398 matches
-
nici o formă. Raporturile sunt, în mod evident, altele. Cât despre "omul nou" din proza lui Radu Aldulescu, despre individul lipsit de psihologie și orbecăind prin viață la întâmplare, am senzația că e de fapt cel mai vechi dintre pământeni. Declasat, amoral, greu convertibil, prizonier al propriilor mutări, el e incapabil să se înțeleagă sau să se expliciteze prin limbaj. Bărbat sau femeie, șomer sau angajat cu ziua, își construiește o existență de care nu dă seamă nimănui, emite fraze dinamice, suculente
Patul nupțial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10061_a_11386]
-
iotă paradoxal: personajele sînt sentimentele. Mai exact, cele două fete, Alex (Ioana Barbu) și Kiki (Maria Popistașu) se reduc la atracția dintre ele, ultima eventual și la relația cu fratele ei. În afara polarizării afective, nimic nu le "ține". Că sunt amorale, ok, nimeni nu le cere să aibă o conștiință etică. Nici nu conștientizează că există vreo barieră în calea relației lor sau că mediul românesc e dominat de homofobie. Ambiție sau vreun țel în viață, conștiinciozitate în studii, nu există
Personajele sînt sentimentele by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10747_a_12072]
-
strict: ori se supune, ori moare. Și pentru că cei mai mulți preferă să trăiască, a trăi devine sinonim cu obediența, iar în cazuri mai drastice - cu lașitatea sau cu vînzarea. "Omul nou" clamat de profeții socialismului științific este, prin definiție, un om amoral. Abaterile de la model, în funcție de gravitatea lor, devin "rămășițe" burgheze sau mic-burgheze. Ceea ce occidentalii numesc astăzi "corectitudine politică" se chema în Est, sub comuniști, "principialitate". Dotat cu virtuți de passe-partout, termenul putea sluji drept calificare, elogiu, admonestare sau verdict, fiind apt
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
prizonieri ai lumii închise, care au fost siliți la rezistență prin conștiința lor solitară. Cartea focalizează șase biografii feminine obișnuite și totodată distincte. Aflate la vârste și cu psihologii diferite, cu tot atâtea opțiuni conjuncturale în angajarea farmecelor personale (practic, amoral, imoral, duplicitar, cu cochetărie, sado-masochist sau numai experimental), cele șase femei se mărturisesc cu o deplină nuditate. Substanțial și atrăgător roman referențial, "istoric", el este scris cu o rafinată colocvialitate. V. Duda prinde bine ideologia politică și natura sentimentală a
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
numai mării scriitori (Nichita Stănescu, de exemplu, care a făcut poezie rafinată din argoul ploiestenesc). Petru Dumitriu a știut să vadă în farsele intrate în legendă ceva specific stilului de viață românesc din perioadele istorice faste și anume o veselie amorala dusă până la cruzime. Acest ceva și nu epica în sine a fost evidențiat de el cu o verva de zile mari.În felul acesta, scriitorul contemporan cu noi s-a situat într-un raport de continuitate cu I.L Caragiale
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
ana, Elena Badea Jurnalista Andreea Pora a comentat, vineri, la România TV, decizia lui Daniel Morar de a renunța la funcția de prim-adjunct al Procurorului General. Mi se pare o mișcare care arată onoarea acestui personaj de mare probitate amorală. Gândiți-vă cum se comportă politicienii care se agață cu ghearele de fotolii. Morar a făcut un gest onorabil, într-o situație în care a fost pus de Ponta și Traian Băsescu", a declarat Andreea Pora, în opinia căreia Daniel
Pora, despre plecarea lui Morar: Arată onoarea acestui personaj by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38362_a_39687]
-
o înveșmîntare neverosimilă, de senior interbelic, la Casa sScriitorilor ori la Athénée Palace, plutind deasupra mizeriilor obștești. Un soi de emulație se desfășura între cei doi, legată de o estetizare a persoanei, de un narcisism scăldat în dezangajarea de fond, amorală. }intind ambii o "eliberare" care să dea măsura potenței lor creatoare, acceptau pînă una-alta un suficient de spectaculos joc oportunist. "Mai mult decît prin scrisul său neliniștit și prin personalitatea sa inconformistă, Baconsky și-a indispus epoca, prin revista
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
citește cu sufletul la gură că un roman de aventuri, prilejul pentru o aventură privată a cititorului ei? Mă voi opri asupra unui singur amănunt, poate secundar în economia românului, dar care pentru mine își are importanță lui. În lumea amorala și necruțătoare, afară nimica sfântă, a Barcelonei lui Mendoza există totuși o unică valoare recunoscută, cultivata și respectată în absolut. Această valoare este frumosul - e drept că drept emblemă a prestigiului și succesului. Redutabilul Onofre Bouvila, bunăoară, vădește surprinzătoare sensibilități
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
student la Matematică prin 1996, somnolează în "cea mai deșănțată ataraxie", cultivându-și când e treaz vocația de saltimbanc grațios și sentimental (,intens viu"). Cititorul trebuie să fie precaut în privința calificativelor cu care se împroașcă naratorul, de la maniac, nevropat până la amoral, teribilist-psihedelic. Important este că nu se ia în serios și are proprietatea termenilor, edificând în maniera sado-maso, ironic, persiflant, sarcastic. Dorind să se smulgă din captivitatea plictiselii (adevărata dramă a omului!), nu poate evita unele ieșiri în decor, agravate de
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
cel de invitație la oportunism, la adaptare spășită. Caci dacă eficiența adaptativă e criteriul suprem după care măsori inteligența unui om, atunci cu cît te adaptezi mai bine cu atît ești mai inteligent, ceea ce înseamnă că inteligența este o facultate amorală. O laudă indirectă adusă oportuniștilor și descurcăreților. În cazul sentimentelor, nu mai este vorba de cum cunoști realitatea, ci de cum o simți în mod spontan, așadar e vorba de pragul emotiv dinlăuntrul căruia reacționezi la ea. Fiecare om are o dispoziție
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]
-
să dea denumiri atrăgătoare unor realități hidoase, menite să anihileze însăși esența umanității. Fie că se numesc "multiculturalism", fie "corectitudine politică", noile ideologii propun modele prin care bunul-simț, valoarea, normalitatea, meritul, adevărul sunt călcate în picioare. Sub presiunea unor monștri amorali, mânați de resentiment și ură, umanitatea actuală se automutilează cu o plăcere rareori - sau niciodată - întâlnită în istorie. Când "maeștri spirituali", "îndrumători" și idoli ai păturilor intelectuale ajung apologeți ai violenței și antisemiți precum Slavoj Śiűek (acest guru al Balcanilor
Ce mai înseamnă, azi, noblețea spiritului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7800_a_9125]
-
prilejuri - constă, din câte-mi dau seama, dintr-o extraordinară capacitate de a miza pe propriile idiosincrasii. E o performanță unică în publicistica românească de azi, bogată, de altminteri, în voci și scenarii ce acoperă o gamă infinită, de la pitorescul amoral, la încrâncenarea irigată de obsesii ideologice. În ce mă privește, așa cum am mai spus-o, prefer să fiu alături de Dorin Tudoran chiar atunci când greșește, decât alături de adversarii săi, fie și când au dreptate.
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
adevărate, personajul cel mai valoros intelectual, Alexandru Meca, e redus la statutul omului de serviciu pentru o tentativă eșuată de trecere a graniței. Ceilalți, Emily, Zeno Patoescu, cunosc metamorfoze monstruoase la nivel psihic, de la studenți străluciți, la profesori sterili și amorali, dar nu lipsiți de complexitate. Întîmplările gravitează în jurul lui Al, creînd o poveste a formării sau a deformării, introspectivă și deseori amară. Romanul lui Ion Scorobete începe cu un fragment ciudat, smuls parcă dintr-o povestire științifico-fantastică. Dacă n-am
Noaptea orgoliilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17372_a_18697]
-
suflet simțitor nu poate fi decât bun și onest. Ticăloșia e a celor inteligenți. Deși, firește, nu toți inteligenții sunt ticăloși. Sau poate că - pentru a scăpa de senzația că exagerez -, în realitate amoralitatea aparține gândirii, iar imoralitatea trupului. Este amoralul superior imoralului?" Dincolo de siguranța unui soldat care bate pas de defilare a autorului, acest scurt fragment nu este foarte ușor de înțeles. Morala este, după cum se știe, ansamblul regulilor de acțiune și al valorilor care funcționează ca norme într-o
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
ace, nesigură. Tot ce este iubire, tot ce este prietenie - deci tot iubire -, tot ce este valoare umană vine numai din inteligență și din nimic altceva. Bunătatea nu este accesibilă prostului." (vezi, Nostalgia Europei, Polirom, 2003, p.25 ). În fine, amoralul nu își pune problema moralei, acționează instinctual, nepremeditat. Imoralitatea, dimpotrivă, presupune o încălcare a normelor cu bună știință, este rodul unei strategii prefabricate. De aceea, între cele două, singura care poate avea legătură cu gândirea (dacă se poate vorbi de
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
Colegiul de la care pleacă unul din firele poveștii (imposibil de povestit pe scurt, ea fiind superîncîlcită, în stilul inimitabil al lui Almodovar), e un colegiu religios al anilor "60; aici, ca într-o retortă, cineastul (cu un ochi pur și amoral) amestecă dragostea, pasiunea, perversiunea, suferința, gelozia, abuzul sexual asupra unui minor, traume care vor condiționa destine, inclusiv destinul unui viitor regizor de film. Personajele își schimbă, în film (și într-un "film în film"), epocile, biografiile, sexele. Totul " cu o
Splendoarea și mizeria Rivierei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12837_a_14162]
-
dezgheț ideologic din a doua jumătate a deceniului 7, putem admite că " Atitudinea ei este autentic democratică" (Alexandru Paleologu, în "Luceafărul", nr. 44, 1970). Prizonieră, literar vorbind, a discursului patetic, Blandiana vede sensuri și fără idei. Un moralism de pe poziția amorală, a abstragerii solipsiste, nu e lipsit de artificiul autoconstructiv. Afectivitatea ajunge dublată de afectarea inteligenței. Nu doar aici, voința critică nu deține premise autoanalitice de o egală acuitate. Nu lipsesc poetizarea, moralismul general și abstract. În timp (Eu scriu, tu
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
afară" (Jurnal de familie). Dar obiectele - refugiu al crizei ontologice - nu rămîn imuabile, ci se vădesc și ele supuse unui proces de degradare. Înaintînd implacabil, acesta alimentează imagini sordide, mutilante, descalificatoare în ordinea deopotrivă a moralei (au o factură ostentativ amorală) și estetică, promotoare, cu sistem, a ceea ce se numește estetica urîtului. Poetul declară cu nereținută umoare luciferică: "viața își cere drepturile ei nemernice" (Nedumerire). Ca și: "intrăm cu voluptate în moartea absolută a lumii" (ibidem). Ca și: "cinismul eternității ne
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
singurătatea strigoiului// oh în hamacul lasciv/ al derîderii/ mă balansez între bine și rău - nu aștept de la viață nimic/ trag obloanele/ pe trompeta stingerii/ se pune bufnița/ și așteaptă..." (Bufnița). Sub cupola unei asemenea cinice decepții, a unei asemenea dezangajări amorale, poetul e însă favorizat de către demonul creației întunecate, care, scutit de îndatoriri mai mult ori mai puțin extranee chemării sale, produce în golul incandescent al acesteia substitutul grotesc a ceea ce n-a fost să fie: "zevzecule/ desenezi femei fermoare/ deschizîndu-se
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
sub bradul împodobit. ne/ uităm cu jind din afara din neant la cei fericiți din noul real./ (de nu cumva și/ ei se uită la noi și au aceeași impresie...)" (ibidem). Natural, aceasta incertitudine a realului, resimțit precum un mister marginalizat, amoral prin mixtura putinței absolute cu neputința absolută ("trăim aici la marginea zdrențuita a lui/ Dumnezeu unde totul e îngăduit/ și nimic nu se poate" - ibidem), duce la criza conceptului de identitate. Aceasta înseamnă că eul se simte alienat, despicat de
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
în legile lui Murphy, poate fascina doar o singură femeie sau niciuna)? El însuși spune despre sine, la un moment dat, că știe ce este pentru că știe exact ce nu este... Un moralist incurabil și cu destule cusururi de moralist amoral, înspăimântat de pasiune tocmai întrucât dorește ca ea să îl devore și să îl lase mai liber ca niciodată, totodată, dar unde s-a mai văzut așa ceva? Pasiunea nu are cum să ofere libertate, nici măcar pe sfert, darmite în total
Julio Cortázar, scrisori de dragoste by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/7484_a_8809]
-
de pasiune tocmai întrucât dorește ca ea să îl devore și să îl lase mai liber ca niciodată, totodată, dar unde s-a mai văzut așa ceva? Pasiunea nu are cum să ofere libertate, nici măcar pe sfert, darmite în total. Moralist amoral, sceptic, caustic, dar și melancolic, metaforic, suav, atunci când nu îl vede și nu îl aude nimeni. Și în capitolul 93 din romanul Șotron nu îl aude nimeni. Dragostea mea, nu te iubesc pentru tine nici pentru mine nici pentru amândoi
Julio Cortázar, scrisori de dragoste by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/7484_a_8809]
-
împins în patul cu două picioare/ nu mai ține cont de casa care arde deasupra sa,/ de bidoanele cu gaz rostogolindu-se prin odaie” (Confesiunile Delfinului). Tendința dominantă este cea a emancipării din truismele moralei, o nietzscheană autodepășire în lumina amorală a forței pure. Dincolo de „hamurile vieții”, trupul posedă o viață necunoscută, copleșitoare ce se cuvine amplificată precum o infrastructură a identității: „Și tocmai tu atît de aspru, că nici nu poți/ vorbi cu brizele mării? Și neînstare să citești în
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
e numai o verigă a transmiterii mesajului vital al fecundării, ci și o revărsare a maternității în sens invers, o retroactivă naștere a bărbatului. Incestul și candoarea se mixează. Pe de o parte, senzualitatea își divulgă esența teribil impură, victorios amorală, iar pe de altă parte se mîntuie extrapolîndu-se în "vidul" scriptic, în indicația nulă a degetului care nu arată nimic, ca o ( re)naștere întru text. Un soi de "a doua viață" a autorului, într-o limbă, firește, "mare", limba
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
Uma Thurman, Michelle Pfeiffer și John Malkovich - nu-și găsește rostul de vreme ce intenția realizatorilor este, în mod vădit, aceea de a specula în primul rînd firul epic principal. Astfel încît rezultă o poveste cu și despre tineri, unii imorali, alții amorali, cu o morală de încheiere lesne de ghicit: cine face că ei, așa va sfîrși. Din categoria science-fiction-ului vom aminti The Matrix/Matrix cu Keanu Reevs, o feerie, se pare, a efectelor speciale de clasă. Pe Sharon Stone o veți
Avanpremiera pentru toti by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17897_a_19222]