451 matches
-
veac? Alături sta o casă boierească, Cu geamlâc roșu de-atâtea mușcate, Cu tufănele gata să-nflorească, Cu pomi bătrâni în grădina din spate. Și-n pustia livadă a nimănui Își bruma-n vinețiu coroana prunul, În bulgări aurii și amărui Gutuile își rotunjeau parfumul. Prin gardul răsucit în fier forjat Torceau pisicile lungite-n soare, Într-o tăcere de sfârșit de veac, De blândă și cromatică visare. Eram în alte vremi, de mult uitate Păstrate-n acest colț de Iași
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
chiar un hotel, La trei chitici, Guvidam e șeful lacurilor și bunurilor lor etc.. Gheorghe Andrei Neagu are un auz perfect, absolut, cuvintele (i) se desfac precum o coadă de cometă, cinicul devine liric (așa era și Caragiale!), gustul e amărui și tonul capătă și accente de elegie, poanta devine pont, pontul devine pot, potul devine putirință... Neagu scrie scrisori românești pentru realități eline, persane, austriece, nemțești și universale. Aventura limbajului lui Andrei Neagu devine o inițiere pentru noi toți, iar
AESOPICAE de LUCIAN STROCHI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380898_a_382227]
-
Și-aduce în vârtejuri frunziș uscat și veșted, Așează strai de brumă pe parcuri și alei Și-un fir de lămâiță îți pune iar pe creștet Și-n gene iar îți prinde alai de funigei. Sosește iarăși toamna cu limba amăruie, Cu serile tăcute și pline de năluci Și-ți toarnă în odaie mireasmă de gutuie Și lângă soba caldă îți pune-un coș cu nuci. Pe-aripa înghețată a vântului ce geme O frunză îți trimite, dintr-un bătrân stejar
TOAMNA CARE VA SOSI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373851_a_375180]
-
de braț. Admir cu nesaț frunzele despletite ale copacilor, Sunt o trecătoare stinghera plină de îndrăzneli rotunde, Ce răspunde la fiecare surâs. Îmi despletesc părul în azurul toamnei, Vreau să fur din visteria ei, Tot ce-i dulce și ușor amărui. Îmi deschid brațele Cu ele cuprind orice frunză, Care cade în delir. În treacăt i-am întins mâna toamnei, Iar ea mi-a sărutat ușor și caldă, Tâmpla plină de visuri zglobii. Citește mai mult M-am golit de tot
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
de brat.Admir cu nesaț frunzele despletite ale copacilor,Sunt o trecătoare stinghera plină de îndrăzneli rotunde,Ce răspunde la fiecare surâs.Imi despletesc părul în azurul toamnei,Vreau să fur din visteria ei,Tot ce-i dulce și ușor amărui.Îmi deschid brațeleCu ele cuprind orice frunză,Care cade în delir.În treacăt i-am întins mâna toamnei,Iar ea mi-a sărutat ușor și caldă,Tâmpla plină de visuri zglobii.... XVI. REVELAȚIE, de Carmen Marin , publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
concura cu cel mai fin parfum, pentru că și prin el vei gusta din aventură sau povestea ce o vei pătrunde. Și viața are parfumul ei. Da, parfumul implinilor, al amintirilor, al anilor petrecuți în frumos și dăruire, dar și parfumul amărui al eșecurilor. Viața îți oferă surprize, uneori mari surprize asemeni cărții pe care vrei să o devorezi până la capăt și după care meditezi intens la urmă lăsată pe sufletul tau.Îmi plac cărțile așa cum îmi place și mirosul vieții. Fiecare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
concura cu cel mai fin parfum, pentru că și prin el vei gusta din aventură sau povestea ce o vei pătrunde. Și viața are parfumul ei. Da, parfumul implinilor, al amintirilor, al anilor petrecuți în frumos și dăruire, dar și parfumul amărui al eșecurilor. Viața îți oferă surprize, uneori mari surprize asemeni cărții pe care vrei să o devorezi până la capăt și după care meditezi intens la urmă lăsată pe sufletul tau.Îmi plac cărțile așa cum îmi place și mirosul vieții. Fiecare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
la rang de virtute și devenind astfel sublimă: “ poem despre noi: lasă-mă să alerg / între mine și tine / maidan de dragoste să țes / și-apoi să frângem nopți între coapse / cum am frânge cu buzele / un pumn de fructe amărui / mâine ne-om uita după noi / numărând ghiocei / dintr-o primăvară absentă / și nu vom mai ști / cine a trecut primul / pragul spre astre”. Mihaela Aionesei a dobândit iscusința definiției lirice, cu tentă aforistică, pe care o uzitează frecvent: “mâinile
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
Radu Bercea, Ed. Armonii Culturale, Adjud, 2013. ÎN PREGĂTIRE: ■ MERIDIANE LIRICE (Antologie de poezie contemporană românească, vol al II-lea); ■ EPOSS MERIDIANE - Antologie de proza scurtă contemporană românească; ■ IZVOARE DE LUMINĂ (duplex eseistico-publicistic); ■ ALBASTRU GLAS DE ÎNGER (poezie); CU GUST AMĂRUI (român autobiografic). Semnează prefețele sau postfețele a peste 60 de lucrări, dintre care amintim (selectiv): ■Stelian Gomboș (București) - Armonii Culturale și spirituale contemporane (eseu teologic); ■Stelian Gomboș (București) - Armonii sacre în lumea contemporană (eseu teologic); Ion Lazăr da Coza (Tulnici
SCRIITORUL SI EDITORUL GHEORGHE A. STROIA A DEVENIT MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANO-AMERICANE DE ARTE SI STIINTE (ARA) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345812_a_347141]
-
de scoici,în larg vapoare, Forfotă multă prin localuri,pași pe faleză la plimbare. Gusturi diverse,după fire,sau pur și simplu la-ntâmplare, Gusturi mondene,pentru suflet,sau numai gusturi culinare, Că-s acre,dulci,sau sunt sărate,sau amărui sunt ca atare, Inconfundabil gust de fructe,sau gusturi de “răcoritoare”. Nisipul ud,nisip fierbinte,sub pași făcuți la întâmplare, Sau apa rece și sărată,cu mângâierea-i trecătoare, Percepție catifelată de trupuri în întâmpinare Și briza mării ce atinge
PERCEPŢII MARINE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347403_a_348732]
-
Mâna Veronicăi Micle (oh Turla argintie a conceptului Se vede De departe Gândul s-ar putea așeza pe ea ca o albină) Coboară singură pe poteca Ce duce la Mare Înserarea se strecoară Ca o pisică Prin apeductele de sticlă Amărui Ale câmpiei Ca tăișul infinitesimal al unei Lame În curtea conceptului se înalță turla Unui țipăt Mireasma esenței ne învăluie ca un apus ea îi spune iubitului ei oh, dragule mințile noastre se vor plimba singure prin zăvoaiele fastuoase strălucind
VERONICA MICLE, MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348853_a_350182]
-
îmi zâmbi, ca o adiere de aripă de înger. Că o străfulgerare, în gând, mi-au venit cuvintele lui Iisus: „... s-a nascut așa, ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu.” Bătrânul scriitor, sorbind din ceașcă lichidul negru și amărui, citea în liniște revista, cănd rădicând privirea l-a văzut așezându-se la masa de alături pe tânărul care pierduse caietul.Acesta a scos aceeași revista din buzunarul haine, o deschise la pagina doi, si începu să citească, privindu-l
AVENTURA UNUI MANUSCRIS, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346746_a_348075]
-
s-o iau de la capăt”. O carte interesantă, prefațată de Nicolae Băciuț, în care Petre Curticăpean nu pare a căuta cu tot dinadinsul poezia ca formă de artă și meșteșug, ci cu precădere fondul - miezul ei, parabola cu parfum adesea amărui - ademenind Ecouri din Goga, ori de la curtea-nsinguratului Lucian Blaga, cel mut ca o lebădă, litaniile toamnei stăluminând chipul poetului Imnelor - Ioan Alexandru, al Craiului munților noștri de aur, al Voievodului întru carte, Ghgeorghe Șincai. De data aceasta, e rândul lui
PRIETNUL PETRE CURTICĂPEAN- OGRANDA , ED.NICO, 2012 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346446_a_347775]
-
aș putea planifica pe mâine? O fi Lună plină?” Decisă, trase draperia opacă de in. Inelele rulară pe bară cu zgomot metalic acompaniate de clanța de la ușa dinspre verandă. Ieșind afară, inspiră adânc aerul răcoros cu iz de iasomie, dulceag, amărui și se ghemui pe băncuța din colț, locul ei preferat. Astfel cuibărită, în liniște și siguranță, putea visa cu ochii larg deschiși. Mâna stângă o furnica, semn că spondiloza își făcea din nou prezența. Își frecă energic brațul.” Mi-e
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
Publicat în: Ediția nr. 315 din 11 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Port cu mine; Au năpădit Mi-au prădat avutul hoții; Au intrat în sanctuar; De comun acord cu toții, N-au lăsat un rând măcar. Toate visurile mele, Deziluzii amărui - Licăr argintiu de stele Și aromă de gutui. Dar s-au înșelat cu toții: Căci speranțe, gânduri line Nu le pot fura nici hoții: Permanent le port la ,mine. Au năpădit Mi-au năpădit grădina spinii Într-un moment de relaxare
PORT CU MINE; AU NĂPĂDIT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345080_a_346409]
-
cărțile de povești, mă încântau, prin urmare, am pornit alături de el să o văd cu ochii mei. Sub teiul de lângă poartă m-a ridicat pe umăr, am pătruns cu capul între frunzele cam ațoase de un verde închis, cu miros amărui și m-am uitat de jur împrejur. Nu era nimic. - Uită-te sub creangă, vezi un punct auriu? - Da! Îl vedeam. Era o mică floare de tei. Absurd de frumoasă și de nepotrivită cu vremea în care înflorise. - Culege-o
MISTERIOSUL ZBOR AL PENTADELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345435_a_346764]
-
bucătărie, iar eu o urmez mecanic. Lumina, care bate din față, îmi oferă o perspectivă mai clară asupra întregului. - Dumnezeu să mă ierte, zice, n-am mai făcut niciodată cafea la miezul nopții! Cum vă place: amară sau dulce? - Dulce amăruie. Întoarce capul nelămurită ( ce-i aia „dulce amăruie”! ) și mă surprinde holbându-mă. Îmi urmărește privirea, descoperind brusc ( sau aparent brusc! ) sursa interesului meu, lucru care, departe de a o scandaliza, o amuză. - Adică o linguriță! Adaugă zahărul, zâmbindu-mi
DRUMUL APELOR, 38 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376317_a_377646]
-
bate din față, îmi oferă o perspectivă mai clară asupra întregului. - Dumnezeu să mă ierte, zice, n-am mai făcut niciodată cafea la miezul nopții! Cum vă place: amară sau dulce? - Dulce amăruie. Întoarce capul nelămurită ( ce-i aia „dulce amăruie”! ) și mă surprinde holbându-mă. Îmi urmărește privirea, descoperind brusc ( sau aparent brusc! ) sursa interesului meu, lucru care, departe de a o scandaliza, o amuză. - Adică o linguriță! Adaugă zahărul, zâmbindu-mi complice ( ceva în genul: te-am prins, hoțule
DRUMUL APELOR, 38 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376317_a_377646]
-
femeie, nu sunteți departe de adevăr. Dar, în concepția mea, femeia trebuie să aibă din toate darurile și scăderile posibile câte puțin. Așa cum o prăjitură, oricâte ingrediente ar conține, dacă nu are un dram de sare sau o nuanță de amărui, nu are gust. Problema cheie este a dozajului tuturor componentelor care intră în structura nemaipomenită a femeii, și aici intervin circumstanțele și mai ales, educația. - Dragostea îl face pe cel slab să fie tare, iar pe cel fără resurse să
VIRGIL RĂZEȘU ȘI ALCHIMIA DINTRE BISTURIU ȘI PENIȚĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375790_a_377119]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > AMPUTARE Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2085 din 15 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Să smulgem limba nopții, să nu spună că dezbrăcați ne-am aruncat în râu. Și-n iarba amăruie ca o lună, Noi ne-am iubit atroce-ntr-un târziu. Șopârle de onix, cu ochii verzi și ciute evadate dintr-un rut, Acoperit-au ochii de la iezi, Să nu mă vadă când te mai sărut. Copacii au roșit în
AMPUTARE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375206_a_376535]
-
de braț. Admir cu nesaț frunzele despletite ale copacilor, Sunt o trecătoare stinghera plină de îndrăzneli rotunde, Ce răspunde la fiecare surâs. Îmi despletesc părul în azurul toamnei, Vreau să fur din visteria ei, Tot ce-i dulce și ușor amărui. Îmi deschid brațele Cu ele cuprind orice frunză, Care cade în delir. În treacăt i-am întins mâna toamnei, Iar ea mi-a sărutat ușor și caldă, Tâmpla plină de visuri zglobii. Referință Bibliografica: Plimbare de toamnă / Carmen Marin : Confluente
PLIMBARE DE TOAMNǍ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372250_a_373579]
-
Acasa > Poezie > Cantec > BATE STEAUA INIMA Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 2278 din 27 martie 2017 Toate Articolele Autorului Trupul tău de fată mare mă topește din picioare gustul tău ca de gutuie gura-mi lasă amăruie Și buricul tău cel dulce duminica-i la răscruce viața doar o sărbătoare suflețelul rău mă doare Mă-nvârtesc ca titirezul te iubesc acesta-i crezul dragoste nimica n-am luna-mi bate doar în geam Uneori însă și steaua
BATE STEAUA INIMA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376252_a_377581]
-
mări, peste valuri sparte, Și peste nori, și curcubeu, și mai deaparte. O noapte-ntreagă-am colindat Galaxiile, în lung și-n lat... În zori, când m-am trezit, stupoare, Venise toamna..."coana mare"... Cu poala plină cu nuci și amărui migdale. Floarea Cărbune Referință Bibliografică: a venit toamna / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2073, Anul VI, 03 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
A VENIT TOAMNA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375776_a_377105]
-
iubirii?``(Clipa caldă a iubirii). Starea de reverie în care se cufundă cu plăcere, o poartă spre cadrul rustic al plaiurilor natale în care ``Flori de ii din roz arnici printre crengi de cais cu ramuri muzicale `` plutesc în parfumul amărui de absint și cheamă dorul ( Amintire). Dorul devine element lingvistic evocator, exprimă jalea, după cineva sau ceva nespus de drag, este resimțit cu acuitatea unei dureri fizice : ``Umbra îmi lasă un sărut proptit pe buza/ Timpului cel scutur amintirile s-
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
Sau între două afaceri (neguvernamentale). Ar fi fost bine să vorbesc în deșert. Dar n-a fost să fie. Ca să nu par, la rîndu-mi, necivilizat, vorbind de rău un alt pictor, am dat-o atunci pe glumă, o glumă destul de amăruie, și am glosat un pic pe ticurile triumfalist-naționaliste ale Mărgineanului picturii, aflat, de cînd îl știu, în ariergarda puterii comuniste, exersîndu-se în compoziții cu "casa memorială din Scornicești" și cu alte plaiuri de baladă, survolate, ca un satelit de informații
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]