278 matches
-
într-un singur fel: cântând aria Violetei din Traviata, ce plăcuse poetului încă de la începutul dragostei lor, la Viena poetul o preferă, așadar, în rolul "Damei cu camelii"179 (tipul feminin celebrat de romantici). În plus, ceea ce anihilează voința nefericitului amorez, hipnotizându-l, nu e atât imaginea senzuală a brațului dezgolit (adorat și de ofițeri), cât muzica ("minciună universală, iluzie a sufletelor"), și "nu numai muzica glasului", ci muzica "întregii sale ființe", ce dădea Veronicăi, atunci când cânta, "un farmec nelămurit, de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fericită...? Tatăl ei tăcea și privea în gol. Sigur nu vedea obiectele la care se uita, ci cu totul altceva... Ce anume? S-ar putea ca nici el să nu știe. Soții Carp, foarte apropiați, se priveau reciproc, ca doi amorezi tineri ce se întâlnesc în parc pe o bancă de pe Aleea Îndrăgostiților, degajând în jurul lor o impresie plăcută, binevoitoare. Acești Carpi aparțineau, ca și fosta lui prietenă Bela, aceluiași nu prea semnificativ număr de persoane care, cu cât sunt mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care nimeni nu-l mai reîntâlnește după ce a trecut. Unde mai pui că deunăzi, a auzit întâmplător o discuție între mai mulți tineri, băieți și fete, care l-a pus pe gânduri. Văzând doi bătrânei mergând la braț ca doi amorezi, unul dintre tinerii respectivi, făcând semn cu capul în direcția celor doi bătrâni, exclamă: Nu văd cui ar folosi munca mea! Mulți s-au zbătut ca proștii și nu s-au ales cu nimic. Eu, personal, nici nu vreau să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
fantezia sa bogată și mânat de nobila sa pasiune acuzatoare, el descoperă, inventează, creează situații noi, relații noi, schimbă traiectoria unor personaje și chiar subiectul comediei. Căci în final, căsătoria între Rică Venturiano și Zița nu mai are loc, înfocatul amorez dispărând ușor, râzând cu ironie de interesul subit manifestat de toți ceilalți pentru citirea ziarului "Vocea patriotului naționale". Final gogolian, care continuă, ce-i drept, scena precedentă, de admirabilă satiră politică... (Margareta Bărbuță) Alexa Visarion propune alături de echipa Teatrului Giulești
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
e, de bună seamă, ca la orice om normal, și asta), ci un soi de credință care impune o adevărată religie a simțurilor. Lexicul semnalează că avem de a face cu un psalm laicizat, în care iubita este zeificată, iar amorezul oficiază, spășit, în acel templu al iubirii care este femeia. Dintr-un neostoit erotism se ajunge, decent întru totul, la misticism". Iată și o mostră, pe deplin edificatoare, a faptului că, într-adevăr, bărbatul poate îmbrăca inclusiv momentele de un
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
aproape lipsit de interes: numai bovaricele fete de pension (băieții, s-o recunoaștem deschis, fie nu prea mai vor, fie nu prea mai știu să citească), seduse mai curând de ideea de amor trăit la limita conceptibilului decât de vreun amorez cutezător, l-ar mai putea găsi valoros. Ar fi interesant să aflăm de ce Rebreanu însuși ajunge să declare, într-un rând, că Adam și Eva constituie cartea sa favorită și de ce entuziasmul autorului este împărtășit de altminteri lucida Jeni Acterian
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
costume orientale. D-l Poldy Filderman se fălea cu un costum de muncitor, d-l avocat Grimberg în costum de tenor, iar d-l Herman Kisler în șef de gară. D-l Mărgărit în Platon, d-l avocat Klein în amorez, d-l Bistrițeanu în spadasin, (...) au făcut deliciile Purimului”. O lectură sumară a presei interbelice locale ne edifică asupra existenței unei adevărate inflații de astfel de evenimente. Este greu să găsim o asociație, un comitet sau o societate - din rândul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sunt!" versus "Îi urăsc, mă!" În imaginarea celebrului personaj Rică Venturiano, Caragiale a avut în memorie atît experiența ziaristică a lui C. A. Rosetti la ziarul Românul unde "inventează vestitul său limbaj italo-macaronic" cît și propriile sale aventuri de tînăr amorez dezvăluite la persoana a III-a într-o scrisoare către Zarifopol: "Aventura lui Rică V. i s-a întâmplat lui Caragiale însuși. (Mă, Rică sunt eu...!). A fost bătut grozav de mitocan, și-a pierdut ochelarii. A făcut apoi cunoștință
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
belicoase de republicană gata să recurgă la "vitrion". Igeea e o Mița blândă, femeie dedată mai curând la visare decât la acțiune, soție și mamă devotată, așteptând cu înfrigurare să se supună voinței bărbatului. De aceea, înduioșată în fața "suferinței" junelui amorez, ea refuză totuși să dea curs pasiunii dincolo de limitele admise de gelozia presupusă a soțului, adică de etapa sărutului amical și a celorlalte atingeri nepericuloase. Apoi, când simte că lucrurile scapă de sub control, pleacă o vreme de acasă, lăsându-l
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
chiriaș (scăpase și de jugul conjugal, și de scrupulele morale), bărbatul nu mai simte niciun fior: femeii îi lipsește în prezent taina, misterul. Ca s-o poată iubi, Andrei "ar fi dorit să se îndoiască de dânsa". Or, spre exasperarea amorezului îndrăgostit de mister, simpluța Igeea nu știe deloc să se prefacă. De vină e, bineînțeles, bărbatul. Numai el s-a schimbat (Leon a devenit... Andrei), femeia a rămas aceeași. Însă o dată cu psihologia erotică a personajului s-a modificat ceva fundamental
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
nu cred în psihologia popoarelor", intervine el în dezbatere, pentru a conchide, în spiritul cel mai liberal-raționalist cu putință: "Răutatea n-are sex. Nu există om, ci oameni: domeniul tuturor posibilităților, plămadă de vicii și calități". Atitudinea belicoasă a junelui amorez sfidează însă întreaga comunitate și legile ei sacrosancte, dezvăluind tuturor că "inițierea" a eșuat și că "boala", în loc să se vindece, s-a agravat în prezența lui Lulù. De acum încolo, și Ciprian și ceilalți vor face tot posibilul să-i
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
atare, deși "conștientul i se îndârjise în voința de a rezista amorului", Andrei simte din nou "mușcătura durerii" (mai exact: a geloziei), care-i dovedește pe viu, dincolo de orice "filosofie", că "nimic nu se schimbase într-însul". La suferința naivului amorez contribuie însă hotărâtor același Ciprian, de data aceasta cu o poveste amănunțită despre trecutul încărcat al gingașei Lulù. De la acest punct al narațiunii încolo, acțiunea se precipită fatalmente, urmărind traiectoria distinctă a fiecăruia dintre cei doi îndrăgostiți. Pe de o
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ea, vârsta. Acum se oferea scrupuloasă cu tot amalgamul de vicii dar fără popou; nu-i păsa de vârsta fragedă, era expertă în amoruri... până la o limită! Unul dintre meseni ieși afară pe hol și-i zări pe cei doi amorezi, așezați pe o băncuță. Făceau preocupați schimb de telefoane și adrese. El avea un zâmbet lăbărțat pe față iar ea era fericită ca un copil ce tocmai mâncase o prăjitură; colonelul îi zări prin ușa larg deschisă și exclamă, - Ia
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
lui Ginette Herry care i-a tradus opera fără preget, răstoarnă organigrama tradițională a rolurilor din commedia dell'arte și atentează la ierarhizarea lor. El suprimă cel de-al treilea cuplu de îndrăgostiți și nu mai face din Ottavio primul amorez după cum voia tradiția, ci pe unul din cei doi Bătrâni, opusul lui Pantalone, astfel încât cel de-al doilea rol tradițional de Bătrân, doctorul, devenit notar, nu mai este decât un subaltern. Cea de-a doua îndrăgostită, Beatrice, devine soția bătrânului
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
tot din tratatul lui Lucian. 38 Trupa Comedianților Italieni a fost desființată din ordinul lui Ludovic XIV în 1697. De-abia în 1716 sunt autorizați să revină la Paris, sub direcția lui Luigi Riccoboni, care joacă, în trupă, rolul primului amorez sub numele de Lelio. 39 Paradoxul, din care ne-au parvenit cinci versiuni successive, este opera asupra căreia Diderot a revenit cel mai mult. Prima variantă a textului este compusă în noiembrie 1769, imediat după Visul lui d'Alembert, pentru
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Dispozitivele Jaquard bat În noapte modele plasate pe cravatele din mătase naturală, potrivit cererii comerțului. Din alea cum poartă spânzurații de pe peretele din spatele catedrei. Și șefi mai mici cum ar fi contabilul șef de la Cooperativa Higiena. Spune Fabre că: Masculul amorez, pripiriu, găsește că a sosit momentul potrivit. Se apropie; deodată Își Întinde aripile, care freamătă Într-un tremur convulsiv. Aceasta e declarația lui de dragoste. Apoi se aruncă pe spatele corpolentei lui iubite; se agață cât mai bine și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și chicoti: Presupun că doriți și o găleată cu iarbă proaspăt cosită la vinul dumneavoastră. —Ha-ha-ha. Ruby Își turnă jumătate de pahar. Nu mai avea de gând să stea mult. O așteptau părinții la cină - mătușa Sylvia Își aducea noul amorez. Trecuse pe la Fi să-i dea catalogul nou de la Les Sprogs. Fi Îi căuta lui Ben un pătuț de copil, pe care se oferiseră să-l plătească părinții lui Saul. Și, te mai vezi cu Sam? Întrebă Fi. Ruby spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
plăcea ideea teatrală de a sta pe Întuneric În biroul unui magnat al puterii, de a privi pe geam un New York fascinant și neliniștit și de a mă Închipui Într-unul dintre filmele acelea (oricare, la alegere, În care niște amorezi se Îmbrățișează pe terasa vastă a unui apartament de șase milioane de dolari, cu vedere spre fluviuă, simțindu-mă pe acoperișul lumii. După care se revărsa lumina și fantezia mea lua sfârșit. Simțământul că orice era posibil În New York la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Să am amantă și soție, Dualitate ce-o prefer, Deși în coduri se înscrie Sub denumirea adulter. Femeile și ținuta sumară Ținuta mai sumară la o fată E pandantivul la un sex simbol: Se știe, dacă e mai dezbrăcată Pe amorezi îi lasă-n fundul gol.
CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA by CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83927_a_85252]
-
stiletto și-i azvîrli În apă. Absența lui Frank Îi eliberase pe membrii clubului, transformînd Nautico Într-o curioasă amestecătură de cazino și bordel. Pe cînd ieșeam din apartament cu gîndul să mă Întorc la Los Monteros, un cuplu de amorezi Încerca Încuietorile ușilor de pe hol. Aproape tot personalul plecase acasă, iar restaurantul și sălile de bridge rămăseseră În Întuneric; doar orga de lumini a discotecii baleia intrarea cu razele ei. Pe trepte așteptau trei tinere Îmbrăcate ca niște tîrfe amatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ar fi rămas indiferent, o bună parte din pasiunea mea pentru Cristina s-a diluat, la fel și suferința de după. Era și normal, fiindcă orgoliul de competitor Înfrânt este, pe o scară a intensității sentimentelor, ceva mai jos decât zbuciumul amorezului dezamăgit. Așa că, pentru a mă stimula cât de cât, problemele mele rămânând În continuare aceleași, mă lipisem-Împrietenisem cu noua mea rivală, Andreea. Nu era rău, ea fiind foarte legată de Leac, În care, din nou, Îmi pusesem multe speranțe. Destul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
înalte, pasiuni adânci, așa de mult păstrează manierile convenționale încît în cea mai mare emoțiune nu uită unde și-a lăsat pălăria și mănușele. Răul este că i se dau niște roluri pentru care nu are poate predispoziție naturală. Ca amorez, nu are destulă gingășie, pentru caractere înalte, nu destulă adâncime. D-sa copiază mersul și mișcările artiștilor celor mari, mai cu seamă a lui Rossi, fără să fie cu alegere și tact, cum și când să facă întrebuințare din ele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
săptămână. Vânătoarea de păsări, de două ori pe săptămână. Regele a notat pe hârtie un poem tragi-comic despre un cerb atât de epuizat în perioada rutului, încât cade victimă vânătorilor. Este o autoironie în versuri, pentru că Regele era un pasionat amorez: „Să faci dragoste este un lucru periculos/Un cerb fericit care și-a atins scopul/Și și-a petrecut noaptea într-o încleștare amoroasă /își imaginează că poate dormi a doua zi/ Dar când haita de câini/ Și cornurile care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pixurile fătuțelor și flăcăilor de la, totuși!, Litere. De ce oare s-a întâmplat așa o grozăvenie? Știu, dar încă nu spun. Parcă cel mai crunt încercat a fost bietul Ulise. Însă nici lui Oedip nu-i fu mai moale. Și nici amorezului Tristan cu tot cu Isolda lui. Iaca o spicuire la întâmplare, cuvânt de cuvânt, în transcriere directă. Copii, aveți lăgătura! Cugetări despre Ulise: „Romanul începe cu căderea Troiei. Troia era o cetate care a fost învinsă de către Ulise și oamenii săi. Greci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
și în viața cotidiană, în muncă“. „Într-o zi pe când mergea cu împreună cu prietenul său de pahar, în cale le apare un bătrân pe care Oedip, considerându-l inutil îl ucide. Acest roman are un sfârșit tragic“. Sau câte ceva despre amorezii medievali: „După ce vântu se mai potolise Tristan ancorează corabia pe un țărm și fiind sătui de atâta mare marinarii și cei o sută de cavaleri se coboară. Pe corabie rămâne doar Isolda cu serviitoarea sa. La ele vine Tristan cerând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]