se ridicase pe tron în locul fugarului Alexie V (Murzuflus), dar peste puține ceasuri se văzuse asemenea silit să fugă. În aceeași vreme Alexie Comnen, nepotul împăratului tiranic Andronic Comnen, ce răposase de mult, se așeză în Trapezunt; iar Mihail Angelos Komnen în Tessalia și Epir; amândoi se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ale statului, Theodor Laskaris, soțul fiicei împăratului Alexie III (Angelos), carele-n ziua luării cu asalt a capitalei se ridicase pe tron în locul fugarului Alexie V (Murzuflus), dar peste puține ceasuri se văzuse asemenea silit să fugă. În aceeași vreme Alexie Comnen, nepotul împăratului tiranic Andronic Comnen, ce răposase de mult, se așeză în Trapezunt; iar Mihail Angelos Komnen în Tessalia și Epir; amândoi se {EminescuOpXIV 100} declarară neatârnați și se considerau asemenea ca moștenitori ai coroanei împărătești. Cea mai mare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în partea căruia se refugiaseră toate speranțele grecilor bizantini pentru restabilirea integrității de mai-nainte a împărăției și unde se-nrădăcinase într-adevăr hotărârea bărbătească de-a aștepta și răbda cu cerbicie până-n momentul oportun. După biruirea lesnicioasă a împăratului Alexie III (Angelos), fugariu din Constantinopol și a lui Alexie V (Ducas sau Murzuflus), latinii îl esecutară pe acest din urmă, pentru că omorâse pe predecesorul său Alexie al IV-lea, iar pe cel dentîi îl prinseră împreună cu soția sa Eufrosina, îl
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru restabilirea integrității de mai-nainte a împărăției și unde se-nrădăcinase într-adevăr hotărârea bărbătească de-a aștepta și răbda cu cerbicie până-n momentul oportun. După biruirea lesnicioasă a împăratului Alexie III (Angelos), fugariu din Constantinopol și a lui Alexie V (Ducas sau Murzuflus), latinii îl esecutară pe acest din urmă, pentru că omorâse pe predecesorul său Alexie al IV-lea, iar pe cel dentîi îl prinseră împreună cu soția sa Eufrosina, îl dezbrăcară de toate averile ce le luase cu sine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a aștepta și răbda cu cerbicie până-n momentul oportun. După biruirea lesnicioasă a împăratului Alexie III (Angelos), fugariu din Constantinopol și a lui Alexie V (Ducas sau Murzuflus), latinii îl esecutară pe acest din urmă, pentru că omorâse pe predecesorul său Alexie al IV-lea, iar pe cel dentîi îl prinseră împreună cu soția sa Eufrosina, îl dezbrăcară de toate averile ce le luase cu sine și-l proscriseră la Almiro în Tessalia. După modul de împărțeală stabilit prin tratat între biruitori, împăratul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
revistă apărută la Chișinău, lunar, din septembrie 1927, având ca director pe medicul Fr. I Pop-Delarodna. Ca moto, publicația își alege un citat din cartea lui S. Mehedinți Poporul, vibrantă pledoarie pentru înțelegerea profundului mesaj al poeziei Limba noastră de Alexie Mateevici, reprodusă aici integral. Articolul-program, semnat de director, anunță că se vor consemna obiceiurile, datinile, cântecele populare, constituite în „baricade sufletești” în calea programelor de înstrăinare a basarabenilor - intenții ale redacției, calificate „nici originale, nici strălucitoare, nici ingenioase, ci numai
MARGARITARE BASARABENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288014_a_289343]
-
, Alexie (16.III.1888, Căinari, j. Tighina - 13.VIII.1917, Chișinău), poet, traducător și eseist. Este fiul Nadejdei (n. Neaga) și al lui Mihail Mateevici, preot. Își petrece copilăria în satul Zaim. Studiază la școala duhovnicească (1897-1902), la Seminarul Teologic din
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
II, îngr. Ion Nuță, Efim Levit și Sava Pânzaru, pref. Efim Levit și Sava Pânzaru, Chișinău, 1993; Limba noastră, Chișinău, 1997; În zarea anilor, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Petre V. Haneș, Istoria literaturii românești, București, 1924, 277-279; Vasile Țepordei, Preotul-poet Alexie Mateevici, Chișinău, 1937; Călinescu, Ist. lit. (1941), 855-856, Ist. lit. (1982), 941; Ciopraga, Lit. rom., 213-214; Andrei Ciurunga, „Limba noastră-i graiul pâinii”, LCF, 1983, 11; Z. Ornea, A. Mateevici, RL, 1990, 9; Iurie Colesnic, Doina dorurilor noastre. Itinerar-memorial liric
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
Colesnic, Doina dorurilor noastre. Itinerar-memorial liric, Chișinău, 1990; Colesnic, Basarabia, I, 238-253; D. Irimia, A. Mateevici-autorul celui mai profund poem închinat limbii române, DL, 1996, 4; Păcurariu, Dicț. teolog., 253-254; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 85-89; Dicț. scriit. rom., III, 127-128; Alexie Mateevici. Genealogii. Iconografie. Evocări, îngr. Vlad Chiriac, Chișinău, 2003. M.C.
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
M., acest cult a determinat numeroase luări de atitudine polemice împotriva postmoderniștilor. Tradiția - Mihai Eminescu („zeul poeziei noastre, poate chiar Dumnezeul ei”), Ion Creangă („sublimul povestitor”), cărora le-a dedicat plachete aparte (Măria sa, Poetul, Năzdrăvanul Creangă, „Moșul...”, ambele din 1992), Alexie Mateevici („părintele limbii noastre”) - i-a impus o viziune asupra lumii hrănită din miturile fundamentale românești, o expresie folclorică limpede și adâncă, dar i-a indus și o anumită discursivitate retorică. Prin versurile sale de „om al Cetății”, ca și
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
pe traseul oltean. Un alt argument este de natură onomastică - referirea la „Vadul Cumanilor“ -, dar N. Iorga a relativizat importanța acestuia, arătând că actul medieval româno-slav care pomenește acest toponim evocă, de fapt, confruntarea armată de la Branicevo, din timpul lui Alexie Comnenul 12. • B. P. Hasdeu, Olteneștile, ed. cit., p. 118. • N. Iorga, Istoria românilor. III: Ctitorii, ed. de Victor Spinei, București, Editura Enciclopedică, 1993, p. 45: „... Un nou război cuman se poartă la Branicevo și... Alexie Comnenul trebuie să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Branicevo, din timpul lui Alexie Comnenul 12. • B. P. Hasdeu, Olteneștile, ed. cit., p. 118. • N. Iorga, Istoria românilor. III: Ctitorii, ed. de Victor Spinei, București, Editura Enciclopedică, 1993, p. 45: „... Un nou război cuman se poartă la Branicevo și... Alexie Comnenul trebuie să-i oprească [pe cumani - n. O.P.] la acel Vidin unde tocmai, mult mai târziu, un act românesc [din 1385, de la Dan I] vorbește de Vadul Cumanilor.“; p. 47: „O urmă a raporturilor strânse cu dânșii [cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Mirelor, Luca din Cipru și alți miniaturiști au folosit, pentru actele ornamentate și miniate, modelul bizantin. Astfel, portretele domnului Radu Mihnea, a doamnei, Arghira, și al coconului domnesc, Alexandru, de pe actul din 10 iulie 1614, sunt asemănătoare cu portretele împăratului Alexie III Comnenul și al împărtesei Teodora, păstrate pe hrisovul de danie, din 1374, pentru mănăstirea Dionisiu, de la Muntele Athos. Actul de danie al lui Radu Mihnea a fost păstrat în tainița de la Dealu, constituind modul după care au fost miniate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Alexandru Lăpușneanu 97. Alexandru Moruzi 149. Alexandru, fiul lui Radu Mihnea 120. Alexandru, mitropolit unit 226. Alexandru, prinț al Iugoslaviei 306. Alexandru, v. și Nicolae ~. Alexe, dascăl 132. Alexei, ierarh rus 228. Alexei, patriarh al Moscovei 229. Alexianu, M. 465. Alexie III Comnenul 40, 120. Alföldy, G. 477. Alicii 477. Alleii 477. Allibone, S. Austin 99. Allidii 477. Almos 68. Alpern, D. 222. Anan’ev, G. A. 401. Anastasie Crimca 118, 123. Anastasios, Dimitriadis 136. Anastasiu, Ilie 447. Anderson, Eugene N.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
133. Coandă, C. 406. Codreanu, Ion 404. Cohen, Joseph 222. Cohen, M. 220. Cojocaru, Teodosie 404. Colescu, Leonida 206, 220. Colescu-Vartic, C. 85. Colesnic, Iurie 395, 400, 404-408. Coloman I 66. Colquhoun, R.G. 95. Colyer, Jacobus 146, 166. Comnenul, v. Alexie ~. Conaki, Costachi 132. Condillac 130, 131. Conquest, R. 413, 422. Conrad al III-lea 61. Conrad, potentat morav 63. Conrad, v. și Cichorius ~. Constantin Brâncoveanu 88, 90, 145, 153. Constantin Cantacuzino 113, 114, 152. Constantin Cantemir 146. Constantin Mavrocordat 143-146
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
proză și articole în care îndemna la solidaritate națională, la acțiuni și atitudini utile, făcea evaluări de ansamblu asupra Basarabiei de după Unire, comenta evenimentele importante sau prezenta personalitățile basarabene în simple evocări ocazionale sau în adevărate studii de istorie literară (Alexie Mateevici, C. Stere, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Prinosul Basarabiei în literatura românească ș.a.). A fost redactor la revista literară „Itinerar” (Chișinău, 1938+-1940) și a colaborat la numeroase alte periodice. Nevoit în 1940 să se stabilească la București, nu a încetat
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]