647 matches
-
arteziene, zambile înflorite, Senin pe chipul vostru și-n inimi să aveți. În brațele deschise vă țin pe fiecare, Chiar de sunteți departe, aproape eu vă simt Vă ningă liliacul, albit de așteptare, Să vă șoptească vântul, doar vorbe de alint. Pe cerul minții voastre, răsară curcubee, Contur pe harta vieții, salcâmii înfloriți, În proră vântul bată cu vise îndrăznețe Și-n lumea asta mare, mereu să va iubiți! foto Mircea Bezergheanu Camelia Cristea .. Referință Bibliografică: Poem pentru voi / Camelia Cristea
POEM PENTRU VOI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349114_a_350443]
-
casă... mirosul de busuioc și gutuie vreau să-l port cu mine atunci când sunt departe! Măicuța bună, pregătește masă... în jurul acestui altar ne vom simți din nou oameni! O, măicuța mea, alunga lacrima... va veni copilul flamand de liniște și alint! Măicuța, icoana mea,împodobește bradul... printr-un colind îți voi pune sub el veșnicia! Măicuța, vine Crăciunul! Măicuța. vine copilul! Referință Bibliografica: Măicuța, vine Crăciunul! / Elenă Spiridon : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 308, Anul I, 04 noiembrie 2011. Drepturi
MĂICUŢĂ, VINE CRACIUNUL! de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348650_a_349979]
-
tot, știu că mâine ea o să re-nvie și rămân cu plânsul meu netot înnodat în barba-mi colilie. De-o veni la mine, am s-o prind s-o zidesc în suflet-colivie și-o să-i spun doar vorbe de alint, jur pe barba mea cea colilie! Leonid IACOB Referință Bibliografică: jurământ / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 307, Anul I, 03 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
JURĂMÂNT de LEONID IACOB în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348708_a_350037]
-
atunci când se revarsă în trecut, chiar dacă firea omenească nu admite să se scalde de două ori în aceeași apă. „Ea m-aștepta în pădure lângă brazii de argint, / Eu grăbit îi ies în cale s-o dezmierd și s-o alint, / Dar cochetă, capricioasă dispare și n-o revăd / Și mâhnit mă-ntorc din cale temător ca de prăpăd. ” (Virgil Ciucă - „Zvon de primăvară”) În capitolul al doilea, care este dedicat prozei, sunt antologați scriitorii: BERTHOLD ABERMAN, CORNELIA PĂUN, DUMITRU NEGOIȚĂ
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
bun, pe când “deocherea limbii’ lor cam spune altceva. Sau, nu trebuie să ai o conduită exemplara morală ca să poți umblă prin capul altcuiva? De prea multe ori mulțimea de cuvinte frumoase, pompoase, inimoase și cu tot felul de semne de alint și de drag, sunt de cele mai multe ori 'capcane afective', manipulări, sunt atragerea ta printr-un conduct virtual chiar spre pagina lor. Din păcate, trebuie să spun asta neapărat, “Like"-ul în sine este o formă de apreciere foarte subiectivă, fiind
FACEBOOK E BUCLUCAS... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349783_a_351112]
-
de grâu prin care florile de mac sălbatec își legănau petalele sub mângâierea brizei vântului de dimineață. Se tăvăleau prin lan, iar florile macilor îi atingeau și îi gâdilau goliciunea trupului său fierbinte. Viorel repeta mereu cuvinte de dragoste și alint și o săruta pe obraz cu buzele sale crăpate de soarele verii. Când a deschis ochii, a rămas complet dezamăgită de faptul că sărutările aspre primite în vis nu erau de la Viorel, ci de la pisicuța ce o adoptase cu ceva
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
Cunoaștrea mitică” demonstrează că mitul e o formă de cunoaștere a misterului, a „nepătrunsului ascuns” Prin mituri ne apropiem de cunoașterea misterului originar, misterul creației universale. Numele de familie Mitu, conform Dicționarului onomastic român este un hipocoristic (diminutiv, formă de alint) de la apelativul Dumitru = Mitru, Mitruț, Mitu etc. Prin titlu se face legătura dintre povestea de-a dreptul fabuloasă a vieții lui Paul Mitu și firea lui simplă, omenească, normală, așa cum spune autorul-asriitorul-antrenorul Dragoș Cojocaru: „Paulică al nostru a fost, este
RECENZIE MITU` LU MITU, ROMAN DE DRAGOŞ COJOCARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348072_a_349401]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > PE NUME DE ALINT... Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Nu te-am strigat, iubire, niciodată Iar azi când simt c-ar trebui s-o fac Și vin spre tine-atât de-ngândurată Nici nu
PE NUME DE ALINT... de AURA POPA în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347540_a_348869]
-
Acestei ierni și să îmi fac podeț Din vise neatinse de paloare Spre malul tău, la fel de-nsingurat. Nu te-am strigat iubire... Și-acum doare Că nu ți-am spus ce vreau cu-adevărat. Referință Bibliografică: Pe nume de alint... / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1118, Anul IV, 22 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PE NUME DE ALINT... de AURA POPA în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347540_a_348869]
-
îmbrăcând zările în alb și roșu. Cu alb și roșu, cu prospețime și prefacere, și anul acesta pe 1 Martie dăruim și primim în dar mărțișoare. Ele vorbesc cu simplitate și gingășie despre puritatea oricărui început, depănând în dezmierdarea și alintul florilor mătasea apelor ce au pornit dezghețul, unduirea focurilor cu limbi de flăcări roșii topind albul zăpezii, zâmbetul blând al stelelor sărutând lumina. Păstrează tot anul în suflet sărbătoarea Mărțișorului și ia primăvara de la capăt în fiecare zi: cu dorințe
MĂRŢIŞOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347648_a_348977]
-
Iubire > PĂCAT Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Păcat Spui să ud florile de jar; Ispite-n jurul lor răsar, Cuvinte nerostite-n crug, Cu lacrimile din amurg, Pe pagini fără de alint; Cuvinte care dor și mint, Ce ne-amintesc de un păcat, Din care ne-am cuminecat. Referință Bibliografică: Păcat / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1125, Anul IV, 29 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Spiridon
PĂCAT de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347729_a_349058]
-
pair al slovelor Nu-ți trebuie muze ca să scrii Faci versuri și le dărui lor Așa... doar să le poți vrăji! Să le mai vezi căzând din nori Cu ochii-nlăcrimați de dor Și-n patul presărat cu flori Cu-alint să le aduci ușor! De versul tău și liliacul A înflorit de multe ori Cu muzele-a oftat săracul Și-n pat și-a lăcrimat din flori... Și ce contează că se duce 'N clepsidr-al nisipului fir? Versul tânăr ți-
OMAGIU de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350046_a_351375]
-
dar tu erai departe... Am plâns atunci și m-ai luat la piept -Izvor de viață mirosind a lapte- Eu te iubeam dar nu știam s-o spun Tu mi-o spuneai dar nu înțelegeam Nici vorbele, nici șoaptele de-alint Când tristă te-ntrebai de ce plângeam... De-atâtea ori mi-ai alinat durerea Și ai vegheat duioasă somnul meu... An după an ai mijlocit în șoaptă Rugându-te la Tatăl, Dumnezeu... Ai fost cu mine-n fiecare clipă, M-ai
DOR DE MAMA de MARIA LUCA în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350065_a_351394]
-
așa cum nu s-au spus, cu feți frumoși și zâne fermecate și cu iubiri ce-n piepturi le-am tot dus. Ascultă, fata mea cu ochi ca marea, tu mâna ta pe față-mi blând o pune, și dă-i alintul tău ca o minune, deși e-ngemănat cu depărtarea. Zâmbește fata mea, cu ochi ca cerul și îmi trimite zâmbetul pe-o frunză fermecată, iar eu voi spune povești cu-a fost odată ochi peruzea ce-n lume-și duc misterul
ZÂMBEŞTE-MI de LEONID IACOB în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361794_a_363123]
-
prefață de Liviu Grăsoiu. In poemele acestui volum eul trăiește în latura evanescentă a evenimentelor, iar versurile în învelișul lor spumos și stilizat evidențiază o presimțire și o amintire a numenalului: Revino, cum o blândă atingere de vânt/ Pe un alint de lacrimi se-așterne drept veșmânt ... Vei reuși,tu,oare,să limpezești din vină/ Această așteptare la cea mai sacră cină?(Această așteptare...). E o poezie a transparențelor simbolice, o reproducere lirică a ideii de real.Lumea este percepută și
SUDUL TÂRZIU, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361806_a_363135]
-
unor astfel de creații, Marian Bărăscu poate deveni un component binevenit al „legiunii” de poeți ai vinului, dat fiind că inspirația sa lirică este stimulată de acest apreciat specific al naturii și vieții drăgășănene. *** Ciclul „Labirintul mirărilor” se deschide cu „Alint târziu”în care ingineria tainică a contopirii trupurilor și al sufletelor este descrisă cu mijloacele moderne ale sugestiei simboliste, dovedind afinități cu lirica lui Nichita Stănescu. Apelul la neologisme precum: metronom (al amintirilor), tonomatul (cu rublele din vis); apelul la
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
54XztbNJ87g Născută-am fost în zi de vară, Într-un sătuc, pe mal de Prut, Sub nucii de odinioară, Cu ramurile-n azimut... În valuri-lanuri am urcat, Cu tălpi golașe, prin țărână, Când vin cireși la dezmierdat, Ținându-se,-n alint, de mână... Mai simt un vânt primăvăratic, Așa cum îl știam atunci, Vara, cu stropii de jăratic, Crestați printre altare-rugi... Priveam în depărtări ascunse... Citisem despre un pământ, Cândva unit, ce dispăruse, Cu un cernit discernământ; Am stat s-ascult un
SĂTUCUL MEU, ŞI ODISEEA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365935_a_367264]
-
dacă-ți regăsești, Imaginea-n oglindă și pe față, Aceeași strălucire când zâmbești. Dar bucuria? Ea din ce se naște? Să fie doar o simplă sărutare? Nu cred, obrazul, c-ar putea cunoaște, Dintr-un nimic, așa o preschimbare. Poate alintul vocii: ”noapte bună!” Când îți șoptește să îl lumineze, La fel precum par razele de lună, Pe licurici să îi incendieze ? E de la mâna culegând arsura Din bolta frunții, adiind atingeri? Sau din alint furat atunci când gura Punea alături fleacuri
DESTINUL FERICIRII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365918_a_367247]
-
un nimic, așa o preschimbare. Poate alintul vocii: ”noapte bună!” Când îți șoptește să îl lumineze, La fel precum par razele de lună, Pe licurici să îi incendieze ? E de la mâna culegând arsura Din bolta frunții, adiind atingeri? Sau din alint furat atunci când gura Punea alături fleacuri și convingeri? Orice ar fi, mi-e somnul răsplătit De chipul tău prefigurând seninul, Mă simt încă o dată împlinit, Că fericirii i-am rodit destinul. *** Referință Bibliografică: Destinul fericirii / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare
DESTINUL FERICIRII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365918_a_367247]
-
atunci când se revarsă în trecut, chiar dacă firea omenească nu admite să se scalde de două ori în aceeași apă. „Ea m-aștepta în pădure lângă brazii de argint, / Eu grăbit îi ies în cale s-o dezmierd și s-o alint, / Dar cochetă, capricioasă dispare și n-o revăd / Și mâhnit mă-ntorc din cale temător ca de prăpăd. ” (Virgil Ciucă - „Zvon de primăvară”) În capitolul al doilea, care este dedicat prozei, sunt antologați scriitorii: BERTHOLD ABERMAN, CORNELIA PĂUN, DUMITRU NEGOIȚĂ
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
tristă resemnare. Brodat în fulgi - anotimpul devine „Alb al albului solie, lacrimă neîntinată” (Început de iarnă). Un cântec nostalgic îngânat de clavir, un refren colbuit din nestinsele anotimpuri, acorduri line, eufonii fără cusur, lied, baladă sau doină transpuse modern, dezmierdare, alint, în versuri suave care te ating și te mângâie. Seamănă cu „vraja visului de-o noapte” - cum recunoaște autoarea, sau poate, mici „scântei de vis”. Corzile inimii tale reverberează. Se întorc în ecou. Empatizează. Actul de creație este încă firav
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
că nimănui nu-i stă în putere să și-i aleagă, ci poate doar să învețe să-i accepte. Adultul, ajuns la maturitate și, mai mult, devenit la rândul său părinte, resimte extrem de acută lipsa acestora, mângâierea brațelor lor tandre, alintul vocii lor inconfundabile - amestec de dragoste și fermitate - sfaturile lor înțelepte, ce-i transformă alegerile în căi drepte și corecte de urmat. Poate tocmai și de aceea, piosul omagiu adus memoriei acestora îmbracă haina moale a sufletului, se transformă în
„PE JUMĂTATE VESTALĂ” DE MARIANA VICKY VÂRTOSU (FOCŞANI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365093_a_366422]
-
drăgăstos în ADN, în genom Să crescă templu pentru suflet - OM! Esență profundă, mister adâncit în celest Rămân dincolo de înțelesul rupest Graiurile, ca taina din pântecul matern Cănd pruncul prinde miezul din etern. Născut, puiuțul cuibărit în scutec Simte primul alint, întâiul cântec E graiul mamei, aromă sonoră Smirna și tămâia din prima oră. Ea are-n glas susur de pâraie Iar în privire iubirea-i văpaie Crânguri de vise, adiate de vânt Boabe de mărgăritar în cuvânt. Din dor de
GRAIUL MATERN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365005_a_366334]
-
dea din pahar Să-ndepărteze chinul, să nu treci prin calvar Dar doar de-i cu putință cereai a-l depărta Primind pe dată moartea spre-a mă răscumpăra. Chiar eu, Iisuse Doamne, te-am sărutat trădând Iubirea ta nespusă , alintul tău cel blând. Printr-un sărut în noapte, pe tine, cel curat, Pentru treizeci de-arginți iudeilor te-am dat Sunt eu acela, Doamne, care s-a lepădat Și te-a scuipat în față și apă nu ți-a dat
TE-AM RĂSTIGNIT, IISUSE! de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366308_a_367637]
-
viață în jur, natura fremăta vie de culoare, prin verdeața-i bogată și florile pictându-i gingaș chipul mirific, iar atingerea sa blândă prin adierea vântului era precum mângâierea sfioasă a unei palme netede, ușor tremurânde, ce aducea cu sine alintul suprem, atunci când parcă și timpul era vesel în simplitatea sa, iar cei ce îl împărțeau simțeau că se învârt pe loc amețiți de licoarea fericirii, cuprinși fiind de mirajul privirii atâtor martori sublimi în existența lor, măreață peste toate... Apoi
SPECTACOLUL MĂŞTILOR de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366303_a_367632]