768 matches
-
determină răspunsuri plasate la mijlocul continuumului bipolar - inclusiv cu ceea ce am putea numi „ambiguitate” și care denotă un gen de incertitudine, neclaritate, nehotărâre, dar de neconfundat cu neutralitatea, indiferența sau necunoașterea -, cercetătorii au tratat separat aspectul negativ și aspectul pozitiv al ambivalenței. În acest scop, s-au utilizat, alături de scale și chestionare, diferențiatorul semantic (rezonanța afectiv-conotativă a unor cuvinte sau expresii ce desemnează atribute ale obiectului atitudinal - vezi, pe larg, Radu, coord., 1994), precum și alte instrumente mai de finețe, conturându-se următoarele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
scale și chestionare, diferențiatorul semantic (rezonanța afectiv-conotativă a unor cuvinte sau expresii ce desemnează atribute ale obiectului atitudinal - vezi, pe larg, Radu, coord., 1994), precum și alte instrumente mai de finețe, conturându-se următoarele constatări: 1) Cum era de așteptat teoretic, ambivalența însăși are grade diferite de intensitate, în sensul că depinde ce pondere au aspectul negativ și cel pozitiv în ea. Dacă unul dintre ele domină, indivizii resimt o ambivalență mai redusă; dacă ponderea este sensibil egală, ambivalența e mai ridicată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
finețe, conturându-se următoarele constatări: 1) Cum era de așteptat teoretic, ambivalența însăși are grade diferite de intensitate, în sensul că depinde ce pondere au aspectul negativ și cel pozitiv în ea. Dacă unul dintre ele domină, indivizii resimt o ambivalență mai redusă; dacă ponderea este sensibil egală, ambivalența e mai ridicată. Dar intensitatea ambiguității este în funcție nu numai de ponderea celor două aspecte, ci și de intensitatea lor. În echiponderalitate de intensitate mică, ambiguitatea va fi și ea mică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de așteptat teoretic, ambivalența însăși are grade diferite de intensitate, în sensul că depinde ce pondere au aspectul negativ și cel pozitiv în ea. Dacă unul dintre ele domină, indivizii resimt o ambivalență mai redusă; dacă ponderea este sensibil egală, ambivalența e mai ridicată. Dar intensitatea ambiguității este în funcție nu numai de ponderea celor două aspecte, ci și de intensitatea lor. În echiponderalitate de intensitate mică, ambiguitatea va fi și ea mică, și astfel combinația ce dă ambiguitatea maximă este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
deschise; sunt mai prezente și expunerea selectivă și rezistența la schimbare; determină mai pronunțate reacții fiziologice (interne și faciale) și psihologice (în procesarea noilor informații și în judecățile sociale); aspectele negative se activează cognitiv mai repede și mai ușor. 3) Ambivalența atitudinală corelează negativ cu forța, intensitatea și stabilitatea atitudinilor și cu accesibilitatea lor cognitivă, oamenii putând răspunde mult mai repede la întrebări ce privesc atitudini lipsite de ambivalență sau cu un grad scăzut al acesteia. O relație intens studiată este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sociale); aspectele negative se activează cognitiv mai repede și mai ușor. 3) Ambivalența atitudinală corelează negativ cu forța, intensitatea și stabilitatea atitudinilor și cu accesibilitatea lor cognitivă, oamenii putând răspunde mult mai repede la întrebări ce privesc atitudini lipsite de ambivalență sau cu un grad scăzut al acesteia. O relație intens studiată este și cea dintre atitudine și sistemul de credințe (beliefs) asociat ei. Termenul „credință” desemnează pentru analiștii mentalităților, în particular pentru cei americani, unitatea cognitiv-evaluativă cea mai cuprinzătoare. Ea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
reveni în secțiunea următoare. Dar studii mai recente (Wilson et al., 2000) par să indice funcționarea fenomenului de atitudine duală, altfel spus coexistența atitudinii prealabile cu cea nou achiziționată, chiar dacă ele sunt contrare. Autorul susține că fenomenul este apropiat de ambivalență, și totuși e altceva. Mai mult, atitudinea remanentă (inițială) este mai solid ancorată în câmpul cognitiv, ea este mai ușor accesată și, în situațiile spontane, neprovocate, încărcate de empatie, în comunicarea nonverbală, are întâietate în fața celei mai recent dobândite și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
au fost constatate și în cazul părerii despre egalitatea dintre bărbat și femeie, tineri și vârstnici ș.a. Există fără îndoială fenomenul de atitudine adevărată și atitudine „de fațadă”; disocierea nu funcționează însă totdeauna atât de tranșant, intervenind nuanțări date de ambivalență și de coexistența atitudinilor duale, despre care a fost vorba în secvențele anterioare. Alături de dezirabilitatea socială, s-a constatat că foarte important este gradul de specificare a răspunsurilor-atitudine și a celor comportamentale. Analizând 142 de studii asupra relației atitudine - comportament
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
era acela al unui orășel unde apărea un singur ziar. Majoritatea cetățenilor nu îl agreau (atitudine), dar îl cumpărau (comportament), fiindcă era singura sursă de unde puteau afla știri despre tranzacții de locuințe, de exemplu. Aici suntem, din nou, în proximitatea ambivalenței și a problemei obiectelor sociale multifațetate (vezi Iluț, 2000). Situații și mai relevante social sunt cele în care alegătorii recunosc că au votat o persoană, nu din profundă simpatie, ci din lipsa unei alternative. Comentatorii politici recurg adesea, în analiza
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prea puțin cunoscute cititorilor din România, merită să stăruim ceva mai mult asupra acestui eseu care dă, totodată, și titlul cărții. Pornind de la constatarea că "există în substanța fiecărei culturi o contradicție originară, un conflict, sau mai bine zis o ambivalență care nu-și găsește echilibrul decît în sinteze extrem de rare", viitorul istoric al religiilor își concentrează atenția asupra modului în care cei doi poeți au contribuit la lărgirea orizontului spiritual european, contrazicînd prejudecata curentă conform căreia spiritul latin s-ar
O ediție bilingvă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14992_a_16317]
-
romanului Casa Pușkin de Andrei Bitov, editat mai întâi în Occident în 1978, care urmărește destinul unor generații de intelectuali umaniști de origine nobilă confruntați cu vicisitudinile istoriei, protagonistul refugiindu-se în „turnul de fildeș” al renumitului institut și muzeu. Ambivalența situațiilor, limbajul aluziv incluzând citate literare, reflecții, jocuri de cuvinte, caracterul deschis al narațiunii constituie dificultăți notabile pentru un traducător. S. a mai tălmăcit, din franceză, romanul lui Georges Bataille Albastrul cerului (1996), precum și o masivă carte de memorii ale
STANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289875_a_291204]
-
de odinioară al Imperiului Macedonian și anunță viitorul imperiu în care răul va ajunge la apogeu. Cu toate acestea, existența sa face parte din planul divin, motiv pentru care există o oarecare reținere în a‑l judeca prea aspru. Aceeași ambivalență referitoare la Roma se regăsește și în capitolul 50, dedicat misterului numărului Fiarei, 666. Hipolit trece în revistă toate ipotezele enumerate odinioară de Irineu - Teitan, Euanthas, Lateinos - arătându‑se favorabil celei din urmă (50, 2‑3): Să spunem totuși, păstrându
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
decât despre evenimentele de cea mai mare importanță” și să lase deoparte detaliile mai puțin semnificative (11, 21). La începutul expunerii sale anticristologice, exegetul menționează două „obișnuințe” ale Scripturii: prezentarea selectivă a evenimentelor istorice, despre care tocmai am vorbit, și ambivalența anumitor personaje sau a anumitor simboluri, cum ar fi acest rege despectus care se poate referi tot atât de bine la Antiochos Epiphanes și la Anticrist. Ieronim nu respinge deci interpretarea lui Porfiriu, ci o completează potrivit tradiției creștine care îi furnizează
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Este și o chestiune de conștiință, În care conștiința morală se confruntă cu conștiința perversă. A face bine sau a face rău sunt „dispoziții” egal posibile ale persoanei umane. Opțiunea este, de fapt, nu atât alegere, cât mai ales În funcție de „ambivalența” persoanei care Înclină către bine sau către rău, fie din considerente morale, fie sub imperiul pulsiunilor sale primare. Fiecare dintre noi simțim această „oscilație” interioară. „Nu binele pe care vreau să-l fac Îl fac, ci răul pe care nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
considerente morale, fie sub imperiul pulsiunilor sale primare. Fiecare dintre noi simțim această „oscilație” interioară. „Nu binele pe care vreau să-l fac Îl fac, ci răul pe care nu vreau să-l fac Îl fac” spune Sfântul Pavel. Aceeași ambivalență o Întâlnim și la Mephistopheles care Îi spune lui Faust (Goethe, Faust, IĂ: O parte sunt dintru acea putere Ce numai răul Îl voiește, Însă mereu creează numai bine. Rezultă de aici faptul că forța sufletească este dirijată, vectorializată de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acestora cu ceea ce e oferit publicului. Primele două eseuri, Saivane și piramide și Comunismul în texte dramatice, sunt mai puțin convingătoare: în primul caz - din cauza banalității tezei (arhitectura comunistă ca expresie a mecanicii sistemului totalitar), în celălalt - pentru că se ignoră ambivalența discursivă a scrierilor dramatice semnate de Teodor Mazilu, D. R. Popescu și D. Solomon, pe care Ș. îi consideră „trei autori poststaliniști”. În consecință, centrul de greutate al cărții se deplasează către celelalte patru texte, care atestă atât grila de
SIULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289712_a_291041]
-
se opune boala mintală sau anormalitatea psihică. Atât normalitatea, cât și anormalitatea coexistă în persoană, deși sunt antinomice, prin natura contrarie a sensului lor valoric. Faptul de a le cuprinde pe amândouă denotă caracterul organizării ambivalente a sistemului personalității. Această ambivalență este supusă principiului echilibrului contrariilor, reprezentat în cazul corpului viu prin principiul vitalității. A fi sănătos sau a fi bolnav sunt două situații ontologice egal posibile de „a fi” ale persoanei umane. În virtutea principiului vitalității, persoana trebuie văzută și înțeleasă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
discordanței: abandonul ideilor și al sentimentelor, perpetua devenire, eterna schimbare, totul presupune contradicția. Este vârsta veleităților și a decepțiilor. Pesimismul alternează cu entuziasmul pentru o idee nouă sau pentru o cauză nobilă. De aici rezultă o altă trăsătură a adolescenței: ambivalența afectivă. Pentru adolescenți lumea este prea mică, iar ei se simt mult prea mari pentru lumea în care trăiesc. Din aceasta decurg relații interpersonale defectuoase, tulburări de comportament, dificultăți importante de adaptare. Se poate, deci, spune că drama adolescenței este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a descifra paradoxurile, contradicțiile, rupturile, dar și elementele de continuitate din dezvoltări individuale care eludau adesea caracterul partinic. Șeful diplomației românești din momentul proclamării regatului se numără, probabil, printre cele mai frapante exemple. Problema afilierii sale este una exponențială În ceea ce privește ambivalența omului politic din anii 1860-1880. Născut la 1 ianuarie 1830, În București , Vasile Boerescu a fost mai tânăr decât reprezentanții generației pașoptiste; ascensiunea sa politică, Începută odată cu domnia lui Alexandru Ioan I, avea să fie totuși simultană cu a acestora
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
pierdut o bună parte din credibilitate și este acum mai puțin susținută. Această tendință de scădere a popularității unei idei care a fost privită la un moment dat ca principalul instrument de realizare a coeziunii europene are loc pe fondul ambivalențelor termenului regiune și al eșecurilor apărute în direcția reducerii dezechilibrelor de dezvoltare dintre regiunile europene. Dezvoltarea regională este o temă de dezbatere foarte actuală, poate chiar prea actuală și prea dinamică pentru a putea fi analizată într-un mod riguros
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
compulsive furia și agresivitatea nu sunt În general criterii de diagnostic, Însă TOC se caracterizează prin gânduri intrusive și inadecvate, comportament repetitiv. Agresivitatea este mascată de forme reacționale organizate, iar trecerile la act rămân excepționale și sunt adesea mascate de ambivalență, de remușcări și de dorința de pedeapsă. Prevalența comportamentului agresiv În TOC asociat cu altă patologie psihiatrică este de două ori mai mare decât prevalența agresivității În TOC simplă. Incărcătura agresivă și ambivalenta apare, ca și În simtomatologia obsesională, și
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
și a demnității ființei umane față de aplicațiile biologiei și a medicinei elaborată la Oviedo În 1997 Pe atari matrici legale expertiza medico-legală psihiatrică va modula comportamentul analizat la realitățile științifice pentru a evita rigiditatea afirmațiilor care stârnește Întotdeauna mai multă ambivalență expertală decât elimină. Expertiza medico-legală psihiatrică este astfel o știință atât prin obiectul său de activitate cât și prin metadeschiderile În știința comportamentului uman. Ea se construiește astfel pe concepte fundamentale clare și riguros definite, pe argumente testate prin cercetare
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
și starea de dezechilibru, respectiv boala psihică. Dacă nu ar exista această modalitate dialectică de „organizare complementară” ca dispoziție a „sistemului personalității”, aceasta ar avea un caracter static, rigid, încremenit. Dinamica personalității, în planul vieții psihice este dată tocmai de „ambivalența complementară” a organizării acesteia, sau așa cum spuneam, de caracterul ei dialectic. Această constatare importantă ne obligă să-i căutăm și în același timp să încercăm să-i explicăm cauza și natura. Este vorba de un anumit tip de determinism, specific
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
inutilitate și autoacuzare, idei de suicid, tentative de suicid. Tulburările afective mai sus menționate sunt întâlnite în mod constant în cursul „bolii afective” sau al „psihozei maniaco-depresive”. În plus, diferit de acestea, mai notăm existența stărilor disforice afective de tipul ambivalenței sau inversiunii afective, cu caracter bizar, din cursul schizofreniei, precum și tulburările afective specifice ale psihopaților, cu o conotație morală (cruzimea, cinismul, indiferența față de suferința celorlalți etc.). Tulburările afective sunt de regulă asociate cu modificări patologice din sfera activității motorii și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tendința de a se impune și de a comanda cu încăpățânare; - sugestibilitate și nepăsare; - capricii și încăpățânare; - impulsuri cu mânie și indolență; - vivacitate de inițiativă și lentoare de execuție. La baza stării de instabilitate se află un fond de afectivitate ambivalență și neliniștită, la care se asociază o componentă motorie mai mult sau mai puțin accentuată. Instabilitatea mintală și emoțională este inseparabilă de instabilitatea motorie. Să insistăm un moment asupra stărilor de instabilitate. H. Abramson distinge trei grupe diferite de instabilitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]