1,660 matches
-
și sprijinul. -Croșetul alveolar (muco-alveolar) Se prezintă sub formă de două anse din sârmă situate pe versantul vestibular al procesului frontal de o parte și de alta a frenului labial superior la distanță de mucoasă. Retenția este în funcție de retentivitatea procesului alveolar și de tonicitatea musculară. c) Croșetele simple metalo-acrilice Sunt formate dintr-un fir metalic din viplă de grosime variabilă, ce susține la extremitatea liberă o porțiune acrilică sub formă de pelotă. Lungimea firului metalic le conferă elasticitate mare și posibilitatea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
dintr-un fir metalic din viplă de grosime variabilă, ce susține la extremitatea liberă o porțiune acrilică sub formă de pelotă. Lungimea firului metalic le conferă elasticitate mare și posibilitatea de a fi activate. Pot fi la rândul lor: dentare, alveolare sau dento-alveolare. Protezarea parțial mobilizabilă definitivă Protezarea parțială mobilă este reprezentată de: 1.protezarea flexibilă; 2.protezarea scheletată, care poate fi clasică, utilizând ca elemente de menținere, sprijin și stabilizare, croșetele sau modernă, cu utilizarea sistemelor speci-ale ca elemente clasice
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
mandibulare pot fi plasate lingual, vestibular sau dentar, au formă semilunară deschisă posterior, iar pe secțiune pot fi: ovalară, rotundă, semieliptice, bifilare sau semipară. Bara linguală se plasează între limbă, dinți și parodonțiu, planșeul bucal și versantul oral al crestei alveolare, cât mai profund dar fără să interfereze cu planșeul bucal. Distanța de la parodonțiul marginal la bară va fi de cel puțin 3 mm, aceeași distanța va trebui respectată și între bare și planșeul bucal. Lățimea barei va fi de 4-5
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
aceeași distanța va trebui respectată și între bare și planșeul bucal. Lățimea barei va fi de 4-5 mm, iar grosimea de 2 mm (fig. 4.43). În concluzie, aplicarea barei linguale este în funcție de înălțime și înclinarea versantului lingual al crestei alveolare, înălțimea versantului lingual al crestei alveolare trebuind să depășească 9-10 mm. Distanțarea barei de versantul lingual al crestei alveolare este în funcție de orientarea acestuia (fig. 4.44). Când versantul lingual este vertical, bara se va plasa la 0,5 mm de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
între bare și planșeul bucal. Lățimea barei va fi de 4-5 mm, iar grosimea de 2 mm (fig. 4.43). În concluzie, aplicarea barei linguale este în funcție de înălțime și înclinarea versantului lingual al crestei alveolare, înălțimea versantului lingual al crestei alveolare trebuind să depășească 9-10 mm. Distanțarea barei de versantul lingual al crestei alveolare este în funcție de orientarea acestuia (fig. 4.44). Când versantul lingual este vertical, bara se va plasa la 0,5 mm de acesta, iar în cazul când este
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
grosimea de 2 mm (fig. 4.43). În concluzie, aplicarea barei linguale este în funcție de înălțime și înclinarea versantului lingual al crestei alveolare, înălțimea versantului lingual al crestei alveolare trebuind să depășească 9-10 mm. Distanțarea barei de versantul lingual al crestei alveolare este în funcție de orientarea acestuia (fig. 4.44). Când versantul lingual este vertical, bara se va plasa la 0,5 mm de acesta, iar în cazul când este oblic, bara va fi distanțată de versant la 1-1,5 mm. Atunci când versantul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
se indică bara mandibulară vestibulară, situată în șanțul vestibular frontal în aceleași condiții ca și bara linguală. Dacă versantul vestibular al crestei este redus ca înălțime, bara vestibulară nu se poate aplica. În cazul în care ambii versanți ai crestei alveolare sunt de înălțime redusă, se indică aplicarea conectorului principal dentar-bara dentară, care poate fi situată fie vestibular (caz în care este inestetică), fie lingual, supracingular sau supraecuatorial. Se aseamănă cu croșetul continuu, având lățime de 3-4 mm și grosime de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
situată în depresiunea dintre două rugi sau pe versantul ascendent al rugii palatine pentru a fi disimulată. Plăcuța dento-mucozală linguală se aplică în situația în care dinții restanți prezintă un grad de parodontopatie marginală cronică, iar versantul oral al crestei alveolare are înălțime redusă (fig. 4.50). Se sprijină pe un prag plasat supracingular, iar decoletarea, dacă este posibilă, se realizează în aceeași manieră ca la maxilar. Fața dento-alveolară nu se lustruiește, în timp ce fața orală lustruită va fi modelată ca replică
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
4.52). ELEMENTELE COMPONENTE ALE PARALELOGRAFULUI sunt: 1.Tija de analiza (reperaj): are rol în determinarea retentivităților dentare și paralelismul suprafețelor de ghidaj (fig. 3.53). 2. Mina de grafit: Este deplasată în jurul dintelui stâlp, precum și de-a lungul crestei alveolare pentru a identifica și marca linia ecuatorului protetic. La nivelul dintelui, va trebui să aibă vârful la nivelul marginii gingivale, permițând trasarea liniei ghid (fig. 4.54 a, b). 2.Retențiometrul (fig. 4.55): permite măsurarea retentivităților dentare și stabilirea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
conector secundar ce trece în punte peste rebordul gingival, iar porțiunea activă se termină sub linia ghid în partea opusă edentației. 4Croșetul în U (fig. 4.96): pornește din șea printr-un conector secundar ce trece în punte peste rebordul alveolar și se termină sub linia ghid prin două brațe, unul în zona disto-vestibulară, celălalt în zona mezio-vestibulară. Este indicat pe premolarii înalți cu linia ghid apropiată de fața ocluzală. 4Croșetul în S (fig. 4.97): pornește din șea printr-un
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
sub ecuatorial în partea opusă edentației. Este utilizat pe premolarii inferiori cu rădăcina denudată. 4Croșetul în T (fig. 4.98): este cel mai cunoscut și frecvent utilizat. Pornește din șea printr-un conector secundar ce trece în punte peste procesul alveolar, iar bara verticală a T-ului ia contact cu mijlocul feței laterale vestibulare, de unde pleacă cele două extremități-una spre zona mezială, alta spre cea distală, fie una, fie ambele extremități terminându-se în zona de retenție. Ca variante, brațul retentiv
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
Este utilizat pe fața disto-vestibulară a premolarilor superiori din motive estetice. Pentru reciprocitate necesită un alt croșet pe hemiarcada opusă. 4Croșetul în R (fig. 4.100): pleacă din șea printr-un conector secundar ce trece în punte peste mucoasa procesului alveolar, urcă pe fața vestibulară și supraecuatorial se divide în două porțiuni, o parte merge spre ocluzal, terminându-se printr-un pinten situat în foseta centrală a molarului, iar cealaltă parte se recurbează și se termină subecuatorial în zona de retenție
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
prezintă un conector secundar situat interdentar din care pornesc, supracingular, două prelungiri orizontale ce îmbrățișează fețele orale ale celor doi dinți; 4Croșetul unibar (fig. 4.102): pornește din șea și fie că trece în punte peste mucoasa gingivală a procesului alveolar la nivelul feței laterale a dintelui luând contact cu dintele pe fața proximală opusă șeii și terminându-se pe cealaltă față laterală, fie că ia contact direct cu dintele pe fața laterală a porțiunii de unde pleacă și se continuă pe
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
Conectorul secundar prelungit pornește din mijlocul șeii. 4Croșetul în formă de săgeată (flash)-fig. 4.113: este indicat în edentațiile terminale clasa I-a și a II-a Kennedy. Prezintă un conector secundar prelungit ce trece în punte peste procesul alveolar, iar partea activă în formă de săgeată se sprijină interdentar sub punctul de contact. Croșetele dentare sunt elemente de menținere și stabilizare simple, accesibile oricărui specialist stomatolog, necesitând o dotare minimă a laboratorului de tehnică dentară. Există însă elemente de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
ultimii dinți restanți, de obicei ultimii doi canini. Dinții vor fi tratați radicular și preparați pentru a primi coroane de substituție. Elementele de susținere sunt cape cu pivoturi radiculare peste care se aplică bara Dolder. Pe secțiune, raportat la creasta alveolară, bara poate avea forme variate: elipsoidală, pară inversată, picătură inversată. Forma pe secțiune realizează zona retentivă. Bara retenționează proteza printr-o gutieră metalică cu extremități elastice care acoperă bara pe toată lungimea ei. Extremitățile elastice se desfac și lasă bara
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
permite înfundarea înspre distal, evitând suprasolicitarea dinților restanți. O variantă a șarnierei este reprezentată de șarniera lui Strini. Șeaua terminală în urma solicitărilor funcționale se înfundă distal și realizează suprasolicitarea în zona distală a suportului muco-osos, fapt ce accentuează resorbția crestei alveolare. Pentru evitarea sindromului de resorbție alveolară, solicitarea crestei edentate trebuie să se realizeze uniform. Strini a imaginat o șarnieră dublă cu două etaje (fig. 4.142) care realizează o distribuție uniformă a forței pe întreaga creastă edentată. Etajul superior este
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
dinților restanți. O variantă a șarnierei este reprezentată de șarniera lui Strini. Șeaua terminală în urma solicitărilor funcționale se înfundă distal și realizează suprasolicitarea în zona distală a suportului muco-osos, fapt ce accentuează resorbția crestei alveolare. Pentru evitarea sindromului de resorbție alveolară, solicitarea crestei edentate trebuie să se realizeze uniform. Strini a imaginat o șarnieră dublă cu două etaje (fig. 4.142) care realizează o distribuție uniformă a forței pe întreaga creastă edentată. Etajul superior este etajul care suportă arcada artificială și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
axe ce unește acești stâlpi, alveola fiind traumatizată în două direcții ale spațiului, cuprinse în același plan, perpendiculare pe axul punții. Puntea liniară, fixată pe doi dinți stâlpi, este forma clasică de ,,punte”, rezistența fiind determinată de calitatea țesutului osos alveolar și de întinderea edentației: maxim doi dinți lipsă. O punte fixată pe trei dinți stâlpi situați în planuri diferite este imobilizată în toate sensurile, traumatizarea alveolei dintelui stâlp având loc într-o singură direcție: în axul dintelui. Lucrarea protetică fixată
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
presiunea masti-catorie în sensuri nedorite și produc forțe de basculare asupra dinților folosiți ca stâlpi. Se indică realizarea șanțurilor de descărcare către fețele orale și vestibulare ale corpului de punte, astfel încât dirijarea căderii alimentelor să se facă către versantele crestelor alveolare, și nu către parodonțiul dinților stâlpi. Corpul de punte trebuie modelat și în linie dreaptă și nu sub formă de arc, deoarece sub acestă formă face ca presiunile să acționeze prin componentele lor orizontale. Corpul de punte curb periclitează stabilitatea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
dinților respectivi; în edentațiile cu breșă mai lungă, această dimensiune se reduce la jumătate. La modelarea corpului de punte nu trebuie neglijată morfologia țesuturilor învecinate. Cerința de a imita întocmai forma dinților naturali ar face să se acopere mucoasa crestei alveolare pe o întindere apreciabilă, lucru constatat la puntea în șa. Epiteliul gingival va veni în contact cu corpul de punte și alimentele și în spațiile greu accesibile curățirii, spații situate între corpul de punte și creastă. Regiunea subiacentă acestor punți
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de corpuri de punte: Corp de punte suspendat Pentru constituirea acestui gen de corp de punte este necesar ca între creastă și dinții antagoniști să existe spațiu suficient, corpul de punte în acest caz fiind la 3-4 mm de creasta alveolară. Aplicarea acestor tipuri de corpuri de punte permite curățirea și autocurățirea, ele fiind deci igienice. Pe secțiunea transversală corpul de punte suspendat are o formă de V deschis, cu vârful îndreptat spre creasta alveolară și rotunjit. Fețele vestibulară și orală
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
fiind la 3-4 mm de creasta alveolară. Aplicarea acestor tipuri de corpuri de punte permite curățirea și autocurățirea, ele fiind deci igienice. Pe secțiunea transversală corpul de punte suspendat are o formă de V deschis, cu vârful îndreptat spre creasta alveolară și rotunjit. Fețele vestibulară și orală sunt reduse ca înălțime - deci, acest corp de punte este nefizionomic - și cu muchiile rotunjite. Este indicat numai în edentațiile reduse laterale mandibulare, unde este mai puțin vizibil. Nu se va aplica niciodată la
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
ar duce la stagnarea alimentelor la acest nivel, fiind în acest caz neigenic. Introducerea în practica dentară a punților, la care corpul de punte este realizat suspendat, se datorește faptului că microspațiul dintre partea inferioară a corpului punții și creasta alveolară determină inflamarea mucoasei. Rezultă că, la confecționarea corpurilor de punte suspendate, primează criteriul igenic. Corpul de punte punctiform Acest gen de construcție atinge mucoasa crestei alveolare numai într-un singur punct. Are forma unor conuri rotunjite cu vârful spre mucoasa
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
suspendat, se datorește faptului că microspațiul dintre partea inferioară a corpului punții și creasta alveolară determină inflamarea mucoasei. Rezultă că, la confecționarea corpurilor de punte suspendate, primează criteriul igenic. Corpul de punte punctiform Acest gen de construcție atinge mucoasa crestei alveolare numai într-un singur punct. Are forma unor conuri rotunjite cu vârful spre mucoasa alveolară, realizând în acest mod contactul punctiform. Pe secțiune transversală are o formă de inimioară, fețele laterale fiind convexe și unghiurile rotunjite. Este nefizionomic datorită morfologiei
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
determină inflamarea mucoasei. Rezultă că, la confecționarea corpurilor de punte suspendate, primează criteriul igenic. Corpul de punte punctiform Acest gen de construcție atinge mucoasa crestei alveolare numai într-un singur punct. Are forma unor conuri rotunjite cu vârful spre mucoasa alveolară, realizând în acest mod contactul punctiform. Pe secțiune transversală are o formă de inimioară, fețele laterale fiind convexe și unghiurile rotunjite. Este nefizionomic datorită morfologiei și a materialului din care este confecționat. Din aceste motive este indicat în edentațiile laterale
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]