251 matches
-
judiciare și de a comunica orice schimbare de domiciliu sau de reședință. 3. Interdicția judecătorească este acea instituție a dreptului civil prin intermediul căreia se urmărește ocrotirea persoanei fizice lipsite de discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale datorită alienației sau debilității mintale și care are drept efect lipsirea acesteia de capacitatea de exercițiu și instituirea tutelei. Dl Ion Dușcă, Sînpetru-Mare. Într-adevăr, Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 prevăd la art. 4 alin. 2 că în cazul
Agenda2003-16-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280924_a_282253]
-
oameni să se regenereze? Fără îndoială nu. Ei nu pot decât să degenereze fizic, precum au degenerat moralicește, și anume în copiii și nepoții lor, cari, de nu vor ajunge a umplea temnițile, desigur se vor stinge în institute de alienație și în spitaluri. Dar pe cât timp aceste elemente există la lumina soarelui, oricât de rele ar fi, oricât de înjosite - ceea ce nimeni nu contestă - ele au o rațiune a lor de a fi și trebuie să ținem seamă de ele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Proces-verbal Douăzeci și patru iunie 1883 orele 7 seara. Noi, C. Nicolescu, comisarul Secțiunei 18 din Capitală, fiind informat de d. d. G. Ocășanu și V. Siderescu că amicul lor d-l Mihail Eminescu, redactorul ziarului "Timpul", ar fi fost atins de alienație mintală, că s-au dus la stabilimentul de băi din str. Poliției, nr. 4, de acum 8 ore și că încuindu-se în baie, pe dinăuntru, refuză să deschidă. Constatăm că la moment am mers la localitate, în str. Poliției
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
intelectuală. De atunci a mers urmîndu-se debilitatea, crescând până acum două luni, când făcând acte impulsive și scandaluri, au provocat reașezarea sa într-un arest special. Din cele sus descrise, subsemnații considerăm că d-l Mihail Eminescu este atins de alienație mintală în formă de demență, stare care reclamă șederea sa într-un institut, atât spre îngrijire și căutare cât și spre liniștirea publicului. București 1889 Dr. Sutzu Dr. Petrescu V Nr 6488/1889 aprilie 21 D-lui Prim-Procuror, Referindu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
nu-ți cere socoteală ce faci cu averea cât trăiești și n-ai familie. - Firește! aprobă moș Costache. - Așa, ce s-a întîmplat? Partea adversă a cumpărat slugileși pe doctorul curant și a smuls declarația că bătrânul dădea semne de alienație mintală cu mult înainte de facerea testamentului, că bătea servitoarele, gonea fără motiv rudele. Ba au adus și icoanele din casă, fiindcă bătrânul avea multe de tot moștenite de la părinți, și au insinuat că era căzut la mania religioasă și risipea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Ce, mogarule, ai înnebunit?! Ia să puftești cu mine la Cancelarie, la sfârșitul orei! Cum era fatal, toată întîmplarea a fost povestită Barosanului, cu cererea categorică de a-l elimina pe Chiorul care, după diagnosticul lui Fischer, dădea semne de alienație mintală! Chiorul, știind, ca dealtfel și noi toți, ce mină de aur este inima Barosanului, i-a spus adevărul. Barosanul a înțeles și a aranjat lucrurile în așa fel ca toată lumea să fie mulțumită. * Scena ce urmează s-a repetat
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
câmpii despre tot felul de fleacuri. Aveam la un moment dat impresia că nu sesizează situația, că e total... ― Senilă, surâse maiorul. ― Exact! De altfel, și ăilalți o tratau cu menajamente. Știți, cum te porți cu copiii mici sau cu alienații. ― V-ați gândit vreodată că glasul se maturizează foarte tîrziu? Cunosc femei de 65 sau chiar 70 de ani care la telefon ar putea fi luate drept eleve de liceu. ― Sânt gata să admit și varianta aceasta. Există însă anumite
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
47 Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, al cărei rezultat este consecința unei împrejurări care nu putea fi prevăzută. Iresponsabilitatea Articolul 48 Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă făptuitorul, în momentul săvârșirii faptei, fie din cauza alienației mintale, fie din alte cauze, nu putea să-și dea seama de acțiunile sau inacțiunile sale, ori nu putea fi stăp��n pe ele. Beția Articolul 49 Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă făptuitorul, în momentul săvârșirii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
psihofizice semnifică lipsa discernământului. Lipsa discernământului înlătură caracterul penal al faptei cu semnificație de iresponsabilitate în comiterea faptei. (Art. 48 Cod Penal, definește iresponsabilitatea: ,,nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă făptuitorul, în momentul săvârșirii faptei, fie din cauza alienației mintale, fie din alte cauze, nu putea să-și dea seama de acțiunile sau inacțiunile sale, ori nu putea fi stăpân pe ele"). După cum se poate deduce, legiuitorul obligă specialiștii psiholog și psihiatru să stabilească post-actum discernământul prin diagnosticarea capacității
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Procuror, din 5 noiembrie 1886, de a consulta starea mintală a lui Mihail Eminescu, mergând la arestul preventiv al despărțirei 1, unde se află pacientul, din interogatoriul și conversația avută cu Eminescu am putut constata că el sufere de o alienație mintală cu accente acute produse probabil de gome sifilitice la creier și exacerbate prin alcoolism; starea lui e periculoasă atât pentru societate cât și pentru el însuși și este neapărată nevoie de a fi internat în o casă specială spre
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Procuror, din 5 noiembrie 1886, de a consulta starea mintală a lui Mihail Eminescu, mergând la arestul preventiv al despărțirei 1, unde se află pacientul, din interogatoriul și conversația avută cu Eminescu am putut constata că el sufere de o alienație mintală cu accente acute produse probabil de gome sifilitice la creier și exacerbate prin alcoolism; starea lui e periculoasă atât pentru societate cât și pentru el însuși și este neapărată nevoie de a fi internat în o casă specială spre
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
leșin Vertigo: amețeală. Isterie: istericale, lipitură, zburător. Eclampsie: apucat, apucătură. Singultus: sughiț Nevralgie: luat de vânt. Insomnie: nedormire, muma pădurii, plânsori (la copii). Lumbago: curmătură, dureri de șale, dureri de mijloc. Apoplexie. Hemiplegie: dambla, săgetătură. Paraplegie: ologeală, damblageală. Paralizie: slăbănogie. Alienație mentală: nebunie, nebuneală. Epilepsie: boala copiilor, boală rea, boală sfântă, bau cel rău (Maramureș), aboală, stropșală, stropșitură, năbădăi, poceală, , ceas rău, călcătură, ducă-se-n pietre, ducă-se pe pustii, vedenie. X. Bolile ochilor Oftalmie, În general. Conjunctivită: durere de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Boala mintală nu va rămâne o temă pură și exclusiv medicală. Ea va constitui un subiect de reflecție continuă pentru morală și filozofie, inseparabilă de sfera culturii. Boala mintală, pentru G. Gusford, este percepută sau trăită, ca o stare de alienație, ca o distanțare în raport cu norma socială, ea fiind mai mult o „patologie de cultură” decât o „patologie naturală”. Acceptarea ideii de boală psihică este direct condiționată de natura spațiului mintal care derivă din modelul socio-cultural. Pentru G. Gusdorf „spațiul mintal
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
neinteligibilă, ci un sector al ansamblului medicinei, al spiritului general. Patologia mintală va deveni un domeniu privilegiat al antropologiei, un model epistemic prin care se deschide accesul la înțelegerea echilibrului și al ordinii intelectuale, ca valoare a omului. Starea de alienație mintală capătă o imagine relativizantă. Ea apare ca o „situație-limită” a umanului și nu ca o stare de dezumanizare. Nebunul încetează de a mai fi o „ființă opusă și periculoasă” el fiind perceput ca „un semen în stare de suferință
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
genetice sau înțelegere a unei „psihopatologii comprehensive”. Psihopatologia ca domeniu al științelor umane este o „antropologie clinică” ce privește fenomenul psihic morbid. Obiectul ei este ființa umană ca „persoană diferită” în raport cu normalitatea psihică a celorlalte persoane. Nebunia sau starea de alienație mintală este considerată ca un „accident” psihobiologic al persoanei respective, iar din punct de vedere existențial, ca o „posibilitate ontologică”. Din aceste considerente metoda psihopatologiei nu va mai fi „observația clinică”, cum este în cazul psihiatriei, ci o reflecție de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
legile morale și religioase. Acest cuvânt destul de vag și imprecis din perspectivă medicală are o conotație peiorativă, moral-discriminatorie, fiind înlocuit de conceptele medicale moderne. Al doilea moment în formularea ideilor despre nebunie este reprezentat prin introducerea și utilizarea conceptului de „alienație mintală”. Termenul indică transferul nebuniei în spațiul medicinei, al clinicii psihiatrice. Starea de alienație mintală pune persoana umană în imposibilitatea de a putea duce o viață normală, de a putea participa la viața colectivă a societății. În cazul acesta, individul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o conotație peiorativă, moral-discriminatorie, fiind înlocuit de conceptele medicale moderne. Al doilea moment în formularea ideilor despre nebunie este reprezentat prin introducerea și utilizarea conceptului de „alienație mintală”. Termenul indică transferul nebuniei în spațiul medicinei, al clinicii psihiatrice. Starea de alienație mintală pune persoana umană în imposibilitatea de a putea duce o viață normală, de a putea participa la viața colectivă a societății. În cazul acesta, individul ne apare ca un „înstrăinat” de mediul său (alienat). Ulterior, prin extensie, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
făcuți responsabili. Conceptul de alienare mintală este legat, ca explicare etiologică, de „teoria degenerescenței” care a făcut epocă în secolul al XIX-lea, aspect asupra căruia vom reveni. Ceea ce este însă important îl reprezintă faptul că atât „nebunia”, cât și „alienația mintală” aveau și un nucleu de fascinație asupra societății. Nebunii erau în mod egal considerați nu numai niște persoane dezechilibrate, ci și niște „inspirați” (profeți, vizionari etc.). În cazul alienației mintale, teoria degenerescenței care încerca să le dea o explicație
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
însă important îl reprezintă faptul că atât „nebunia”, cât și „alienația mintală” aveau și un nucleu de fascinație asupra societății. Nebunii erau în mod egal considerați nu numai niște persoane dezechilibrate, ci și niște „inspirați” (profeți, vizionari etc.). În cazul alienației mintale, teoria degenerescenței care încerca să le dea o explicație era compensată de teoria geniului, adesea reamintindu-se celebrul adagiu aristotelic: Nulum magnum ingenium sine mixtura dementia fuit. Medicalizarea nebuniei și constituirea psihiatriei ca disciplină medicală introduce un termen nou
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de-al doilea exprimă o „atitudine emoțională” față de obiect. Dacă ne referim numai la câțiva termeni în psihopatologie, exemplificarea este suficientă pentru a ne convinge: Tipul de termeni Cultural/emoționali Științific/raționali Nebunie Furie Sminteală Vedenii Păreri Frică Neliniște Neastâmpăr Alienație mintală Agitație psihomotorie Delir Halucinații Idei greșite Fobie Anxietate Impulsivitate Problema limbajului științific rămâne o temă permanentă în delimitarea, definirea și utilizarea „câmpului epistemologic” al unui domeniu de cunoaștere științifică. Semnificativ în sensul acesta ni se pare a fi comparația
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
inteligență Ek-phron = smintit, ieșit din minți Dis-phron = trist, mâhnit Phreno-blabes = nebun Psyché = suflet, viață A-psychia = laș, mișel Pneuma = suflet, însuflețit A-pnea = lipsit de viață Mneme = memorie Mania = nebunie, demență, furie Maniakos = nebun Termenii latini pentru a desemna formele de nebunie - alienație mintală sunt la fel de diverși sub aspectul nuanței ca și cei din limba greacă. În sensul acesta menționăm pentru a desemna manifestări psihice anormale următorii termeni: Insanus (nebun), Amens (fără minte), Demens (dement), Ira (mânie, furie), Furor (furie, agitație) etc. Vocabularul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de tip fantastic constând din povestirea de către bolnav a unor întâmplări aventuroase și inconsecvente; - parafrenia confabulatorie, în cursul căreia delirul are ca sursă automatismul mintal și halucinațiile adevărate, iar alteori confabulații paramnezice. Sindroamele delirante Acest grup cuprinde toate cazurile de „alienație ale persoanei” caracterizate printr-o tulburare permanentă a raporturilor intelectuale, afective și sociale ale Eului cu celelalte persoane și realitatea. Acest grup de tulburări psihotice cronice este caracterizat din punct de vedere psihopatologic prin delir, în sensul de „alterare a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
recunoașteri realizează adesea un veritabil tablou de „delir de memorie”. Se mai pot semnala stări de onirism cu halucinații și obtuzie confuzională, în special în fazele de debut. Sindromul demențial Termenul de demență este sinonim, în limbajul curent, celui de alienație mintală, pentru a desemna, în sens general, prezența unei tulburări psihice care afectează intelectul, facultatea discernământului și conduita unui individ. Ph. Pinel considera demența ca fiind o slăbire, mai mult sau mai puțin profundă, generală, a facultăților mintale, în opoziție
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a doua jumătate a secolul al XIX-lea, în special în sfera clinicii, odată cu acumularea unui enorm material de observație psihiatrică. Aceasta a fost posibilă numai în urma operei lui Ph. Pinel de „medicalizare” a nebuniei și înființarea de azile pentru alienații mintali, instituții unde au fost posibile desfășurarea unor observații medicale îndelungate pe un mare număr de cazuri clinice. Cele mai importante contribuții în sensul acesta sunt aduse de Școala Franceză și cea Germană de Psihiatrie, așa cum vom arăta mai departe
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
intelectuale, morale sau instinctive: a) tulburările de inteligență, sensibilitate și voință, b) tulburările sentimentale, intelectuale și instinctive, 2) tulburări datorate unor idei sau sentimente predominante ale individului: orgoliu exagerat, delir religios, delir erotic; 3) tulburări în raport cu întinderea și gravitatea delirului: alienație generală sau parțială, expansiva sau depresivă. Guislain (1826) distinge existența a șase grupe de boli psihice: 1) melancolia sau frenalgia care este o stare de tristețe patologică; 2) extazul sau frenoplexia care constă în suspendarea actelor intelectuale; 3) mania sau
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]