232 matches
-
implicarea emoțională a cadrelor didactice cu studii medii pare să fie mai mare comparativ cu a celor cu studii superioare. Cât privește stilurile de lucru, cadrele didactice având studii medii tind să adopte stilurile adaptativ, planificat, preocupat, prudent, analitic și algoritmic prin comparație cu cele având studii superioare care tind sa adopte stilurile de lucru inovativ, flexibil, detașat, imprudent, intuitiv și euristic.
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
continuitate, stăruința lui de a ne face clari asupra deosebirii dintre algebră și analiză: "Algebra e bazată mai mult pe egalități, analiza pe neegalități". Această observație foarte ascuțită vulgariza pentru noi simplificând adevărul adânc, că natura analizei e topologică, nu algoritmică. Tot mai mult mă încredințez că acest om rar știa mai mult decât modestia lui lăsa să pară, dar găsea și limbajul potrivit pentru a ne comunica lucruri care, în acel moment, ne depășeau; ni se înscriau, însă, în memorie
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
universități (întemeiată acum vreo 15 ani), care este prin opera sa mărturia cea mai potrivită că, în chiar impersonalele matematice, se poate da figură proprie unei lumi de forme și semne. Elev al lui Eduard Study, crescut în tradițiile școalei algoritmice din Bonn, după câteva lucrări în gustul acestei școale, cedează curând tendințelor sale firești și se consacră Problemelor tipologice ale geometriei diferențiale. Influența matematicianului italian Bianchi a grăbit această regăsire de sine și clarificare. De atunci, opera sa, foarte variată
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Cîteodată: o metodă heuristică binevenită, adesea însă nedorită, mascând adevărata natură a lucrurilor. Realitatea în matematicele pure o constituie lumea conceptelor (abstracțiuni ale unor date directe ale experienței). Deci tratarea realistă a acestei naturi secunde, cogitale, o constituie nu dezvoltările algoritmice (calculatoare), ci combinarea logică a axiomelor. Tot ce se interpune între subiectul raționant și "datum"-ul noțiunilor, tulbură oglindirea lor în spirit. Astfel, recurgând la un exemplu binecunoscut din teoria funcțiunilor, stăpîniria completă a funcțiunilor analitice de variabilă complexă o
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
lor în spirit. Astfel, recurgând la un exemplu binecunoscut din teoria funcțiunilor, stăpîniria completă a funcțiunilor analitice de variabilă complexă o dă nu reprezentarea lor prin integrale sau prin serii de puteri, ci tratamentul axiomatic inaugurat de Riemann. * Câteodată prejudecata algoritmică poate falsifica pe de-a întregul prețuirea dificultății unei probleme. Cam pe la începuturile aritmeticei moderne (a doua jumătate a veacului al XVIII-lea) așa numita teoremă a lui Wilson (produsul numerelor naturale până la p-1 plus 1 e divizibil cu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
tinerețea lui, când se ocupase întrucîtva cu matematicele, a fost publicată fără demonstrație, de un matematician profesionist Waring, care s-a înșelat cu totul asupra dificultății ei. Aceasta a dat prilej lui Gauss să formuleze pentru întîia dată opoziția între "algoritmic" și "axiomatic" (sau "noțional") în următoarele rânduri celebre, care au impresionat atâta pe Dedekind și stau la originea noului stil: "Sed neuter demonstrare potuit, et cel, Waring fatetur demonstrationem eo dificilorem videri, quod nula notatio fingit possit, quae numerum primum
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
până seara târziu; fiecare viețuitor al mânăstirii a dat declarație, apoi a vorbit cu tot grupul odată, apoi din nou, cu fiecare în parte. Întrebările erau mereu altele și mereu puse răstălmăcit: presupuneri, supoziții, deducții, insinuări, ipoteze, uneori logice, inductive, algoritmice, alteori emoționale, pline de compasiune, de solidaritate, uneori directe, fără ocolișuri, fără menajamente, alteori tangențiale, întâmplătoare, lipsite de sens. Dacă ar fi trăit starețul, sigur nu ar fi fost de acord cu acest "algoritm de lucru", dar asta-i altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
decolteul urmează stația noile tendințe în artele plastice cu peronul pe partea stângă eu scriu cu rujul pe geamul din spate noțiunea abstractă ajutor urmată de cuvintele postmodernismul noul posmodernism gradualizat so flo noile orientări de la chicago noile reprezentări arta algoritmică alternomodernismul arta transgresivă metamodernismul net art atenție se închid ușile de piatră Balada inimii țin ochii închiși în fața orologiului sau oglinzii balada din inima ta sau a mea se aliniază în cortegiul albastru și un fraged miraj dansează cu fiecare
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de familie al fostului ministru al învățământului, actualul rector al Universității din Cluj. Și eu vă cunosc de la sora mea care, mai mult ca sigur, a dat un examen cu dumneavoastră la matematică sau... cam așa ceva... Da, probabil la "Geometrie algoritmică și grafică pe calculator". Înseamnă că îl cunoștea și pe soțul meu. El e programator și predă "Sisteme de operare", "Metode avansate de programare" și alte discipline legate de calculator. Într-adevăr, după cum intuise de la începutul călătoriei, cuvintele doamnei Marga
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de cunoaștere, studiu și aplicare, obiectivați în priceperi și deprinderi, în unele situații în obișnuințe, care asigură temeinicia și randamentul învățării, precum și calitățile necesare integrării socio-profesinale. Exercițiul face parte din categoria metodelor clasice, bazate pe acțiune, cu un evident caracter algoritmic, ce constă în cunoașterea și respectarea strictă a unui număr de pași executorii care se repetă identic. Algoritmii sunt suite de operații care se realizează într-o ordine relativ constantă, prin parcurgerea cărora se ajunge la rezolvarea unui anume tip
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
acest fel, prin algoritmizare, elevul își însușeșete cunoștințele sau tehnicile de lucru prin parcurgerea unei căi deja stabilite. Considerând algoritmizarea „o latură a fiecăreia dintre metodele cunoscute”, se poate afirma că exercițiile, ca orice altă metodă, pot avea o etapă algoritmică (inițială) și alta euristică, atunci când elevul este deja familiarizat cu domeniul pe care îl investighează. Caracterul algoritmic nu exclude însă dezvoltarea creativătății, a originalitătea, a spiritului de independență și inițiativa. Exercițiile euristice au chiar un rol important în dezvoltarea acestor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
stabilite. Considerând algoritmizarea „o latură a fiecăreia dintre metodele cunoscute”, se poate afirma că exercițiile, ca orice altă metodă, pot avea o etapă algoritmică (inițială) și alta euristică, atunci când elevul este deja familiarizat cu domeniul pe care îl investighează. Caracterul algoritmic nu exclude însă dezvoltarea creativătății, a originalitătea, a spiritului de independență și inițiativa. Exercițiile euristice au chiar un rol important în dezvoltarea acestor laturi. Astfel, prin natura sa generoasă, prin diversitate și prin eficiență, exercițiul rămâne o metodă cu o
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cele mai uzuale clasificări, amintim: - după funcția îndeplinită: exerciții introductive, de observație, de asociere, de bază, de exprimare concretă, de exprimare abstractă, de dezvoltare, paralele, de creație; - după numărul de participanți: individuale, de echipă, colective, mixte; - după gradul de dirijare: algoritmice, semi-algoritmice, libere; - după gradul de complexitate: simple, complexe, supercomplexe; - după obiectele de învățământ: gramaticale, literare, matematice, logice, artistice, fizice; În funcție de conținutul lor, I. Nicola delimitează două categorii principale de exerciții: motrice și operaționale. Exercițiile motrice conduc spre formarea de priceperi
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
intelectuale (după Piaget , stadiul inteligenței senzorimotoare este cuprins între 0-2 ani; stadiul inteligenței preoperaționale, între 2-7 ani; stadiul operațiilor concrete, între 7-11/12 ani; stadiul operațiilor formale/abstracte, între 11/12-18 ani). De asemenea, utilizează două mari categorii de formule (algoritmice: operații standardizate și rezolvări-tip; euristice: sisteme de operare plastice și deschise care conduc la rezolvări originale) pentru operațiile de raționament inductiv și deductiv, reversibilitate, transfer și rezolvare de probleme, având drept rezultat formarea unui bagaj cognitiv bazat pe concepte
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
a observa aspecte specifice de ordin comportamental ca: atenția, imitația și împărtășirea afectivității cu examinatorul și familia. Scopul testului este de a stabili diferența dintre copiii cu autism și cei a non autiști dar care prezintă dizabilități de dezvoltare. Diagnosticul algoritmic rezultat este teoretic legat cu cel construit de Clasificarea Internațională a Dizabilităților (versiunea a 10 a) și DSM-IV. 2.2.3. CARS - Childhood Autism Rating Scale (Scala de depistare a autismului în perioada copilăriei) A fost dezvoltată de componenții programului
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
care pot influența într-un fel sau altul pregătirea și rezultatul final sau realizarea performanței. Fiecare componentă a modelului de pregătire trebuie prezentată obiectivat, concret, sub formă de valori absolute sau procentuale care să permită în continuare modelarea și controlul algoritmic. Fiecare componentă a modelului de pregătire și concurs poate deveni model de sine stătător luat ca atare în sistemul de pregătire și de concurs al echipei și jucătorilor. Pentru ca un model să fie corect construit și aplicat, trebuie să îndeplinească
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
cea • De învățare cu reactualizarea și restructurarea cunoștințelor, cu identificarea contradicțiilor, cu analiza problemei în variante de rezolvare, cu verificarea valorii soluțiilor. • De predare activizată prin introducerea de întrebări-problemă și sprijinirea rezolvării lor. • De îmbinare a rezolvării euristice cu cea algoritmică, de combinare cu alte metode de cercetare, Metode clasice. Condiții de eficiență Procedee de sprijinire a construcției învățării. Situații posibile conturate prezentă. • Necesitatea restructurării experienței, a cunoștințelor. • Crearea unui obstacol în calea cunoașterii obișnuite. • Precizarea condițiilor, mijloacelor, a nivelului, a
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Eu” și „Supra-Eu”), sau dintre forțele pulsionale ostile („Libido” și „Thanatos”). Antrenând participarea aproape integrală a psihicului, fenomenul frustrației influențează, la rândul său, în mod dinamic, cea mai mare parte a personalității omului: „gândirea” se anagarjează pe o linie strategică, algoritmică și euristică specifică; „afectivitatea” parcurge un proces de nuanțare și intelectualizare; „personalitatea” ajunge să traducă și să rezolve, în mod obiectiv, contradicțiile ivite, ridicându-se astfel la instanța superioară a „decentrării”, a capacității de a se substitui altuia, de a
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
riguroase asupra instruirii. Ideea unui învățămînt dominat de metodele euristice (experimentare, problematizare, descoperire) a cîștigat tot mai multe adeziuni. Aceasta nu înseamnă că pentru o serie de discipline sau teme nu se vor utiliza modalitățile care pun accentul pe învățarea algoritmică. Într-un viitor nu prea îndepărtat este posibil să se generalizeze învățarea asistată de calculator, putîndu-se valorifica la maximum avantajele pe care acesta le oferă. Cartea atît de plină de interes a lui J. J. SERVAN-SCHREIBER Sfidarea mondială, prevede ca
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vieții așa cum este aceasta, fie că aspiră la sintetizarea vieții așa cum aceasta ar putea fi, viața artificială urmărește redefinirea viului în termenii codului ordinatorului. Organismele, deopotrivă cele naturale și cele sintetice, sunt privite drept o procesare de informație, genetică și algoritmică, în cadrul unor sisteme evolutive, cvasiautonome și autoorganizaționale, atât la nivel tehnoștiințific, cât și la nivel filosofic (pentru acesta din urmă vezi Dennett, 1995Ă. Legătura dintre cyberpunk și corpul sintetic (vezi Clark, 1995Ă nu este stabilită în mod întâmplător în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
evolutive, cvasiautonome și autoorganizaționale, atât la nivel tehnoștiințific, cât și la nivel filosofic (pentru acesta din urmă vezi Dennett, 1995Ă. Legătura dintre cyberpunk și corpul sintetic (vezi Clark, 1995Ă nu este stabilită în mod întâmplător în acest caz, legând recursivitatea algoritmică de replicarea vieții și de autosimilaritatea textului. Critica domeniului vieții artificiale și a neodarwinismului diminuează strălucirea aurei demiurgice în care se înfășoară inițiatorii domeniului, în primul rând prin reactualizarea tezei bergsoniene a imposibilității de reproducere a „elanului vital” al evoluției
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
medii ale divertismentului și ale spectacolului de masă (de pildă în filmul științifico-fantastic „Al cincilea element”Ă. Biomedicina în colaborare cu tehnologiile computaționale creează, din „materia” programabilă a limbajului binar, o „Eva” și un „Adam” într-un „Eden” al materialității algoritmice: o visceralitate construită și expusă ca un cod de computer, din care subiectivitatea umană lipsește. Cele două cadavre au fost scanate în integritatea lor, înghețate și segmentate, scanate iarăși, clasificate și fotografiate în fiecare detaliu, redate tridimensional, iar aceste fotografii
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
simultan, cercetătorul de la Centre for Advance Inquiry in Interactive Arts din Universitatea din Wales este creatorul manifestului „Transgenic Art” (1998Ă și al numeroaselor proiecte interactive virtuale care se inspiră din știința actuală a geneticii. Artistul este ilustrativ pentru radicalizarea artei algoritmice nu doar în sensul că instalațiile și lucrările sale, în special cele transgenice, reprezintă un exemplu al mutațiilor estetice contemporane (algoritmic-evolutive și digital-interacționaleă, ci și pentru implicațiile ontologice, sociale și etice ale acestora. Prin efortul de a unifica spațiile real-fizice
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Următoarele gânduri barbiene pare să fi ecoul, destul de apropiat, al acestor observații: Realitatea în matematicele pure o constituie lumea conceptelor (abstracțiuni ale unor date directe ale experienței). Deci tratarea realistă a acestei naturi secunde, cogitale, [s.n.] o constituie nu dezvoltările algoritmice (calculatoare), ci combinarea logică a axiomelor. Tot ce se interpune între subiectul raționant și "datum"-ul noțiunilor, tulbură oglindirea lor în spirit 51. Deși remarcile poetului român se referă la condiția operei științifice, ele pot fi ușor extrapolate la domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
L'évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 510: "Un perpétuel changement de forme". 25 Henri Bergson, "Essai sur leș données immédiates de la conscience", în Oeuvres, 1970, p. 69. 26 Ibidem. 27 "[N]atura analizei", spune Ion Barbu, "e topologica nu algoritmica", în "Sub Constelația numerelor", în Versuri și proza, 1984, p. 221. 28 Stéphane Mallarmé, "The Evolution of Literature", Selected Prose Poems, Essays & Letters, 1956, p. 21: "Poetry lies în the contemplation of things, în the image emanating from the reveries
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]