739 matches
-
prin intervenții la Lucrețiu Pătrășcanu, obține clădirea în care să funcționeze institutul. În aceeași perioadă, în cadrul institutului, întemeiază alături de naistul Fănică Luca și violonistul Ion Luca-Bănățeanu, Orchestra „Barbu Lăutaru”. Este directorul Institutului de Folclor până în ianuarie 1950. În 1950, din cauza amiciției cu Lucrețiu Pătrășcanu și a Lenei Constante cu soția ministrului, este arestat și implicat fără vină în procesul Pătrășcanu, fiind condamnat la 15 ani de închisoare (din care execută 12). Lena Constante, deși nevinovată, este și ea arestată. La 25
Harry Brauner () [Corola-website/Science/311889_a_313218]
-
stare de criză", la calvaruri emoționale în căutarea unui anume "timp pierdut", singurul în măsură a le descifra "drama eșecului" existențial. Nu știu dacă I.D. Sîrbu și P. Georgescu s-au întîlnit vreodată, dar pot fi imaginați la fel de bine în amiciție ca și în sfadă: verva lor orală este deja de domeniul legendei, ca și deliciul minții lor "egal de splendidă". Într-o scrisoare către prietenul I. Negoițescu, Gari (I.D. Sîrbu) se plînge în stilul său sarcastic: "...suntem țara cu cel
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
Bocșa (p)), Lugoj-zona Cotu Mic (p), străzile A. Vlaicu (p), Caraiman (p), Timișului, C. Munteanu, Pescarilor, Baltă Lata, Șirul Izlazului, Remetea Mică, Fibiș (p), Sculea (p), Pădureni (p), Comloșu Mare (p), Cenad (p), Bulgăruș (p). VINERI: Timișoara (străzile Lirei (p), Amiciției, C. Lipovei (p), Leandrului (p), Liniștei (p), Polona nr. 2, blocurile 80,X, Y, Z, Humulești, N. D. Cocea, Palade), Lugoj-zona Cotu Mic (p), străzile Insulei, Libertății, Ț. Popovici; Pișchia (p), Deta-străzile Titulescu (p), M. Viteazul (p), Comloșu Mare (p
Agenda2004-3-04-util () [Corola-journal/Journalistic/281968_a_283297]
-
de apus, Antică, Acceptată sau Rectificată, pe Mițraim și Memphis, pe Philateți și pe cele Nouă Surori, pe Stricta Observanță și pe Ordo Templi Orientis, pe Iluminații din Bavaria și din Avignon, pe Cavalerii Kadosh, pe Aleșii Cohen, pe Perfecta Amiciție, pe Cavalerii Pajurei Negre și ai Cetății Sfinte, pe Rozicrucienii din Anglia, pe Cabaliștii lui Roza+Cruce de Aur, pe Golden Dawn, pe Roza-Crucea Catolică a Templului și a Graalului, pe Steaua Dimineții, pe Astrum Argentinum și pe Thelema, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
într-o zi, aflându-mă la București, întâlnesc, în localul bodegei Mircea, pe Ștefan Iosif, care ocupa în una din sălile, pe atunci mult mai reduse decât azi, ale localului, o mesuță împreună cu Coșbuc. Cu Iosif, aveam strânse legături de amiciție. Pe Coșbuc nu-l cunoșteam. Și d-lui e poet... spune Iosif, confratelui său, arătând spre mine, cu bunăvoință, după ce, la invitația lui, am luat loc la mesuță. Coșbuc zâmbi enigmatic. A scris versuri frumoase, urmă delicatul meu prieten pe când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
la curent nu numai cu cele mai principale evenimente din țară dar cu multe lucruri de o importanță secundară. Faptul nu era la urma toată inexplicabil, căci Korolenko avea, precum se știe, în țară, legături de înrudire și legături de amiciție. La un moment dat, Korolenko mă întreabă ce cred despre trecerea socialiștilor la liberali. I-am răspuns ce credeam, dezaprobând actul politic, criticându-l, în tot cazul. Câteva zile mai târziu, la Iași, văzând pe Constantin Stere, îi vorbesc de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
nici nu era dealtfel un cenaclu (în senzul în care se întrebuințează astăzi acest cuvânt, care la origine însemna cu totul altceva). Era un grup de formațiune spontană și liberă, un simplu grup; o mână de tineri, legați printr-o amiciție caldă și prin o așa de strânsă comunitate de vederi în toate, încât, incapabil de a-i reconstitui începuturile, mă cred justificat s-afirm că el s-a format de la sine, fără nici un calcul, fără nici un scop. Din el făceau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
s-a întâmplat să întâlnesc pentru prima dată pe Ștefan O. Iosif, abia venit în Iași, unde a rămas vreo șase luni, cu un modest angajament la "Evenimentul". Și la întâlnirea aceasta (care a format începutul unei calde și strânse amiciții), a fost vorba de una din cronicele aceste rimate ale mele; de cea care apăruse în chiar ziua când ne-am întâlnit. Titlul ei, mi-aduc bine aminte, era "Fuit...". (Acum, l-aș putea așeza peste tot epizodul acesta și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pe nefericitul Ioan Adam, inimă prodigioasă, fantezie luxuriantă, suflet straniu însă, format din elanuri nobile și ambițiuni nepotolite. Iată-l pe delicatul Ioan N. Roman, către care m-am simțit atras înainte chiar de a-l fi cunoscut, din cauza strânsei amiciții care-l lega de Virgil Cișman și cu care de altfel n-am luat atingere decât după ce se înstrăinase de Iași și se stabilise la Constanța... Pe Dim. A. Teodoru, intelectual fin, a cărui moarte accidentală, stupidă, a fost de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
era muncă - v-am explicat - de traducere, practic. Relațiile ? Ca în orice colectiv, presupun, că erau din cele mai diverse. Erau diverse - cum să zic - și fluctuante, și în colectivul în care mă aflam, în care totuși se păstra... o... amiciție, într-o perioadă totuși de criză, în care trăiam. N-am să uit, dar astea țin, așa, poate de-un anecdotic, se aniversau zile de naștere, de pildă, întotdeauna, în colectivul în care lucram eu, sărbătorile mari și era..., sărbătorile
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
vârtejul. Nimeni din oamenii d-lui Brătianu nu știau de ce s-a restras. Nici bănuiau, sărmanii, că puternicul Bismarck, voind a face curte împăratului Napoleon pentru a-i face o mică plăcere sau a-i da un mic semn de amiciție, a ordonat depărtarea ministrului Brătianu tocmai pentru că-i era devotat și prin acest devotament displăcuse guvernului imperial francez. D. Brătianu căzând de la putere, efectele administrațiunii sale incapabile și neoneste puteau să apese rău asupra sa; se sili dar a-și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Consiliu a venit să confirme numaidecât părerea noastră. Câteva pasaje din acesta vor arăta cititorului inteligent aluatul din care e frământat omul nostru de stat. D-lor deputați, permiteți-mi mai întîi a vă oferi toate mulțumirile mele pentru măgulitoarea amiciție cu care m-ați onorat și ați bucurat inima mea. Maiestatea Sa Regele, ținând seamă de dorința exprimată de mulți din dv., a binevoit a mă însărcina cu formarea noului minister, care are onoarea a se prezenta astăzi înaintea d-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a se prezenta astăzi înaintea d-voastră. După această introducere, d-sa urmează cu citirea mesajului regal de numire a ministerului, cu n-rul de registru cu tot. Întrebarea e când, unde, cum d. Brătianu a fost onorat c-o măgulitoare amiciție din partea deputaților și când mulți dintre aceștia și-au esprimat dorința de care M. Sa Regele a ținut seamă. D. prezident de Consiliu știe desigur că ceea ce se petrece îndărătul culiselor ca tripotaj, ceea ce pune la cale d. C. A
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ținut seamă. D. prezident de Consiliu știe desigur că ceea ce se petrece îndărătul culiselor ca tripotaj, ceea ce pune la cale d. C. A. Rosetti în complicitate cu onor. Carada nu suferă deloc lumina unei serioase și demne publicități. Numai o amiciție public mărturisită prin susținerea ministeriului, numai o dorință oficial esprimată a majorității de a-l avea prezident de Consiliu, numai o cerere oficială a Adunării în favorul d-sale pe lângă M. S. Regele puteau fi obiectul unei mulțumiri publice, obiectul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deocheat. Iată stil de prezident de Consiliu și de discurs program, care desigur va avea onoarea a fi reprodus de presa europeană! Dar caracteristic e pasajul în care d-sa declară că oamenii cari l-au onorat c-o măgulitoare amiciție și i-au bucurat inima i-au zis totodată că nu poate conta pe ei pentru a îndrepta lucrurile, căci în țara aceasta nu sunt oameni onești. D-sa nu-i atât de sceptic. Daca nu există oameni, d-sa
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din care izvorăsc toate relele, este că s-a introdus și în administrația căilor ferate acel nenorocit sistem ce bântuie întreaga administrație a țării, sistemul favorurilor, fie aceste pentru considerație de partid politic, fie de rudenii sau nepotism, fie de amiciție sau hatâr sau alte considerații de orișice natură ar fi. Acest sistem cu vederi strâmte și neprevăzătoare a făcut ca, chiar la numirea direcțiunei princiare, sau regale, după cum se numește ea azi, să domineze numai spiritul de partid, ca la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
însemnate pentru politica exterioară a țării, în momente în care se agită o grupare semnificativă a puterilor europene și în care Italia e 'n ajun de-a se apropia de Austro-Ungaria și de a-i aduce drept semn întîi de amiciție concesii în cestiunea Dunării, d. Mavrogheni a consultat desigur mai mult patriotismul său încercat decât considerațiuni de partid când a primit sarcina grea de-a reprezenta politica regelui la Roma. Din punctul de vedere personal d. Mavrogheni ar fi trebuit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și viitorul vă este asigurat. Astfel prozeliții partidului roșu, înainte de a intra în tagmă, cată să-și înfrîngă cuvântul de onoare, să-și trădeze amicii și să-și vânză convingerile. Cine nu mai are nimic de vândut e matur pentru amiciția d-lui C. A. Rosetti și pentru respectul d-lui Brătianu. [2 august 1881] STATUTELE CREDITULUI MOBILIAR Nu era greu de prevăzut, chiar fără a cunoaște statutele, că Creditul Mobiliar Român va avea aceeași activitate pe care-o au societățile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
scrie cu entuziasm despre națiunea română, în care vede pe aliatul natural al poporului unguresc, în fața Rusiei mai cu seamă, care nu vrea nici binele Ungariei, nici al României. Oamenii politici serioși din România, zice foaia ungurească, prețuiesc și doresc amiciția Austro-Ungariei și văd în existența unui stat unguresc puternic o garanție de căpetenie pentru națiunea română. "Pesther Lloyd" vorbește însă aspru de România, dar înțelesul predicelor lui de spăsenie este că, în conflictul fățiș între interesele rusești și cele austriace
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
regret decât un singur lucru, că n-a existat acum zece ani. Am fi avut mai puține ruine de deplâns, mai puține de prevăzut. Trebuie să vă depărtați de asemenea societăți ca de un inamic care se apropie sub masca amiciției, ceea ce se va întîmpla cu toate societățile acestea este că vor lichida și, activul lipsind, nu va rămânea acționarilor altă mângâiere decât de-a păstra în portofoliul lor titlurile ca pe niște martori neputincioși ai credulității lor. Această lichidare va
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
epoce acela știe că evitarea pericolelor ce ne-au amenințat în mai multe rânduri din partea străinătății e a se mulțumi numai consiliilor lui. I-a fost dat de-a înlătura în mod durabil îndelungata ceartă cu Austria, fără a pierde amiciția Rusiei, și de-a abate de la Germania pericolul coalițiunilor prea puternice cari o amenințau de la 1866 încoace. Acest serviciu, cel mai greu după a noastră părere, pe care l-a făcut principele Bismarck Germaniei, se va recunoaște poate în alți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
adevărat că monarhia noastră e atinsă în mod eminent în cestiunea dunăreană, atunci fie convinși în București că nu Austro-Ungaria va fi învinsă. Influențele {EminescuOpXII 422} și legăturile monarhiei noastre în Europa sunt prea intensive pentru ca vro putere să riște amiciția Austro-Ungariei de dragul românilor. Deocamdată însă nici nu e vorba de dispozițiile și cooperarea Europei. Ar trebui să fie o minune dacă, continuând acțiunea serioasă a Ministerului nostru de Interne, nu ne-ar succede a băga mințile 'n cap așa numiților
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
am găsit că sunt dictate de dorința de-a îndrepta lipsele de tact pe cari și le-a permis guvernul din București față cu Austro-Ungaria. Nu deprețiem însemnătatea espresiunilor d-lui Brătianu, dar credem că, oricât or fi accentuând valoarea amiciției Austro-Ungariei pentru România, nu vor contribui decât puțin sau deloc la înlăturarea diferenței iscate prin provocațiunile mesajului. Nu i se dă o satisfacere monarhiei noastre prin vorbele frumoase ale ministrului - prezident din România; ba, cercetate cu atenție și în amănunțime
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ocaziunea a conferi aci si cu baronul Korb despre cestiuni comerciale, va părăsi orașul nostru cu conștiința că România, mergând și de aci înainte pe acele căi politice pe cari a umblat în timpul din urmă, poate fi totdeauna sigură de amiciția și sprijinul monarhiei noastre. [ 7 martie 1880] ["AM SPUS ÎN ARTICOLUL PRIM... Am spus în articolul prim al numărului nostru de alaltăieri că adesea sub o tenziune aparentă între puteri se ascund încercări de reconciliare și că cine prea s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a ține parte României și a-i oferi în toate afacerile serviciile și sprijinul. D. Brătianu răspunse însă că o asemenea imputare e nedreaptă și că el face tot ce-i stă prin putință spre a câștiga pentru țara sa amiciția Austriei, iar o asemenea imputare ar avea senz numai atunci când românii ar putea câștiga convingerea că sprijinul Austriei nu e fictiv. [ 24 iulie 1880] {EminescuOpXI 265} ["CALUMNIARE AUDACTER... Calumniare audacter semper aliquid haeret. De douăzeci și patru de ani conservatorii n-au
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]