1,108 matches
-
mănânce ceva. În sfârșit, îl ajunse pe Tudorel, care plutea în extazul colindelor. Situația îi convenea lupului văzând că băiatul nu se apără și nici nu fuge. Și se pregăti de atac. Dar... când să facă saltul decisiv, nuiaua de alun l-a lovit peste bot cu mișcările ei viguroase, retezându-i tot elanul. S-a ferit lupul spre dreapta, dar nuiaua iar l-a plesnit. A cotit-o spre stânga. Din nou l-a articulat cu vibrațiile ei nervoase. S-
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
dat, dinspre papură, niște sforăituri. Ciulesc urechile și într-adevăr, dinspre papură, nu departe de mine se auzeau clar sforăituri. Ca și cum cineva ar fi tras la aghioase acolo. Mă uit mai bine și văd două undițe făcute din nuiele de alun, puse pe papură. Las undița mea în plata Domnului și mă duc să văd ce se întâmplă acolo. Doamne, așa ceva nu credeam că-mi va fi dat să văd ochilor vreodată! Nea Costică al lui Cârnu și cu Ion a
PESCĂREASCĂ de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369486_a_370815]
-
în grămezi se pun, Luna-n nouri înrămată, Balta-i înghețată tun! Pruncii se grăbesc s-apuce Câte-un dar și versuri spun, Moșul sacul greu își duce, Balta-i înghețată tun! Ceru-ncet se limpezește, Stele ard într-un alun, Un luceafăr licărește, Balta-i înghețată tun! Referință Bibliografică: SEARA DE AJUN / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1819, Anul V, 24 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SEARA DE AJUN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370801_a_372130]
-
căzură de pe uriaș, rostogolindu-se în avalanșe. Ajuns în fața Temniței cu Troiene, pe Mărțișor îl cuprinse emoția. Își aduse aminte de bieții nenorociți care l-au încurajat și l-au ajutat să evadeze, sperând că vor scăpa și ei. Apoi alunul... și falnicii brazi... Furios, începu să lovească cu paloșul lacătele de gheață ale temniței și să arunce fulgere din paloș în troiene. Acestea începură să se topească și să curgă în torenți pe fundul prăpastiei. Emoțiile îl gâtuiau... nu mai
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
numai copaci rupți, crengi uscate, rupte, iar printre ele... schelete... schelete... Privi cufundat în fioroasa și misterioasa tăcere. Prelunga tăcere...sfâșiată ușor de clipocitul șuvoaielor din fundul prăpastiei. Începu să strige disperat: - Unde sunteți voi, frați de suferință? Unde ești, alunule? Și voi, falnici brazi? Ecoul transmise întrebările din stâncă în stâncă, până în hăul prăpastiei, dar răspunsul îl dădu doar clipocitul șuvoaielor. Mărțișor începu să caute printre copacii rupți, printre schelete, strigând disperat: - Unde sunteți voi, cei care m-ați ajutat
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
Pătrund în ochiul tău de singuratic Imagini false, amăgiri și șoapte Cu măști sculptate-n scorburi de păcate - Doar umbre ce nu simt, de-i zi, de-i noapte, Fiorii dragostei adevărate. TE PORT ÎN ICOANĂ Pe-un ram de alun lângă ciutura slută Ultimul zvâcnet al iernii se simte - Fulgii valsează în curgere mută Și-un cânt răgușit de hulub se mai minte. În vatră-i jăratec, un iz de rășină Plutește-n odăi cu mușcate arzând - Crâmpeie de suflet
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
ceată. Unii flăcăi se însuraseră, iar alții plecaseră la București, la muncă, iar sarcina de a alcătui ceata, i-a revenit Vătafului. Acesta a trimis fiecărui flăcău, ales cu grijă dinainte, câte un cap de cal, cioplit din lemn de alun, dar și „porunca” de a se prezenta, în a patra miercuri de la Paște, într-o poiană secretă din pădurea Sinica. Aici, în mare taină, se ciopleau steagul și ciocul călușului, în prezența căruia se depunea jurământul față de Vătaf. Ceata era
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
avea și un bici împletit cu cordele colorate cu care amenința pe toată lumea. Alerga după femei și după copiii care trăgeau de hainele lui ... Într-un cuvânt, stârnea râsul, contribuind la partea comică a spectacolului. Stegarul purta un steag din alun, împodobit din belșug cu fire de usturoi, pelin și spice de grâu, legate cu un șnur roșu. Ceilalți flăcăi din ceată aveau bâte frumos încrustate și prinse la brâu 7 plante magice: pelin, leuștean, usturoi, frunze de nuc, sânziene,odolean
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
floare Fâșia de umbră, atinsă de vânt. Se-ntâmplă ca cerul să se-nvelească C-un strat pufos, dar... clätinat usor Să-ncerce, tot mai jos, să se topească Pe fire lungi.. -ca la ecuator-. E-aprilie,..se mutădorul sub aluni Și goluri se-acoperă cu-nalta lucire... Aduc, iar, primăvara zeii cei nebuni, „Mirare” rămâne, în veci, peste fire. Și,.. din nou, țărâna se piaptănă verde, Proaspătă, lunecă lumina în poem. Trilul suie bolta și apoi se pierde... Iubite, -să
APRILIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354118_a_355447]
-
cineva, suntem nervoși, nu mai putem mânca, nu ne putem odihni, împrăștiem agitație în jurul nostru, și dacă se repetă des, ne îmbolnăvim. Iată și câteva recomandări ale călugărului, pentru diverse boli: -Ceai pentru concentrare (bucurie). Ingrediente: mesteacăn, stejar, dud, cimbrișor, alun, măr pădureț, corn, gutui, măcieș. Din ceaiul fiert se bea cca un litru și se face baie la picioare cu apă caldă. -Ceai pentru inhibați .... -Ceai pentru dureri de dinți Gargară cu ceai din lista 12, din 16 plante. -Ceai
FOREVER de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354552_a_355881]
-
Cu Mureșul frățior El domol ,tu repejor Vii la vale-n volburat Ca mine de supărat , Lovești cu putere malul În matcă te ține dealul . Când vii Oltule mai mare Fac prin ține o cărare Un pod din nuia de alun Să te treacă omul bun Cel rău să nu poată trece În apă ta să se-nece . De la Cozia la vale Îți ies oamenii în cale Să le uzi ogoarele Să le iei păcatele Le duci în marea sărată Nu
LEGANA-M-AS LEGANA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347142_a_348471]
-
ca un pahar; prispa din față, lipită cu pământ galben; pe creasta casei, de-o parte și de alta, scârțâie la fitece bătaie de vânt, două limbi de tinichea, așezate pe două goange cât gâgâlicea. Curtea, îngrădită cu nuiele de alun; hambar de fag, obor de vite și grajd pus la pământ pe patru tălpoaie groase”. Oftând, când Barbu conchise: „Acolo ai stat, Sultănico!?” O tristețe a apărut în ochii fetei și ai bătrânei, dar în centrul satului, o clădire imensă
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
bătrân searbăd, dar harnic . Știe că fânul se taie ușor, când e cu roua pe el . E moale și se ia verde ; bine se spală și lama de oțel . Pune merindele jos și se-nchină . Măsoară cu-o nuia de alun, deși își cunoștea bine mejdina, cureaua lui de pământ, cuprinsă din prun până-n prun . Printre plantații de pomi și tufișuri Soarele își deschide ochiul roșu în față . Nea Titi trage vârtos și vede cum pălește iarba verde sub coasă . Ca
LA COASĂ, POEZIE DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358042_a_359371]
-
produse din carne pregătite după rețete cu tradiție, suc de mere dar și palinci și vinuri, turtă dulce, kurtos kalacs, covrigi și alte dulcegării . Intrarea este liberă! Dacă plouă și tuna de Sfanțul Ilie, merele și alunele vor fi viermănoase. Alunul este copacul șarpelui, după cum nucul adăpostește Zânele. De Sfanțul Ilie femeile dau de pomană mere. Până atunci ele nu gusta niciun măr. Pentru apicultori este o zi importantă, incep sa reteze stupii, să ia miere. Nicolau Irina, Ghidul sărbătorilor românești
TARG DE SF. ILIE LA MUZEUL TARANULUI ROMAN de MIHAI MARIN în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358205_a_359534]
-
Hristos s-a urcat la Cer (Ispasul). De Ispas se crede că sufletul morților se poate rătăci în drumul lor spre Cer. De aceea, în tradiția românească, există obiceiuri și practici magice de apărare: se culeg frunze și ramuri de alun și nuc, care se duc la sfințit pentru a nu se prinde farmecele, apoi se pun la porți sau la stâlpii caselor ... În noaptea dinaintea Ispasului, flăcăii și fetele mergeau prin alunișuri să culeagă flori de alun, căci acestea înfloresc
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
și ramuri de alun și nuc, care se duc la sfințit pentru a nu se prinde farmecele, apoi se pun la porți sau la stâlpii caselor ... În noaptea dinaintea Ispasului, flăcăii și fetele mergeau prin alunișuri să culeagă flori de alun, căci acestea înfloresc și se scutură în această noapte; potrivit tradiției, ele sunt bune de leac și de dragoste. HRISTOS S-A ÎNĂLȚAT! Povestea alunei (Noaptea de Ispas) Există o adevărată poveste legată de nașterea mea, poveste pe care am
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
HRISTOS S-A ÎNĂLȚAT! Povestea alunei (Noaptea de Ispas) Există o adevărată poveste legată de nașterea mea, poveste pe care am să v-o spun și vouă: - Nu știu când am venit pe lume, dar mi s-a spus că alunii înfloresc în seara de Ispas. Se pare că în acea seară m-am născut. Într-o dimineață, m-atrezit lumina ce se strecura printre ramurile alunului bătrân,mângâindu-mă cu multă căldură și iubire.M-am frecat la ochi și am
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
și vouă: - Nu știu când am venit pe lume, dar mi s-a spus că alunii înfloresc în seara de Ispas. Se pare că în acea seară m-am născut. Într-o dimineață, m-atrezit lumina ce se strecura printre ramurile alunului bătrân,mângâindu-mă cu multă căldură și iubire.M-am frecat la ochi și am privit în jur. Eram într-un leagăn căruia i se zicea„căluș”, unde mă simțeam răsfățată pentru că, la fiecare adiere a vântului, „călușul” mă dădea
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
floare. În jurul meu însă, cei bătrâni spuneau multe povești pe care le ascultam cu atenție.Și bunicul stătea la taifas cu vecinii lui. Ei vorbeau despre cât de importanți sunt alunii, cât de respectați, căutați și prețuiți de oameni. Un alun ciuntit de crengi povestea cum de a ajuns să aibă un singur ram. Cu mulți ani în urmă, în Noaptea de Ispas, crengile i-au fost rupte de niște bărbați ce-și ziceau fântânari. Mai târziu a aflat că fântânarii
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
povestea cum de a ajuns să aibă un singur ram. Cu mulți ani în urmă, în Noaptea de Ispas, crengile i-au fost rupte de niște bărbați ce-și ziceau fântânari. Mai târziu a aflat că fântânarii folosesc crenguța de alun pentru a descoperi izvoarele unde urmau să fie săpate fântâni. Bunicul a completat această poveste cu faptul că și zânele folosesc nuielușa de alun, dar și vracii. În noaptea aceea, eu însămi am văzut feciori și fete ce culegeau flori
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
de niște bărbați ce-și ziceau fântânari. Mai târziu a aflat că fântânarii folosesc crenguța de alun pentru a descoperi izvoarele unde urmau să fie săpate fântâni. Bunicul a completat această poveste cu faptul că și zânele folosesc nuielușa de alun, dar și vracii. În noaptea aceea, eu însămi am văzut feciori și fete ce culegeau flori de alun. Erau veseli și vorbeau despre flori că sunt prețioase, întrucât sunt bune de leac și de dragoste. Noroc că eram atât de
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
a descoperi izvoarele unde urmau să fie săpate fântâni. Bunicul a completat această poveste cu faptul că și zânele folosesc nuielușa de alun, dar și vracii. În noaptea aceea, eu însămi am văzut feciori și fete ce culegeau flori de alun. Erau veseli și vorbeau despre flori că sunt prețioase, întrucât sunt bune de leac și de dragoste. Noroc că eram atât de mică și nu m-a zărit nimeni, altfel nu mai aveam ocazia să vă spun povestea. Tot în
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
ajunsese poleită în aur. Eram atât de fericită încât am început să cânt. Credeam că o zână folosise nuielușa magică și aurise pădurea dându-i o înfățișare fantastică. Bucuria însă, mi-atrecut repede... Bunicul era trist, la fel de triști erau și ceilalți aluni. Tata mai avea o frunză alături de „călușul” meu, celelalte îi căzuseră peste noapte. Bunicul mi-a explicat că a venit Toamna, că vom rămâne fără frunze, că e vremea odihnei... „Tu să nu te sperii, la Primăvară ne vor crește
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
strigat veselă. Ce se întâmplă?! Toată iarna am visat păduri, zâne și fluturi și, acum? - Acum nu mai ești micuța alună care a intrat în somnul iernii. Ai crescut, nepoată dragă!! Acum ești pădurice, alături de noi! O pădurice magică, de aluni! Floarea Cărbune Referință Bibliografică: ÎNĂLȚAREA DOMNULUI-TRADIȚII LA ROMÂNI / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1245, Anul IV, 29 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
în cânt diform; E noaptea-n care umblă în zborul uniform, Sfințind în galben ierburi, de leac făptuitoare. Și simt prin aer iele în jocurile lunii, Cum dănțuiesc besmetic în iarba din poiene Și poleiesc cu vraja din plete toți alunii. Nuntesc cu zburătorii Ilene Cosânzene Și, alb înfiorată, când își aleg și nunii, Răsar și eu cu zorii, în flori de sânzâiene. Referință Bibliografică: Sonetul nopților de Sânzâiene / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 541, Anul II, 24
SONETUL NOPŢILOR DE SÂNZÂIENE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357654_a_358983]