555 matches
-
de dragul aventurii. Lovinescu nu e un plezirist. Căsătoria (în 1915) îl leagă și mai mult de cămin, pe care îl transformă apoi în salon literar. Aici, în locuința de pe strada Câmpineanu, se adună cei mai importanți scriitori din tânăra generație. Amfitrionul are de ce să fie mulțumit. Literatura se scrie acum în preajma sa, iar el este implicat în procesul acesta, ca și în toate dezbaterile de idei din presa culturală. Lumea nu-i mai ignoră cuvântul. Dar ce folos? Gloria nu e
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
a vindecat, ca pe alții, cinematograful, diabolica mașină de vise a noului veac. Chiar dacă "agendele" consemnează abundent escapadele duminicale, la film, în compania Monicăi, considerațiile criticului cu privire la destinul și menirea celei de-a șaptea arte sunt lipsite de orice echivoc: amfitrionul de la Sburătorul nu prea agrea caracterul popular, consumist, al entertainment-ului cinematografic, prețuind în schimb dramatismul spectacolului, impactul pur vizual, psihologic, al imaginilor în mișcare adică tot ceea ce ține, în film, de natura "teatrului". Aceasta a și fost, de altminteri, singura
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
la teatru. Pe de altă parte, având în vedere că Lovinescu rămâne fidel până la sfârșit crezului impresionist, în intenția de a scoate în relief importanța personalității criticului, nu cumva din același motiv (dorința afirmării eului "ideal", a "măștii apolinice") literatura amfitrionului de la Sburătorul păstrează, până și în cele mai "subiective" forme ale sale, legătura cu teatrul și cu procedeele predilecte ale acestuia? Apoi, preferința tânărului Lovinescu pentru teatru (genul "obiectiv" prin excelență) și, îndeosebi, pentru melodramă (definită în mod curent ca
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
malițios efeminată, într-atât de iscoditoare și părtinitoare dovedindu-se. Parodia se îndreaptă aici și împotriva omniscienței caracteristice epopeii, întrucât surpriza, ca element de rupere, de fragmentare a unei narațiuni aparent lineare survine de la început. Pregătindu-i o intrare măreață amfitrionului serii, Trimalchio, naratorul ni-l prezintă în cel mai intim moment cu putință, pentru a arăta că personajele lui nu au nimic de ascuns, ba chiar sunt expuse "cu totul la vedere": "Dar Menelau nu isprăvise bine, când Trimalchio a
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
care nu au prea mare importanță cele ale spiritului pe cât vor avea cele trupești. Scene similare vom întâlni, fără doar și poate, în numeroasele peripeții legate de Gargantua și Pantagruel, modelate conform viziunii rabelasiene. Nu este întâmplătoare nici alegerea numelui amfitrionului, ea s-a făcut după o regulă internă a rigorii parodice. La Petronius, toate numele au o semnificație aparte, ele nu mai reprezintă doar o emblemă sonoră, ci implică și caracterizarea ca semn al coerenței personajului. Accentul pus, ulterior, pe
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
care îl oferă prin suma gesturilor e dezarmant: "După ce se scobi în dinți cu o scobitoare de argint, Trimalchio zise"; "în vreme ce Trimalchio juca și înșira înjurăturile țesătorilor" etc. Transferul parodic este unul subtil, acest Trimalchio fiind o versiune ridiculizată a amfitrionilor din dialogurile socratice, ba chiar a figurii lui Socrate însuși. Dacă Socrate disimula, odinioară, sub masca prostului care nu înțelege nimic "trăsăturile înțeleptului de tipul cel mai înalt", după expresia lui Bahtin, Trimalchio trădează, sub măștile înavuțirii și a autodidacticismului
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
destinată eliberării ei), ci de Paris, iar faptul că troienii s-au luptat cu grecii, nu cu parentinii nu mai are nevoie de nici un comentariu. Exemplul nu este unic, în roman mai există și alte asemenea situații (în capitolul L, amfitrionul nostru îl amestecă pe Hannibal în cucerirea Troiei, iar în capitolul LII, îl numește Hermeros pe Hector); toate sunt edificatoare pentru formele orale ale parodiei și importanța acordată reprezentațiilor. Imaginea lui Socrate este ridiculizată și prin abordarea unui procedeu specific
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de aplauze din partea gazdelor și de comentarii malițioase din partea comesenilor, când nu de vreun politicos refuz) felurilor principale de mâncare și băutură servite la cină, precum și înșiruirea modalităților de distracție și amuzarea oaspeților. Structura respectă logica internă a gradației: portretizarea amfitrionului și descrierea casei sale se petrec o dată cu servirea felului întâi ("un măgăruș făcut din bronz de Corint, cu o desagă dublă, care avea într-o parte măsline albe și-n cealaltă măsline negre") și se prelungesc până la desert, mai exact
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cu un Pegas". Un laitmotiv al gradației este, mai apoi, modul de introducere în scenă a felurilor de mâncare prin aluzii ironice la adresa temelor și motivelor de largă circulație în poezia anacreontică. În versurile următoare, recitate cu aplomb de sonorul amfitrion, motivul fugit irreparabile tempus e secondat de epicureicul îndemn carpe diem: "Vai, amărâții de noi, nu înseamnă nimic omulețul!/ Fi-vom cu toții întocmai când Orcus va sta să ne fure/ Hai, să trăim, așadar, cât ne simțim în puteri!". Ospățul
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
urmă, ca de altfel și un brevet de inventator eliberat de OSIM București despre care țin minte că purta pe copertă steagul României cu cele trei culori. Muzeul era un punct de atracție al comunei iar tata era un bun amfitrion pentru toți cei care-i călcau pragul. Ne mândream și noi mai ales că lumea era foarte interesată de casa-muzeu, rodul muncii epuizante a întregii noastre familii. Era un fapt obișnuit să fim vizitați de către arheologi, etnografi, muzeografi, oameni de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
un Tony Award (vezi), consolidând poziția lui Albee în teatrul american postbelic, alături de nume consacrate precum Arthur Miller și Tennessee Williams, dar nu un premiu Pulitzer (specialiștii din juriu l-au recomandat, board-ul l-a refuzat). Jocurile interpretate de amfitrionii George și Martha în prezența cuplului de oaspeți, Nick și Honey, sunt mai mult decât un șir de expresii sado-masochiste, de jocuri de putere și subordonare, sunt strigătul de disperare al unor oameni inteligenți și educați ce sunt, ca și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
spectacole sunt o recunoaștere extraordinară a valorii și popularității lor. T TALK SHOW Este una dintre cele mai vechi formule mass-media americane, introdusă la începutul transmisiilor radio (call-in talk radio, în care ascultătorii puteau intra în direct în conversație cu "amfitrionul", the host) dezvoltată în mod deosebit după apariția televiziunii, o specialitate americană a cărui nume a fost preluat și în limba română. Gama variată de talk show-uri se datorează și succesului programelor radio care le-au precedat, și celebrilor
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
viața unui om, a noastră În general, fără turism, fără vacanță - cu siguranță ar fi lipsită de o mare parte din bucuriile ei.Timp de milenii turismul s-a practicat sub forma sa spontană, iar ulterior, cu sau fără contribuția amfitrionilor și a touror operatorilor contemporani etc. mișcarea turistică și-a menținut În mod continuu tendința de creștere din punct de vedere al volumului, structurii, formelor de manifestare, a distanțelor parcurse etc. Mai mult, actualul sistem informațional tinde tot mai mult
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
rînd a tradițiilor și a experienței autohtone. În mod concret În funcție de rolul funcția și clasificarea bazelor de cazare, Ministerul Turismului să stabilească liste cadru obligatorii de dotări cu mijloace de agrement, inclusiv la cabanele de creastă. Practica actuală În care amfitrionii bazelor turistice „fug” după aparatura străină, să fie combinată cu una de utilizare a experienței și practicii autohtone, cum ar fi: popicăriile În aer liber, concursuri de tras cu arcul, diverse jocuri de forță și inteligență, etc. Lista generală ar
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
corespunzătoare turismul nu poate progresa și nici nu se poate vorbi despre o valorificare a produselor sale. Condițiile de cazare, masă, transport, agrement, tratament balnear etc. - inclusiv modul de servire - influențează În mod hotărîtor psihologia turiștilor. Prin activitatea și abilitatea amfitrionilor și a lucrătorilor În turism ei trebuie să se simtă tot timpul atrași de locurile pe care le vizitează și de condițiile ce-i sunt oferite. Turiștii trebuiesc Înconjurați cu atenție și căldură, cu un comportament civilizat din partea lucrătorilor, organizațiilor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lifturi, a unor telecabine, telegondole, etc.care În multe perioade ale anului sunt supraaglomerate, ci mai ales prezența unui complex de mijloace, care să atragă și să contribuie la petrecerea plăcută a timpului. Agrementul trebuie să fie preocuparea principală a amfitrionilor din turism și aceasta nu numai pentru programul de pînă la orele 17 cînd turiștii stau pe pîrtii sau În drumeție, ci În special după această oră, pentru că altfel aceștia se plictisesc repede și efectele unei astfel de stări le
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turistice În Carpații Meridionali. Toate propunerile făcute În lucrare, au la bază atît constatările personale realizate pe teren, cît și concluziile reieșite din analiza răspunsurilor oferite la chestionarele specifice, adresate către: turiștii sosiți În stațiunile balneocliaterice, lucrătorii În turism și amfitrionii bazelor de cazare din Carpații Meridionali. Utilizînd pe teren, cinci tipuri de chestionare la populații diferite, s-au putut surprinde unele aspecte de amănunt, privind căile și direcțiile de dezvoltare a turismului În Carpații Meridionali. În mod concret În aceasta
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
unu”. Legătura este ruptă, fiindcă tânărul își tipărește, fără să-și consulte mentorul, placheta Bust. Totuși, grupul de la „unu” îl va sprijini pe fostul său colaborator, inculpat, împreună cu Geo Bogza, pentru „atac la bunele moravuri”. O vreme frecventează cenaclul Sburătorul, amfitrionul apreciindu-i proza (Oameni provizorii sau Oameni și vâlvătăi), din care un fragment apare, în 1935, în „Viața românească”. Până la sfârșitul războiului, în condițiile persecuțiilor rasiale, numele nu îi mai apare în presă. Tipărește totuși cartea Pinocchio în împărăția jucăriilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
în 1921, și Facultatea de Drept, luându-și licența în 1924. Începând din 1926 face studii de drept la Paris, dar intenția de a obține un doctorat nu se va realiza. A frecventat cenaclul lui E. Lovinescu, fiind descris de amfitrion ca un tânăr „timid, nostalgic, sentimental”, „iepure de casă pitit după o frunză de varză”. A debutat cu poezia Tristeți de toamnă la „Sburătorul literar” în 1922, iar editorial în 1923 cu placheta Restriști. Desfășoară o intensă activitate publicistică proavangardistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
raportul întocmit de Comisie a constat într-un apel, în termeni rezonabili formulat, adresat Guvernului român. Ambasadorul Ungariei, care la începutul reuniunii (jubila când ne-a văzut, probabil gândea că o să ieșim șifonați rău, după cum ni se pregătise) poza ca amfitrion, nu a mai luat cuvântul în plenară și nu a atacat Raportul, dispărând de la recepția de închidere. Exercițiul a fost însă util pentru diplomația română, iar Reuniunea C.S.C.E. avea să ne confirme o abordare similară poziției prezentate de noi; încrâncenarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
la care asistau celebrități ale timpului, Titu Maiorescu și B.P. Hasdeu între alții. Savant în toată puterea cuvântului, este acceptat ca membru al Junimii bucureștene, în cadrul căreia prezintă părți din lucrarea Literatura populară română (1883). De față se aflau, alături de amfitrion, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ioan Slavici, Petre Ispirescu, B.P. Hasdeu, prieteni ai lui G., despre care acesta va lăsa, la bătrânețe, prețioase amintiri. Frecventează de asemenea cercurile literare ale lui Take Ionescu, I. Haimann și I. I. Roșca și are
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
apelează la falsuri: tavane, pereți, orice, așezate pe o structură zisă de rezistență. Ioc negentropie și, nemaisimțind zeul, omul devine ateu. Ce urmează? După o progresivă degradare, fie doar a acestui aspect al activității umane? Bunul meu prieten, astăzi și amfitrion, ar fugi repede la Apocalipsa lui Ioan. Îmi pare rău să am altă părere, dar totuși În același spirit: Lumea nu poate pieri. Și mă justific doar sentimental: e prea frumoasă. Priviți atent o frunză, fie ea de pălămidă. Ori
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ecologie, În care vânător și vânat joacă deopotrivă un rol pe marea scenă a lumii; roluri care nu se exclud unul pe altul, dimpotrivă, dependente unul de altul, sunt strict coordonate de o inteligență pe care - cât ar vrea distinsul amfitrion altfel - n’o pot atribui, În respectul observației științifice, decât Naturii. În care, dacă ar mai lăsa ceva din pretenții, ar Încăpea și cineva de mai sus... Dar să revin la inimă, Înainte de a declanșa vreo cenzură, fie ea auto-
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ci prost... 9 august 2003, ora 16,30 84. Ce face omul cu mâna lui... Ador bârfa, ca tot românul, dar mai dihai, căci mi-am pus În gând să-l bârfesc, nici mai mult, nici mai puțin, decât pe amfitrionul nostru. Cică nu Îndrăznește să spună ce-a discutat cu mine deunăzi la o... café. Pe bune! Las’, Nicule, c’o spun eu, dar am să-mi Însușesc paternitatea. Bârfa continuă: Eu sunt consecvent Întru ale radiofoniei, Încât nici pomeneală
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cercetătorii. 29 septembrie 2003, ora 13,39 11. Călătorie Mă obsedează o noțiune, entropia, căci drumul ei Înseamnă, pas după pas, apropierea de moarte. Dar nu pot decât să pun sub semnul ei chiar și subiectul sugerat de prietenul și amfitrionul nostru, dar privind În Natură, căci și bionica mă preocupă la fel de mult, și plecând cu ideea „preconcepută“ că o călătorie e ceva entropic. Iar În Natură văd că: Animalul nu călătorește, dimpotrivă populează un areal strict, cemplet izolat de ale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]