2,739 matches
-
stejar mare și falnic, acesta îți redă din forța și puterea sa”. Așa că îi luă pe rând în brațe. Deodată îl cuprinse o amețeală ciudată. Cei doi stejari parcă se rotiră în jurul său împreună cu pădurea și iazul cel înverzit de alge. Ridică instinctiv privirea către bolta cerului și printre coroanele copacilor observă cu uimire că și soarele își schimbase poziția. Deși astrul zilei era aproape la apus, părea că acum răsare. Pierdu controlul punctelor cardinale, nordul deveni sud și invers, iar
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
spre tine Azi mă grăbesc spre mare La țărm așteaptă valul, Te risipești în zare Când răsucești pumnalul, Azi mă grăbesc spre tine, Să stăm la țărm de mare Și clipă care vine Zidește-n fiecare, Noi ne iubim pe alge Chiar și pe pat de stele Și căi de mare-or trage Caleașca-n joc de iele, Iar mă grăbesc spre tine, Tu te ascunzi în mare Și valul care vine Te duce-n depărtare, Târziu în miez de noapte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
supe instant, prafuri sucuri aromate E257 Adipat de potasiu Agent întărire Deșerturi, băuturi, jeleuri E356 Adipat de sodiu Reglator aciditate Deșerturi, băuturi, jeleuri E355 Acid adipic Reglator aciditate Creme, umpluturi, glazuri, produse patiserie E354 Tartrat de calciu Conservant Produse peste, alge, fructe conservate E353 Acid metatartric Regulator aciditate Vinuri, sucuri concentrate E343 Fosfați de magneziu Regulator aciditate Făină panificație, sosuri, emulsii E341 Fosfați de calciu Regulator aciditate Gheață alimentară, prafuri deșerturi E340 Fosfați de potasiu Regulator aciditate Brânză topită, produse carne
Lista completă a E-urilor şi alimentele în care se găsesc [Corola-blog/BlogPost/93031_a_94323]
-
vrea uitat. Mușchii de pe față i se contractară Într-o grimasă. Simțea cum durerea Antiliei Îl Învăluia precum inelele șarpelui pe care Îl purta pe piele. Flacăra opaițului părea să Îi brodeze În jur o luminiscență putredă, aidoma celei a algelor descompuse, pe care o văzuse ivindu-se În delta Padului. Ca și când dansatoarea nu s-ar fi aflat acolo, și nu s-ar fi aflat nici el. Două vedenii care se Întâlneau Într-o oglindă. Acea imagine cobora În abisul durerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
suficient de dezvoltat, e de scurtă durată. Dar trebuie să trăim cu speranța că în curând vom simți din nou acel vestit miros“ - au scris ziarele. Ici-colo, vârfurile brazilor continuau să se ițească din apă, crengile lor erau năpădite de alge, iar în locurile periculoase înotătorii dornici de tămăduială erau avertizați cu stegulețe roșii, ceea ce era frumos. Am ajuns în piață, la statuia ocrotitorului. Era Păstorul cel Bun. Nu Păstorul Necunoscut, ci, cu neobrăzare, Păstorul cel Bun, cocoțat pe o coloană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
el n-ar fi avut decât să se arunce în lac cu clavecinul lui cu tot. Mi-am imaginat în pripă cum se împotmolește în nămol și tulbură toate cele în descompunere. Și pădurea de dedesubt, cu copacii plini de alge. Și un Soare, numai pentru ei. Mic, întunecat, umed. Și de asemenea Luna. Păstorul doarme, cu iarbă de mare pe șubă. Doarme, nu păzește, compozitorul începe să cânte, din corzi răzbat bule de aer, mașinăria e mută. Iar de teamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
discutam despre evoluția mea. Și că, într-o seară de vară, Amália s-a aruncat cu halat cu tot în lac după Baár. Nebunul s-a dus să-l viziteze pe Păstorul necunoscut și s-a agățat cu chiloții de alge. L-au reanimat pe mal o jumătate de oră. Și, după ce i-au scos toată mocirla din burtă, în loc să le mulțumească, el a început să peroreze despre inventivitatea naturii. Și că ce chestie interesantă e lacul acesta, cu pădurea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
o săptămână și în ploile care se porneau ca să nu se mai potolească o lună întreagă. Părerea mea e că, dacă există încă un iad, independent de ăsta, ăla e un acvariu. Cu cea mai veche apă în el, cu alge înfometate și cu un miel în adâncuri. Care știe mai multe decât trebuie. Patrulând pe acolo, Dumnezeu luminează apa cu lanterna. Să vadă dacă mai trăiește și dacă numai un pic, se apleacă după miel, îi face respirație artificială, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
nesiguranță a intensificat romantismul meu când venea vorba despre condiția iubirii. Nu exista nici o garanție că iubirea va supraviețui până mâine. Dacă erai iubit măcar o clipă, asta mi se părea extraordinar. Clipa iubirii echivala cu o veșnicie aparte. Precum algele pe valurile oceanului, ținându-se împreună un timp, așa era și cu oamenii - întâlnindu-se, trăind împreună un timp, pentru ca apoi să se despartă, dispărând pentru totdeauna. Dispariția fiind lucrul cel mai sigur în această lume. Imaginea înaripată a vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
a se plimba cu bicicleta era nu numai un exercițiu bun pentru sănătatea oaselor, mușchilor și circulației sangvine, dar și un „nimic“ prin care plasa albastră a nervilor de care depindea bunăstarea organelor corpului său se destindea, legănându-se ca algele pe valurile mării de cobalt. Începuse să descopere frumusețea orașului când se plimba prin Hagaparken și pe potecile cimitirului Norra din Solna. Bicicleta devenise un ritual sacru pentru el, cum fusese altădată pentru cavaleri calul, detronat în timpul modern. Le vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
zece ani. Tot timpul visez valuri de sute de metri înălțime acoperind întreaga viață. Totul se sfârșește apoi într-un dezastru acvatic planetar, în care, culmea, mă regăsesc încă trăind, spre durerea și nefericirea mea, într-un miros pestilențial de alge, stând pe vine pe o felie de pământ nu mai mare decât o bucată de pâine și abia văzând printre lacrimi cum apa, acum calmă și liniștită, pleoscăind vesel, înghite absolut totul. Toți ajung la curtea lui Aquarelin odată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
mai simțea mușcătura înghețată a dimineții, ci era o vreme aproape blândă. Ai fi crezut că era altă zi. Grosspeil și Berfuche fuseseră înlocuiți de alți doi jandarmi care păzeau perimetrul și alungau curioșii. M-au salutat. Peștii alunecau printre alge. Din când în când, câte unul se ridica la suprafață să cerceteze aerul, apoi se-ntorcea bătând din coadă pentru a-și lua locul în grup. Iarba strălucea de nenumărate picături de apă. Deja totul se schimbase. Nu mai distingeai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
mai puțin de douăzeci de ani? Purtai o rochie de culoarea coacăzei. Stăteam pe pod și priveam râul. Curentul acesta, îmi spuneai, este viața noastră care trece, privește cât de departe se duce, cât este de frumoasă aici, între nuferi, alge pletoase și malurile de pământ argilos. Nu aveam curaj să-ți cuprind mijlocul. Aveam în măruntaie un nod atât de strâns încât de abia mai puteam respira. Tu priveai în depărtare. Iar te priveam pe tine. Îți simțeam parfumul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
mi-ai zâmbit și m-ai sărutat. Era pentru prima oară. Apa curgea pe sub pod. Lumea avea strălucirea duminicilor superbe. Timpul s-a oprit în loc. Ieri, am rămas mult timp pe Podul Hoților. Râul este același. Aceiași nuferi mari, aceleași alge pletoase, aceleași maluri de pământ argilos. Aceeași răcoare și aceeași mireasmă de ierburi amestecate, dar nicăieri parfumul tău. Un copil a venit lângă mine. Un băiat cu ochi luminoși. Mi-a spus: „Te uiți la pești?“ Și a continuat, puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Vă gândiți mult la femei? — Tot timpul. Mâzgăli niște însemnări, își mângâie barba și zise: Vă prescriu un supliment de vitamine și minerale, mai ales magneziu. O să vă pun și la un regim fără zahăr, cu multe legume crude și alge. Vă vom ajuta să eliminați din toxinele din corp cu ajutorul unui tratament cu tablete pentru purificarea sângelui. E un bazin de înot excelent aici și poate că o să vreți chiar să încercați și baia cu apă de ploaie, o să vi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
-mă încet de țărm, vocea lui Meyer fiind deja prea departe de mine ca să mai aud ce zicea. După câteva zile petrecute la clinică, mă simțeam mai bine decât mă simțisem în ultimele patru luni. Odată cu vitaminele și dieta cu alge și legume proaspete, am încercat hidroterapia, terapia naturistă și tratamentul prin expunerea la soare. Starea mea de sănătate a fost mai detaliat diagnosticată prin examinarea irișilor, a palmelor și unghiilor, care au arătat că aveam deficit de calciu; am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
să le rezume, Să nege, dreaptă, linia ce frîngi: Ochi în virgin triunghi tăiat spre lume? ÎNECATUL Fulger străin, desparte această piatră-adîncă; Văi agere, tăiați-mi o zi ca un ochean! Atlanticei sunt robul vibrat spre un mărgean, Încununat cu alge, clădit în praf de stâncă, Un trunchi cu prăpădite crăci vechi, ce stau să pice, Din care alte ramuri, armate-n șerpi lemnoși, Bat apele, din baia albastră să despice Limbi verzi, șuierătoare, prin dinții veninoși. ORBITE Colo, dimineața mea
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
nădragi; Și, prin cârpeli pestrițe și printre cute vagi, Un vânt umfla bulboane dănțuitoare încă. Ce ruginiri de ape trezite și ce brâncă Lăsară fierul rânced și lemnul buretos? În loc de aur, pieptul acelui trist Argos Ducea o lână verde, de alge năclăite, Pe când la pupă, trase - edec ca niște vite Cu țeastă nămoloasă și cornulețe mii, Treceau în brazda undei șirag de răgălii. Sub vântul drept, caicul juca tot mai aproape. Atunci, cu ochi de seară și-abia deschise pleoape (Căci
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
stătătoare ca undele în iaz, Într-un târziu, când ziua trecuse de amiaz Împovărat de simțuri, mult istovit de cale, Mă pomenii în fața stingherului din luncă, Sălbatecului arbor întrezărit prin geam. Părea trudit și vârstnic... Un noduros mărgean Încununat cu alge, un trup răpus de muncă, Un trunchi cu prăpădite crăci vechi ce stau să pice Din care ramuri hâde - năprasnici șerpi lemnoși Zbucnesc, ca sus în baia albastră să despice Limbi verzi, șuierătoare, prin dinții veninoși. III Dar peste ochi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pe basilici, O veghie singură să urci Sub agere oțele silnici: O Moscovă de cer și furci. Stea netedă, vigoare-n chiciuri, Asprime zveltă, imn de biciuri! Explică stricte-acele glorii De căngi răspunse din victorii. DEDICAȚIE Falangele acelei oboseli De alge dezlegate către sud, A tâmplei umbră din străine seri: Cu drumul meu, atunci, le-am mai văzut. La Düsseldorf, o cadră-n Bolkenstrasse... În jilț adânc, Evreul Botezat. Și mâinile, cascada unei rase, Înfășurau cărbunele uzat. "Stinse flăcări. Arsă, struna
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Împietrite în coloane, mesaje milenare ne vorbesc despre bucuria unei victorii triumf vremelnic asupra unui neam puternic de neclintit, de aici de lângă Marea hiperboreenilor, Neagră alteori albastră ori verde smarald fin după starea zeului senin sau devastator, mânios care tulbură algele, peștii, jucăușul, afectuosul delfin în straturile de jos. Câte arome de plâns În jurul mesei de sacrificiu Ce umbre și lumini de gemete înscăunate, străbat secolele ajung la mine, la tine, la el stârnind tainițele memoriei înscrise în fiecare picătură de
MEMORIA STATUILOR (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364394_a_365723]
-
Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Femeia mea nu se aseamănă cu altele, Are fluiere fine, șolduri prelungi, Mijloc subțire de frică-ai că-l frângi Uneori cred că-i soră cu algele. Teamă aș avea chiar de-a o-atinge, Lacrimă-i, ce pe-obraji se prelinge - Șerpoaică, ce se strecoară în iarbă, Cu pielea când rece, când caldă. Femeia mea are pasul ușor, De o strâng în palme se preface în
FEMEIA MEA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361453_a_362782]
-
ochii sufletului Privesc adâncurile în care umbra ta se risipește pe alei neștiute de timp. Tu, care culegi izvoarele să adapi ciutele cuvintelor, lasă-ți mâna să deslușească viul contur exilat într-un ciob de oglindă. Scoate-i cu grijă algele și scoicile prinse în plete și dăruiește-i sărutul reînvierii în timp. Atunci pustiul va deveni mare de cântec spre care porni-vom doinind. Leonid IACOB Referință Bibliografică: magie / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 241, Anul I
MAGIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361521_a_362850]
-
puțin un metru și jumătate față de alte zone mai apropiate de mal. Este o zonă mai mult cu nisip decât cu piatră sau scoică, deci lipsită de pește. Doar calcanul își mai face apariția arareori, sau câțiva guvizi rătăciți printre algele fixate fragil și temporar pe fundul mării. Acolo, mai mult de un kilogram de pește nu am prins, iar timpul trecea monoton. Creștea și starea mea de neputință și nervozitate. Când s-a mai risipit ceața dinspre oraș, m-am
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
nouă, marea se curățase binișor de ceața care s-a îndepărtat spre larg. Se vedea din nou tot litoralul. Mă aflam cam la doi kilometri de mal. Adâncimea mării depășea aici nouă metri. Când dădeam de zona nisipoasă, plină de alge, găseam în cârlige strunghili roșiatici, care sunt cei mai gustoși guvizi și cei mai cărnoși. Prinzi nouă-zece bucăți și gata kilogramul! Iar vânzarea merge mai bine când peștele este mai mare. Până la urmă, n-a fost chiar așa de slabă
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]