56,531 matches
-
contra comunismului) organizînd procese. Stalin a epurat partidul și statul sovietic în tot cursul anilor '30 ai secolului trecut, trimițînd la moarte ori în gulag zeci de milioane de oameni (mai mulți decît întreaga populație a dictaturilor central și sud americane laolaltă), dar numai ca urmare a unor procese publice temeinic elaborate și mediatizate. Toate regimurile comuniste au procedat identic. Crimele lor au părut efectul unor necesități sau legități istorice, nu al acțiunii unor indivizi de-zaxați. Trujillo seamănă mai bine cu
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
de Aur pentru "Cel mai bun regizor" ș.a. - am așteptat mai mult decît era cazul de la Gosford Park, ultimul Robert Altman, filmul cel mai englezesc (la propriu și la figurat) din filmografia lui Altman; după filmările din Marea Britanie, celebrul regizor american, altfel destul de răsfățat pînă acum de viață și de critici, avea să declare: "A fost cea mai frumoasă perioadă din viața mea". Probabil că l-a vrăjit atmosfera locului (totul se petrece la un splendid conac englezesc, într-un week-end
Pe vremea lui Gosford Park by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14608_a_15933]
-
interdependență. Nu puteți fi în ambele tabere deodată", îi spune un valet cu aer de lord unui personaj care asta și face: încearcă să fie în ambele tabere; e adevărat că acel personaj nu putea fi decît actor (și încă american)! Ceea ce deosebește un servitor perfect de unul obișnuit, aflăm din film, e harul anticipării: servitorul perfect știe înaintea stăpînului cînd o să-i fie acestuia foame sau somn, servitorul perfect "nu are viață", pentru că e branșat la cea a stăpînului. "De ce
Pe vremea lui Gosford Park by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14608_a_15933]
-
personale (casă, copii etc.) de statul atotmilostiv cu supușii, putând astfel să-și dedice energiile unui scop nobil, să-și sublimeze libidoul în activitatea estetică a depănatului bumbacului, așa cum și-ar fi dorit Reich, și pe urmele lui unele feministe americane. Contemplată retroactiv, psihanalitic, Ana dezvăluie noi comori: crescută într-o familie de țărani din Oltenia, cu mulți frați, înțelegem că mănâncă pe apucate. Tatăl, dominator și ignorant, îi refuză o educație în favoarea unei situații tipic capitaliste: serviciul la stăpân. Astfel
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
anume? E limpede ca lumina acestor superbe zile de toamnă nepronosticate de meteorologi (cum să nu-i ierți dlui Iliescu gafa de a-i face mincinoși pe meteorologi tocmai la ei acasă, cu ocazia inaugurării nu știu cărui sistem de avertizare ultra... american?): instituțiile statului român postsecurist colcăie de securiști. Era greu pentru dnii Pintilie și Stan să-și dea seama de capcana în care cad. Cine i-a pus să dea ascultare cîntecului de sirenă al dlui Tucă? Dar cine i-a
Cui i-e frică de foștii securiști? by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14637_a_15962]
-
politice, sexiste, ucigașe, înnebunind gânduri și dorințe, explodând energii, hărțuind, spulberând. Nu fără ironie sunt radiografiați idolii și demonii acestei lumi (Ellen DeGeneres, Christina Aguilera, D'Angelo... apare chiar și Bill Clinton și povestea lui cu "Muunica", scuzată de adolescenții americani pentru care fleacul lor de relație înseamnă "că n-au făcut nimic" etc.) Femeia mânată de furia dorinței - excelent echivalează Vlad Russo termenul de "frumoasă și afurisită"- e "întruchiparea însăși a unei Furii, a uneia dintre cele trei surori funeste
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
voce tare, și cărțile lui, adnotate, pregăteau drumul, Călăuzele erau deja pregătite: "cineva a binecuvîntat potecile scrise". Experiențele povestite sau create în aceste proze adună "fagure de singurătăți", intense "și expansive", pe care lunile petrecute la Corwallis, în mediul universitar american, le transformă în comuniuni și întîlniri de suflet; sau sînt dureroase experiențe ale absenței, absență care prin prietenie se poate transforma în prezență. Obiectele, plantele și animalele au sens în această fabulă a căutării și regăsirii (trandafirul japonez și canarul
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
putut, într-o asemenea atmosferă, să vorbesc altfel decît simplu și direct? Oamenii care își dedică viața studiului au fost dintotdeauna destul de asemănători între ei Cred că ați ținut cursuri și discursuri în fața unor săli foarte diferite. Cum sînt studenții americani față de cei francezi? Cum e publicul american față de cel românesc ? într-adevăr, am predat și am ținut conferințe în Franța, Canada și Statele Unite. în Franța am avut, în toamna lui 1997, un grup de studenți extraordinar de inteligenți, la Sorbona
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
altfel decît simplu și direct? Oamenii care își dedică viața studiului au fost dintotdeauna destul de asemănători între ei Cred că ați ținut cursuri și discursuri în fața unor săli foarte diferite. Cum sînt studenții americani față de cei francezi? Cum e publicul american față de cel românesc ? într-adevăr, am predat și am ținut conferințe în Franța, Canada și Statele Unite. în Franța am avut, în toamna lui 1997, un grup de studenți extraordinar de inteligenți, la Sorbona. Iar studenții universității din Chicago sînt printre
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
și asta important, ci pentru că la curs nu se mulțumeau să asculte, ci puneau întrebări, contestau sau completau punctul meu de vedere și pe cel al autorilor pe care îi predam, pe scurt, erau ascultători activi. în ce privește publicul francez sau american în general, mi-e însă greu să judec. în profesia mea, am cunoscut mai cu seamă un public universitar, care, la drept vorbind, nu mi se pare foarte diferit de la o țară la alta. Oamenii care își dedică viața studiului
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
în care o lume frustră, lumea "de la Podu Iloaiei", devine, sub ochiul cu vocație cinematografică a lui Lăzărescu, un puzzle postmodern. Ce e pulp fiction (altceva decît Tarantino-Travolta-Samuel L. Jackson)? Cu pulp fiction, în pulp magazines, s-a născut literatura americană a secolului XX, la început prost plătită, pe hîrtie parcă igienică, experimentînd noi genuri, cu precădere exploziva, exuberanta și de atunci mereu în vogă proză detectivistică. Din tot acest amalgam care este pulp fiction-ul, Florin Lăzărescu exact asta alege - amalgamul
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
Iuliana Alexa Recenta traducere apărută la editura Paralela 45 ne propune un alt gen de literatură. Autorul cărții, Cristopher Merrill, se situează în familia stilistică a lui Ryszard Kapusckinski sau Timothy Garton Ash pe teren american. De fapt, înclin să cred că maniera de a scrie așa cum o face el s-a născut mai devreme. Acest scriitor se poate revendica foarte bine de la new journalism, curentul literelor americane de la finele anilor ’60 care a dat scriitori
Despre război și alți demoni by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14048_a_15373]
-
Ryszard Kapusckinski sau Timothy Garton Ash pe teren american. De fapt, înclin să cred că maniera de a scrie așa cum o face el s-a născut mai devreme. Acest scriitor se poate revendica foarte bine de la new journalism, curentul literelor americane de la finele anilor ’60 care a dat scriitori de talia lui Thomas Wolfe. Acesta scria într-un articol de atunci că romanul este o formă de artă moartă. Scriitorii adevărați experimentau în acea vreme nonficțiunea, reportajul fierbinte de pe stradă își
Despre război și alți demoni by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14048_a_15373]
-
pot păstra identitatea colectivă și personală. America e, din fericire, un mediu al unei largi toleranțe, rod, în bună măsură, chiar al aluviunilor etnice grație cărora s-a compus (toleranța fiind o probă a "inteligenței" pragmatismului): "Nici o lege, nici o instituție americană, subliniază autorul, nu mă poate convinge că, dincolo de a-mi îndeplini datoriile față de societate, nu am dreptul să nu-mi exercit religia, sau să vorbesc limba nativă, să urmez practicile impuse de tradiție, adică să acționez conform standardelor mele de
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
conform standardelor mele de comportament, convingerilor mele, propriilor mele valori. Cu atît mai mult cu cît America civilizată manifestă o anumită toleranță de ordin religios, dar și o mobilitate socială pe care nu o întîlnești în alte societăți". Pattern-urile americane nu au o factură de obligativitate: Nimeni nu mă va obstrucționa să nu judec critic comportamentul altora, raportîndu-l la valorile culturii mele. Nu pot accepta în nici un caz, de pildă, obiceiul unor americani needucați de a intra într-o casă
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
a lipsei de onestitate, autorul pune la socoteală și apucătura politicienilor noștri care candidează la președinția țării de-a întreprinde neapărat turnee electorale în America, pretinzînd nu numai sprijin moral, ci și financiar. Cu gura căscată la discursul pseudoprofeților, românii americani înstăriți completează cecuri, spre a-și da seama că angajamentele celor ajunși în funcția supremă au fost mincinoase: "Promit, ca și actualul (e în chestiune Emil Constantinescu - n.n.), dar ca și cel dinainte marea cu sarea, ca apoi să uite
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
metropola saxonă, reputat pentru contactul strîns pe care l-a stabilit între scriitori, cititori și publicul larg, scenografia elegantului complex expozițional nu putea servi, în condițiile date, decît unei inevitabile dezbateri în jurul războiului, a păcii ( fie și în varianta "pax americana"), în jurul destinului omenirii într-o lume monopolară, intrată într-o nouă fază a evoluției sau a involuției sale. Prin această înșiruire a temelor am sugerat deja, fie și foarte vag, cît de diferite sunt din start părerile scriitorilor și ale
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
pe aceeași pagină de ziar. "Die Welt", în suplimentul literar din 22 martie, în ajunul încheierii Salonului de carte, reproducea o serie de interviuri și texte polemice sau analitice ale unor istorici, scriitori, publiciști străini și germani: Benjamin Franzen, scriitorul american foarte la modă după succesul romanului său Corecturi, își manifestă rezervele față de actuala politică americană. Istoricul german Jorg Friedrich, cunoscut publicului larg mai ales după apariția cărții Pîrjolul ( o cronică a bombardării Germaniei de către aviația americană și britanică în timpul celui
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
încheierii Salonului de carte, reproducea o serie de interviuri și texte polemice sau analitice ale unor istorici, scriitori, publiciști străini și germani: Benjamin Franzen, scriitorul american foarte la modă după succesul romanului său Corecturi, își manifestă rezervele față de actuala politică americană. Istoricul german Jorg Friedrich, cunoscut publicului larg mai ales după apariția cărții Pîrjolul ( o cronică a bombardării Germaniei de către aviația americană și britanică în timpul celui de-al doilea război mondial), își exprimă adeziunea la politica aliaților împotriva lui Saddam, distanțîndu-se
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
germani: Benjamin Franzen, scriitorul american foarte la modă după succesul romanului său Corecturi, își manifestă rezervele față de actuala politică americană. Istoricul german Jorg Friedrich, cunoscut publicului larg mai ales după apariția cărții Pîrjolul ( o cronică a bombardării Germaniei de către aviația americană și britanică în timpul celui de-al doilea război mondial), își exprimă adeziunea la politica aliaților împotriva lui Saddam, distanțîndu-se de pozițiile guvernului german. Ulrich Baron semna o analiză a reflectării în literatură a conflictului din Golf, însoțită de o cronică
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
Oriana Falacci își exprima în cuprinsul unui virulent articol simpatia față de actuala politică a lui Bush și antipatia viscerală față de lumea arabă, celebrul dirijor Daniel Barenboim dădea glas temerilor că războiul nu va aduce pacea în Orientul Apropiat, în timp ce publicistul american Natan Sznaider preamărea virtuțile imperiului moral în care principiile economiei de piață fac cea mai bună casă cu cele ale democrației... "Suddeutsche Zeitung", la rîndul lui, găzduia în aceleași zile eseurile unor autori destul de cunoscuți publicului cultivat. Richard Swartz, scriitor
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
romanului Malibu, o carte de mare succes în această primăvară. Semnatar al unor ample eseuri publicate tocmai pe durata Salonului de Carte, în paginile de foileton ale presei germane, scriitorul olandez se numără printre puținii adepți ai politicii actualei administrații americane și ai războiului împotriva Irakului. Deși literatura nu se poate împotrivi unui război pregătit și anunțat, ea pune cel puțin omenirea pe gînduri, oferind și un spațiu de refugiu celor copleșiți de o realitate greu de suportat și asumat. Faptul
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
mondiale, istoria însăși intră într-o fază nouă care permite satisfacerea nevoilor oamenilor, exclusiv pe cale pașnică. Nu m-aș grăbi să trag concluzia că războaiele din Golf, cel din 1991 și cel de astăzi, infirmă automat teza utopică a politologului american. Le putem privi și ca pe niște răbufniri finale ale unei istorii milenare pe cale să iasă din scenă. Ca și Afganistanul, cu un an în urmă, Irakul din această primăvară ilustrează însă în mod tragic o ciocnire între civilizații. Nu
Război și pace by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14077_a_15402]
-
două civilizații care se confruntă, ideologic și militar, cam la fel cum se confruntau în ficțiunea lui Mark Twain cavalerii de la curtea Regelui Arthur și yankeul contemporan care alunecase înapoi prin timp. Sofisticarea extremă, pe de o parte, a luptătorilor americani și a armamentului lor, care transformă alegerea țintelor într-o operație "chirurgicală" și cruță viața civililor într-o măsură atît de mare, încît ajungem la paradoxul cu care îmi începeam articolul, și, pe de altă parte, primitivitatea extremă a gîndirii
Război și pace by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14077_a_15402]
-
o cere, nu există sacrificiu prea mare" (p. 19). În privința principiilor egalității și libertății, istoricul român face o plină de revelații comparație între doi gînditori reper în istoria doctrinelor politice: Alexis de Tocqueville și Karl Marx. El constată că societatea americană egalitară descrisă de Tocqueville în faimoasa sa carte De la démocratie en Amérique nu a existat în realitate ("Tocqueville lasă impresia de a nu fi înțeles mare lucru din prezent. Societatea americană egalitară a fabricat-o în întregime" - p. 49). În
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]