405 matches
-
tot, mă. Păi să mai plătesc și cocoșați d-ăștia? Ia zi, frate, cât cer ăștia ca să presteze. Aha. Păi înseamnă că ești papagal, mă. Păi e puțin, mă. Dac-aveau valoare se-aruncau la câteva mii, nu la trei sute amărâte. Ia pune tu mâna pă telefon și fă-mi rost de ceva mai cum trebuie. Un Sorinel Puștiu sau un Copilu de Aur sau așa gen. Hai, că n-am toată viața la dispoziție. Vorbim mai târziu că acuma tre
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
a aruncat bățul în lac și s-a ridicat să plece. Vezi, L-am supărat, am spus. Dar tu erai hotărâtă să obții ceea ce-ți doreai. Stai, Doamne, ai spus tu. Nu cer mult. Doar o nimica toată. O amărâtă de semnătură. Dumnezeu te-a privit cu dispreț, apoi și-a întors fața de la tine și a plecat cu pași mici. Dar tu erai de neînduplecat. L-ai apucat pe Dumnezeu de un picior și ai început să tragi de
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
iar apoi aștept un răspuns din partea lui. Iese din fixitate și-și duce încet mâna la ceafă. Se scarpină puțin, apoi o lasă să-i atârne pe lângă corp. Nu-nțeleg, frate. Criza asta a lovit nasol în toată planeta asta amărâtă. Dar la treaba asta chiar nu m așteptam. Păi matale ești figură publică. Cum adică? Să vii matale să te-angajez eu? Adică pe ce post? Matale ai pregătire intelectuală, n-ai ce căuta aici. Îi explic că în orice
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
exigențe sexuale. Nel roși și mai tare la gândul că învățătorul îi citise în cărți mult înaintea ei înseși. "Dar, în vreme ce tu îți sublimai dragostea în artă, ele nu se gândeau decât la o partidă zdravănă de coțăială sau, ca amărâta aia de Lillișu, la măritiș." Ce se întâmplase cu omul ăsta de vorbea așa?... O latură necunoscută a personalității lui ieșea la iveală, confirmând într-un mod tragic sugestiile burlești ale numelui său, pe care odinioară își dădea silința să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
să-ți deschid ai tot bătut Să intri și la mine. Dar glasul lumii am ascultat Și Te-am lăsat afară Lumea zice c-ai venit Să ne faci viața amară De atunci trecut-au anii șirag Pe viața-mi amărâtă Tu tot ai plâns, străine drag La poarta zăvorâtă Târziu Te-am auzit din nou Chemarea Ta duioasă: Aud și-acum al ei ecou: O, lasă-mă În casă! Mă lasă-n suflet să străbat... Cu pacea mea Cerească Cum
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
mai sta! îi porunci, cu ochii strălucind amețiți. — Mai bine-ți fac o cafea, se oferi Eduard, îngrijorat de-a binelea. Mi-ar prinde și mie bine, am băut cam multă bere! — Nu-nu-nu!!! Pa-ha-re! N-am venit aici pentru o amărâtă de cafea! Când reveni cu paharele, Eduard o văzu pe Anda în picioare, într-o atitudine sobră, de parcă ar fi fost trezită brusc din somn. — Lasă dracului paharele alea, am glumit! rosti ea, foarte serioasă. Se apropie de el și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
le, zvâc, nu-i și ea un pic fâșneață. N-are nerv, nu sesizează cum se mișcă treburile, nu nimic. O fraieră! O să treacă viața pe lângă ea și, dacă nu o să fie cineva s-o împingă de la spate, tot o amărâtă de lector o să rămână și, mai mult ca sigur, n-o să înjghebeze amărâta de nicio idilă. Acum e momentu' să umble să-i puie pirostriile pe cap lu' unu', indiferent cum. I-am și zis în față: măi fată, lasă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
sesizează cum se mișcă treburile, nu nimic. O fraieră! O să treacă viața pe lângă ea și, dacă nu o să fie cineva s-o împingă de la spate, tot o amărâtă de lector o să rămână și, mai mult ca sigur, n-o să înjghebeze amărâta de nicio idilă. Acum e momentu' să umble să-i puie pirostriile pe cap lu' unu', indiferent cum. I-am și zis în față: măi fată, lasă, tu, romantismele astea de copiliță bovaristă și apucă cu amândouă mâinile de ce ți
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Milano. Madam Lizica știa ea, doar nu era născută ieri!, că era săltată direct, cu discreția necesară, de la locul de muncă al enoriașei. Dar nu se scandalizase câtuși de puțin, considerând că făcuse o faptă bună ajutând-o pe o amărâtă care, oricum, se spetea la bandiții ăia de patroni italieni pe o leafă de mizerie. În plus, făcuse o adevărată afacere, scutindu-l pe soț de bani cât pentru două botezuri, un luat de moț și o rupere de turtă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
hotărârea de a se ascunde acolo?! El îi întinse farfuria cu plăcinte fără să-i mai spună nimic. Se uită doar lung la ea și fata îi citi în ochi: Unde ai stat tu, nebună mică, de ești atât de amărâtă?" Luana luă o plăcintă și mușcă mai mult de jumătate din ea. Îi era foame. Mestecând voinicește, cu privirile furate de năzdrăvăniile de pe ecran, nu se putu abține să nu se laude: Știi unde m-am ascuns? Nici nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
fetița. Crezi că ai să poți dansa încălțată astfel? Sanda zâmbi amar. Nu-ți face probleme, nu mă va invita nimeni la dans. Glumești...Nu vezi ce frumoasă ești? Femeia o mângâie, cu vădită tristețe. Ce ai, mamă, de ce ești amărâtă? Ascultă, la tanti Scarlat cântă muzica! Mergi la petrecere! Sanda își perie în grabă părul negru apoi o lăsă singură. Nedumerită, Luana fugi la bunica. Se postă în fața ei și-i spuse dintr-o suflare: De ce nu e mama bucuroasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și toată lumea vorbește de isprăvile și glumele ei. Ceea ce n-o Împiedică, din cînd În cînd... Nu era nevoie să-și ducă frazele pînă la capăt. — Știe să numere! — Și știe ce vrea, oricîți admiratori ar avea. Plecată de la o amărîtă de prăvălie din Marsilly, a ajuns, la treizeci de ani, patroana unuia dintre cele mai importante saloane de coafură din La Rochelle. Cunosc orașul, Piața Armelor... Scoase ceasul din buzunar. — Mă așteaptă soția. — La izvor? — Mai Întîi o să-mi limpezesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
cădea pieziș prin storurile oblice ale casei din Palo Alto în timp ce Nieve umplea fierbătorul și îl punea în funcțiune. Majoritatea prietenilor ei beau cafea dimineața (aceea decofeinizată fiind acum cea mai la modă, deși unii dintre ei cedau tentației unor amărâte de moccachino cu lapte), dar ei îi plăcea ca primul lucru pe care îl bea să fie ceaiul. Ceai obișniut, chiar, nu verde sau de plante sau vreun soi de infuzie cu aromă de fructe. Ceai obișnuit, tare, cu lapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ea. —De data asta nu. Nu ți-a spus Neil? N-am întrebat, recunoscu ea. A plecat singur? — Nu, spuse Ricky. Jessica s-a dus cu el. —Jessica? Jessica Hammond? Îl privi uluită. Dar nu e aici decât de-o amărâtă de săptămână. Ce caută ea la Paris? —O, Jessica are planuri mărețe, spuse Ricky ironic. Și de ce n-ar avea? E deșteaptă și arătoasă și știe exact ce vrea. La drept vorbind, însă, are și experiență. A lucrat la relații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
purtat-o Tata, cea făcută de bunicul? Mama sa rămase ca lovită În piept. — Banii te vor ține În viață, spuse ea. Te rog, nu-mi cere sabia aceea. — N-o mai ai? se alarmă Hiyoshi. — ăă... nu. Onaka recunoscu, amărâtă, că fusese vândută de mult, pentru a plăti sake-ul lui Chikuami. — Ei, n-are importanță. Dar sabia aceea ruginită din magazie mai e, nu-i așa? — Da... Dacă o vrei pe aceea. — Pot s-o iau? Deși ținea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
5); pierdere (5); săraca (5); babă (4); bărbat (4); fără bărbat (4); chin (4); copii (4); nefericită (4); plîns (4); singuratică (4); supărare (4); vădană (4); ghinionistă (3); îndurerată (3); lacrimi (3); mamă (3); necaz (3); război (3); supărată (3); amărîtă (2); bunica (2); cruce (2); curvă (2); femeie în negru (2); femeie singură (2); fericire (2); griji (2); jale (2); liberă (2); necăjită (2); nenorocire (2); de război (2); rea (2); regret (2); sărac (2); sărmană (2); singuratic (2); vecina
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oameni „mai puri, mai simpli, mai înțelepți”, într-o viață meschină, trivială. Imaturitatea asumată în numele empatiei față de starea poetică a copilului și adolescentului este unica formă de a exclude închistarea, monotonia, rutina și a protesta față de o condiție „efemeră și amărîtă” care ne conduce spre „prăpastia maturității”. Dar „bărbatul imatur” care încearcă „zborul pe deasupra propriei condiții” refugiindu-se în irealitatea ficțiunii și a miraculosului, are și capacitatea de a contempla realitatea interioară și exterioară cu o privire acidă care dizolvă orice
Viața, această „afacere păguboasă și obositoare” by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/5221_a_6546]
-
numai de transportul pe CFR nu le arde!” (D.B, 10.02.2003, CD); „atunci nu s-a gândit la mame? Se gândește acum la cele care au milioane, zeci de milioane salariu. De ce nu s-a gândit la cele amărâte care nu au nimic...?” (MA, 30.09.2003., CD). Din păcate, prin folosirea familiarului amărît, compătimirea se asociază cu deprecierea mai mult decît ar fi de așteptat într-un discurs sobru și elegant.
Sărac, defavorizat, amărît... (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13263_a_14588]
-
M-a prins și așa am făcut cunoștință cu «carcera». Ce erau carcerele? În spatele barăcii erau un fel de cutii de păpuși din scîndură, urcate pe cîteva trepte. Nu puteai sta decît drept în picioare și nu te puteai mișca. Amărîta de lîngă mine a țipat tot timpul: «Mamă, mamă, de ce m-ai adus pe lume? Oh, oh, mamă mor, mă omor!»”. Torționarii „celei mai înaintate orînduiri din lume” nu puteau omite copiii, căci ar fi fost o derogare de la „vigilență
Un „element dubios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3056_a_4381]
-
aveam doisprezece ani, timpul și mișcările sunt lente la vârsta aceea) și se îmbrăca în rochii pastelate cu fusta cloș. Mario a crezut o vreme că grația Deliei și rochiile ei alimentau ura lumii. „O urâți pentru că nu-i o amărâtă ca voi, ca mine”, și nici n-a clipit când maică-sa a făcut gestul de a-l croi peste față cu un prosop. A urmat ruptura vădită; îl lăsau singur, îi spălau rufele de mântuială, duminicile mergeau în cartierul
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
Gabi mi-e martor tăcut, înțelegător... Dijurnaia, camerista hotelului nostru, cel mai elegant pe vremea aceea, o femeie slabă, în vârstă, umilă, care, în adolescență, a apucat, sigur, revoluția, se poartă cu noi atât de cumsecade, fiind, săraca, atât de amărâtă, încât amândoi ne hotărâm și îi oferim pachetele noastre siberiene, imense, unsuroase, învelite într-o hârtie groasă, de împachetat fierării, cu știuci imense și alte soiuri de pești afumați, cu care și-așa n-avem ce face. Psihologie de asediu
Pa ruski by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13090_a_14415]
-
-i grea la oraș și că o bătrână, domn'nost! îi ceruse într-o zi să-i cântărească cincizeci de grame de caș, că avea poftă, sărmana... cincizeci, domnu'nost! de grame, domnu'nost!... și când o văzuse atât de amărâtă, îi dăduse o bucată de caș, de sufletul bătrânilor de-acasă. (Habar n-avea, eram la curent: fusese Maica Vineri, în controlul ei de rutină.) Ioasaf, ca-n Biblie, zâmbea îngăduitor. Stând de vorbă cu bistrițeanul și cu sibianul, îi
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]
-
hainele. Propria mea vanitate mă trăda, mă forța să mă umilesc, să mă înjosesc, să-i sărut picioarele binefăcătoarei mele, căci nu voiam să renunț la haine, și nici să nu le mai pot vedea fețele colegelor de la școală, niște amărâte ca și mine, cu ochii holbați, lăsându-le gura apă, și dându-și coate pe când eu mă fuduleam cu paltonul meu de import, căci se vedea bine că nu e de aici, iar eu păstram secretul, născoceam povești, le spuneam
Eu am fost ea uneori by Gustavo Dessal () [Corola-journal/Journalistic/2789_a_4114]
-
pofta de mâncare. Eram convinsă că doamna le va spune părinților mei de scrisoarea pe care o trimisesem, dovedind totodată că bunătatea și înțelegerea nepoatei ei erau mai presus de orice mârșăvie pe care ar putea-o săvârși o biată amărâtă ca mine. Dar și de data asta presimțirile m-au înșelat, fiindcă mama a venit acasă cu pachetul fără să se poată ghici pe chipul ei nici cel mai mic semn de supărare sau nemulțumire. De aceea nimeni din familie
Eu am fost ea uneori by Gustavo Dessal () [Corola-journal/Journalistic/2789_a_4114]
-
celălalt în ochi, ei înțeleg că nu se pot ucide, pentru că fiecare descoperă în celălalt exact ceea ce Lévinas numește conștiința de sine, care este o relație fundamental morală cu alteritatea. Cei doi soldați trăiesc împreună cîteva zile de beatitudine în amărîta de tranșee, într-un fel de fericire adamica, a uniunii perfecte cu lumea și toate celelalte fapturi din ea, pînă cînd, într-o dimineață, unul dintre ei, trezindu-se din somn primul, îl împușca pe celălalt. Chipul cu ochii închiși
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]