1,017 matches
-
termen lung și a distanțelor de alergare fără a consulta un specialist; Dan Iulian Alexe 162 alegerea unor parteneri de jogging mai experimentați, fără a li se cere acestora să se adapteze ei la tempoul propriu, mai scăzut de alergare; alternarea bruscă, în cadrul ședințelor de jogging, a tempourilor ridicate cu cele normale, fără a avea adaptările fiziologice necesare și experiența psihomotrică necesară; neefectuarea controalelor medicale preventive și a analizelor ce se impun, mai ales după o anumită vârstă sau după o
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
motivele puternice care ne determină să recomandăm practicarea joggingului în aer liber. De asemenea, practicarea joggingului în aer liber poate oferi: posibilitatea fortificării organismului prin contactul cu factorii naturali de călire, cu rol în stimularea imunității (aer, vânt, soare); posibilitatea alternării rapide a tempoului și chiar și a modalității de alergare (alergare cu spatele pe anumite porțiuni pentru a detensiona o parte a musculaturii membrelor inferioare, alergare laterală alternativ stânga dreapta); posibilitatea unei companii plăcute, prin motivarea unui prieten de a
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
banda rulează constant, atenția joggerului se poate orienta pe execuția corectă a mișcării brațelor, a ritmului respirator, a contactului cu solul prin așezarea tălpilor în unghiurile specifice etc. existența altor aparate (bicicletă ergometrică standard sau eliptică) care pot oferi posibilitatea alternării efortului pentru obținerea efectelor cardio (se poate alterna câte 10 minute de joggingul pe bandă cu 10 minute de bicicletă într-o ședință de 40-60 minute, în funcție de condiția fizică); existența, pe suportul benzii de alergare, a unor funcții suplimentare de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
susțin și folosirea benzii pentru alergare cu o creștere a înclinației la 1-2% (0-100), pentru a simula oarecum solicitarea care are loc pe stradă, alee, potecă sau iarbă. Jogging standard vs. Jogging pe bandă de alergat În opinia noastră, în alternarea joggingului în aer liber cu cel pe bandă specială, în spații închise, atenția trebuie avută în special la adaptarea funcției respiratorii la condițiile date de temperatură, vânt și umiditate, când se dorește practicarea alergării în aer liber după o perioadă
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
comunicării clasifică interviul astfel: 1. interviu tip pâlnie - de la general la particular; 2. interviu tip pâlnie inversată - de la un subiect bine determinat către o temă generală; 3. interviu tip tunel - întrebări grupate în jurul aceleiași teme; 4. interviu cu ordinea mascată - alternarea întrebărilor dificile cu cele polemice; 5. interviu cu forma liberă - testează inteligența intervievatului. Redactarea interviului presupune adecvarea pentru publicare a discuției înregistrate. Aceasta înseamnă selecția răspunsurilor, ierarhizarea lor pe baza criteriilor logice și ameliorarea stilistico-gramaticală. Ordinea întrebărilor și răspunsurilor poate
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
mai mare de dificultate din acest punct de vedere se apelează la învățarea secvențială de tip inclusiv, pe unități logice (strofe, cel mai frecvent): strofa întâi, strofa întâi + strofa a doua etc.; etapa de consolidare recitări pe roluri, recitare selectivă, alternarea recitării individuale cu cea colectivă etc.; etapa finală recitarea model de către educatoare; cântec ilustrând aceeași temă; desen; înregistrare audio/video etc. (b) Memorizarea-fixare presupune: etapa introductivă anunțarea temei (reamintirea poeziei ce va fi repetată); etapa de fixare propriu-zisă redarea poeziei
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
perturbatori; vezi, de exemplu, alegerea celui mai potrivit canal de transmitere a mesajului, astfel încât să fie facilitată receptarea acestuia de către copil, precum și motivarea implicării active a preșcolarilor în receptarea și decodarea mesajului; pot fi realizate, în acest sens, jocuri de alternare a sonorului mai puternic/mai slab al unei înregistrări audio, a vorbirii în șoaptă cu cea normală, de pronunțare incompletă a unor cuvinte/propoziții, solicitându-li-se copiilor să reconstituie ce lipsește/ce nu s-a auzit, stimulându-i astfel
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în cursul istoriei, au fost mereu deasupra sau în afara vârstelor civilizației. Sensul dual al fenomenelor, pe care A. îl împinge până spre unele valori cu rezonanțe bogomilice (de unde și echivalarea țiganilor cu purtătorii de însemne satanice), derivă, în realitate, din alternarea perspectivei narative în funcție de intuirea timpului povestirii. Poveste cu țigani s-ar fi putut intitula, într-un înțeles mai perceptibil receptării critice, povestea păcatului și a ispășirii lui, ceea ce face din această narațiune o retranscriere în esență a preocupărilor fundamentale din
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
acea clasă a societății care obține cele necesare traiului exclusiv din vânzarea muncii ei și nu din profitul de pe urma vreunui capital. Este clasa a cărei soartă, viață și moarte, a cărei întreagă existență depinde de cererea de muncă, adică de alternarea conjuncturilor bune sau rele, de oscilațiile unei concurențe fără frâu. Proletariatul sau clasa proletarilor, este într-un cuvânt clasa muncitoare din secolul al XIX-lea" (Vezi Marx, Engels, Lenin, Despre procesul revoluționar al edificării socialismului și comunismului, Editura Politică, București
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pe când c. pentru fată cuprinde portrete delicate ale unor fete harnice, înțelepte și neasemuit de frumoase. În ambele tipuri de c. se urează tinerilor, sub formă aluzivă sau directă, să se căsătorească. Cea mai frecventă structură compozițională se bazează pe alternarea de planuri: real-fantastic-real, introducerea și finalul constituindu-se în formule cristalizate. Cele mai multe c. conțin refrene, al căror sens este, adeseori, greu de descifrat. În cursul narațiunii apar personaje fabuloase, se poartă dialoguri, se pun întrebări retorice și se utilizează des
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
volumului, caii sălbatici reprezentând forța primordială, nealterată de deformările socialului, puternică și ocrotitoare. Romanul Vacanța cu lebăda (1985) se reține prin personajul principal, o adolescentă. Sondarea sufletească bine nuanțată, autenticitatea redării unei vârste aflate la cumpăna dintre visare și ștrengărie, alternarea faptelor narate și a timpului povestirii cu plăsmuiri din imaginația fetei, plină de poveștile copilăriei, cât și comentariile naratorului întrețesând textul narativ sunt interesante sub raportul tehnicii romanești. Acoperind intervalul 1978-1989, paginile de jurnal cuprinse în volumul Frica și... alte
CONSTANTINESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
Atras deopotrivă de concretețea fenomenului (rebel verificărilor conceptuale prin haotica-i individualitate) și de ordinea conceptelor, Paul Cornea oscilează între plenitudinea criticii și altitudinea abordării teoretice, postulând necesara lor coexistență și realizând această coexistență nu prin interferarea critică-teorie, ci prin alternarea lor în lucrări succesive [...] Oscilația între fenomen și concept (salutară în menținerea contactului cu realitatea operei pe care abordarea conceptuală astfel înțeleasă încearcă să nu o devitalizeze) relativizează perspectivele supuse unui control reciproc și dă teoreticianului un aer de prudent
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
sarcini de muncă specifice, în măsura în care cunoștințele și deprinderile dobândite prin pregătire sunt valorificate în practică. În al patrulea rând, prin intermediul formării profesionale se acționează în direcția îmbunătățirii utilizării timpului de muncă al lucrătorilor și mașinilor, prin crearea de condiții de alternare complementaritate a sarcinilor de muncă, în cadrul unei formații de muncă. Pe piața din România, mecanismele și dispozitivele de formare profesională, deși au în dependență relativă, par a fi atașate mai ales ofertei de muncă, nu pot fi însă separate de
Criza financiară şi eficienţa politicilor macroeconomice de combatere a şomajului. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
îndeplinesc o serie de funcții pe piața muncii. Principala funcție constă în adaptarea numerică și structural calitativă a ofertei de muncă la volumul și structura ofertei. În vederea constituirii unui model nou al ocupării factorului muncă apare ca variantă a ocupării alternarea perioadelor de ocupare cu cele de învățare. O altă funcție este aceea care se referă la reducerea costului șomajului prin asigurarea unor condiții de pregătire, reocupare și reintegrare cât mai rapide în activitate a unei părți a șomerilor. Se poate
Criza financiară şi eficienţa politicilor macroeconomice de combatere a şomajului. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
O nouă abordare a opoziției persoană / 143 4.5. Deicticele spațio-temporale în narațiunile la persoana întîi și la persoana a treia / 149 4.6. "Întruparea" naratorului și motivația actului narativ / 151 4.7. Cîteva consecințe pentru interpretare / 153 4.8. Alternarea referinței pronominale la persoana întîi și la persoana a treia / 159 4.8.1. Alternarea referinței pronominale la persoana întîi cu cea la persoana a treia în Henry Esmond / 161 4.8.2. Alternarea referinței la persoana întîi și a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
întîi și la persoana a treia / 149 4.6. "Întruparea" naratorului și motivația actului narativ / 151 4.7. Cîteva consecințe pentru interpretare / 153 4.8. Alternarea referinței pronominale la persoana întîi și la persoana a treia / 159 4.8.1. Alternarea referinței pronominale la persoana întîi cu cea la persoana a treia în Henry Esmond / 161 4.8.2. Alternarea referinței la persoana întîi și a referinței la persoana a treia în romanul modern: Herzog, Numele meu fie Gatenbein, Montauk / 167
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
consecințe pentru interpretare / 153 4.8. Alternarea referinței pronominale la persoana întîi și la persoana a treia / 159 4.8.1. Alternarea referinței pronominale la persoana întîi cu cea la persoana a treia în Henry Esmond / 161 4.8.2. Alternarea referinței la persoana întîi și a referinței la persoana a treia în romanul modern: Herzog, Numele meu fie Gatenbein, Montauk / 167 5. Opoziția "perspectivă": perspectivă internă perspectivă externă / 177 5.1. Relația opoziției "perspectivă" cu opoziția "persoană" / 177 5.2
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
narative și dialogate, ritmul acesteia poate fi determinat pornind de la succesiunea diferitelor forme de narațiune fundamentale care cuprind partea narativă a unei opere (relatarea, comentariul, descrierea, prezentarea scenică însoțită de relatarea acțiunii) și de la relația acestora cu profilul narativ. În timp ce alternarea părților narative și dialogate are loc în mare măsură independent de situația narativă, succesiunea formelor fundamentale de narațiune într-un roman este determinată în primul rînd de situația narativă. Aici trecerea de la o situație narativă la alta joacă un rol
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în mare măsură independent de situația narativă, succesiunea formelor fundamentale de narațiune într-un roman este determinată în primul rînd de situația narativă. Aici trecerea de la o situație narativă la alta joacă un rol important. Narațiunile în care există o alternare considerabilă a formelor fundamentale și tranziții frecvente de la o situație narativă la alta au un ritm foarte pronunțat. Narațiunile care se bazează doar pe una sau două forme fundamentale și pe o situație narativă menținută în mod consecvent, pe de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
punctului de vedere din mediul actorial, cum se întîmplă, de exemplu, în seria de romane de tip stream of consciousness a lui Dorothy Richardson intitulată Pelerinaj. În romanele de acest gen un tipar al alternanței ritmice poate fi produs prin alternarea dialogului cu prezentarea conștiinței. Alternanța viziunii din interior de tip personal și a dialogului în romanul Portret al artistului în tinerețe al lui Joyce are un efect ritmic din cauza trecerii constante de la întîmplările externe la cele interne, de la elemente stridente
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
să fie cu noi toți". Un tipar narativ poate de asemenea deriva din recurența stereotipă a unui anumit contur al profilului narativ. Profilul care se nivelează către finalul unei povestiri este un astfel de tipar. O anumită regularitate la nivelul alternării părților narative și a fragmentelor dialogate poate de asemenea fi considerată un tipar al procesului narativ, în cazul în care nu mai este întrerupt de variații ale acestui tipar secvențial. Panta auctorial-personal, tendința de a trece de la o situație narativă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
să conchidem că dinamizarea procesului narativ este întotdeauna doar rezultatul productivității creative și că schematizarea este întotdeauna doar consecința entropiei creative, adică a epuizării productivității creative a unui autor. Aceste două tendințe trebuie analizate în interdependența care le este specifică. Alternarea părților dinamice și a celor schematizate ale unei narațiuni este o trăsătură caracteristică a structurii textului narativ literar, probabil în contrast cu textul factual dintr-un manual, cu textul în proză non-ficțional din cărțile tehnice, din fișa medicală a unui pacient sau
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
unui pacient sau dintr-un proces-verbal întocmit de poliție. Asemenea texte sînt, de regulă, structurate într-un mod mai uniform. Această particularitate a textelor narative literare reflectă o regulă formală fundamentală a creațiilor estetice, și anume compoziția structurală marcată de alternarea elementelor artistic tensionate și relaxate. Aceste considerații au implicații legate de relația dintre romanul literar și cel popular. Diferă în mod vizibil dispunerea părților dinamice și schematizate, precum și raportul lor în aceste două forme? Diferențele de la nivelul atitudinii cititorului față de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mai însemnată ca o confirmare a tezei mele, întrucît a fost formulată expres în opoziție cu perspectiva lui Booth asupra caracterului trivial al diferenței dintre forma la persoana întîi a narațiunii și forma la persoana a treia 230. 4.8. Alternarea referinței pronominale la persoana întîi și la persoana a treia Nu aș vrea să fiu eul care trăiește povestea mea. (Max Frisch, Numele meu fie Gantenbein) El este un eu ținut la distanță. (Jacques Dubois și alții, Retorică generală) În
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
acum vreo săptămînă sau două și nu m-aș mai fi culcat de atunci. Nu știu cînd a fost ziua de ieri. Mi se pare că de luni de zile port autorizația de căsătorie în buzunar 233. 4.8.1. Alternarea referinței pronominale la persoana întîi cu cea la persoana a treia în Henry Esmond În istoria romanului britanic, opera Henry Esmond a lui Thackeray (1852) reprezintă cel mai interesant exemplu de alternanță constantă între referința la persoana întîi și referința
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]