492 matches
-
s c u r s u l u i nu trebuie să piardă din vedere corespondența semantică dintre parafrază și elementul parafrazat, astfel încît parafraza să nu reprezinte o abatere generatoare de fals sau de confuzie în raport cu elementul respectiv. V. anaforă, coreferință, definiție, reformulare. DUBOIS 973; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PARALOGISM. Aristotel a constatat că, uneori, argumentarea poate avea aparența unui silogism bine alcătuit, dar, deși premisele sînt adevărate, modul de deducție fiind incorect, concluzia era non-validă, încît aparentul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
indicativ sau printr-o determinare (parțială) prin completări atașate cuvîntului deictic se realizează o referință deictică. Există și o referință demonstrativă, atunci cînd termenii referențiali nu sînt specifici și nu au autonomie referențială (fiindcă au slabă saturație semantică). V. actualizare, anaforă, cataforă, coreferință, deducție, denominație, discurs, inducție, nume, semn, semnificație. DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002, VARO - LINARES 2004; ESCANDELL VIDAL 2004. IO REFORMULARE (argumentativă). Caracterul segmentelor enunțiative care participă prin reformulare la construirea argumentelor orientate către anumite concluzii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
secvențe transfrastice de semne este concretizată în sistemul de raporturi similare celor care permit funcționarea unei propoziții sau fraze, proprietate numită coeziune (coerență sintactică), manifestată prin acord, recțiune, ordine discursivă, dar și prin fenomene care transgresează nivelul sintactic propriu-zis: izotopie, anaforă, continuitate presupozițională, recurență, paralelism, parafrază, proforme, elipsă, consecuția timpurilor, intonație etc. Nici din perspectivă generativ-transformațională nu se poate postula o autonomie conceptuală pentru text, întrucît majoritatea fenomenelor pe care le pune în evidență un proces generativ de texte corect formate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
superioare, în calitate de substitute să se integreze într-un nivel inferior, coordonarea (parataxa) - posibilitatea ca unitățile de la același nivel să fie legate între ele, și substituția (antitaxa) - posibilitatea ca o unitate a unui nivel să fie înlocuită printr-o pro-formă, prin intermediul anaforei, cataforei, epiforei. Pe de altă parte, atunci cînd se referă la limbajul poetic, Coșeriu aduce în discuție funcțiile de reprezentare și de evocare pe care le actualizează textul, în calitate de relații permanente ale semnului; se poate deduce că accentul pus pe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Caietul l-am cumpărat ieri; Caietele le-am cumpărat ieri). În schimb, pronumele neutre care nu au un antecendent nominal (neutrul anominal) au formă de feminin la singular. Este vorba de unele pronume expletive (a luat-o la sănătoasa) și anafore rezumative (Asta încercam să îți spun). Apare astfel o diferență de formă între pronumele neutre cu antecedent nominal și cele fără antecedent nominal. În ceea ce privește trăsătura de număr, și controlorul, și ținta au două valori: singular și plural. Acordul în număr
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
substantive [+Animat] se face pe baze semantice. Dacă cel puțin unul dintre referenții termenilor coordonați este masculin, acordul adjectivului predicativ se face la masculin. Această generalizare poate fi extinsă și la acordul formelor pronominale, în diverse poziții sintactice (dublarea clitică, anafora intra- și interfrastică): (86) I-am întâlnit pe Ion și colegele lui în Piața Romană. (87) M-am întâlnit cu Ion și colegele lui de grupă. Ei veneau dinspre Piața Romană, eu, dinspre Piața Revoluției. (88) Dana și Dan își
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
b. Conținut: ˘[R(wash−spăla)](x)↔˘[wash−spăla(x)](x) c. Stilul Montague: λx[wash−spăla(x)(x)] Reflexivizarea nu este implicată în interpretarea reflexivelor nonclitice (engl. himself, it. sé stesso), care au statut de grupuri nominale, și nu de anafore. (d) Expletivizarea (E) se aplică unei propoziții, pe care o transformă în proprietate: a. Forma logică a E: <p, π> b. Conținut: ˘[E(seem−părea(p))](x) = seem(p), dacă x = 1 NEDEFINIT, dacă x ≠ 1 E(seem−părea(p
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
est souvenu de Marie 'Jean și-a amintit de Maria' (se inerent); ultimele două apariții sunt asemănătoare cu se medio-pasiv, însă au interpretare nonagentivă; aceste construcții au în comun faptul că se este un obiect clitic în acuzativ și o anaforă; ● si nominativ diferă de si acuzativ prin faptul că are trăsătură de Caz și nu e o anaforă; ca orice subiect clitic, si leagă o categorie vidă în poziția de subiect; apariția acestui si cu verbe copulative și pasive este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se medio-pasiv, însă au interpretare nonagentivă; aceste construcții au în comun faptul că se este un obiect clitic în acuzativ și o anaforă; ● si nominativ diferă de si acuzativ prin faptul că are trăsătură de Caz și nu e o anaforă; ca orice subiect clitic, si leagă o categorie vidă în poziția de subiect; apariția acestui si cu verbe copulative și pasive este o dovadă că nu poate fi în acuzativ, deoarece aceste verbe nu atribuie niciodată acuzativul; si nominativ și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
argumentul extern; operație lexicală; (c) se reflexiv: absoarbe argumentul intern; operație nonlexicală; (d) se mediu: absoarbe argumentul extern; operație nonlexicală. Dobrovie-Sorin (2004) menționează că o altă analiză unificatoare, propusă de studiile de tip GB, este considerarea elementului se ca fiind anaforă. Dobrovie-Sorin (2004) atrage atenția asupra faptului că, deși se spune că inacuzativele nu se pot pasiviza, există contraexemple: Ieri s-a ajuns la timp La noi, se moare des din cauza cancerului și a bolilor cardiace Nu se moare din atâta
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
să vezi că ea este izvorâtă nu numai din înțelepciunea voievodului, ci și din a Divanului Domnesc și a înaltului cler. De fiecare dată voievodul trimitea un slujbaș domnesc de seamă pentru a cerceta faptele la fața locului. După ce primea anafora de la dregătorul trimis, asculta cu mare luare aminte pe împricinați, cărora le cerea să-și dovedească spusele cu urice domnești, ispisoace sau martori de bună credință. - Indrăznesc, mărite Spirit, să-ți cer să-mi lămurești înțelesul cuvintelor rostite de tine
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și au stâlpit și mai bine.” - Vecinii credeau, mărite Spirit, că e ușor să încalci hotarele mănăstirii Socola, dar se înșelau, pentru că maicile își apărau averea cu strășnicie. Iaca o nouă pricină de hotărnicie a moșiilor Socolei. O aflăm din anafora scrisă de Pilat, vornic de poartă, către Constantin Duca voievod, la 21 septembrie 1694 (7203): „Facem știre mării tale că viindu la noi călugărițele de la svânta mănăstire de la Socola ca să mergem să le alegem hotarul satului Iezărenilor și a Găurenilor
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
au spus „cum acel loc de prisacă iaste danie svintei mănăstiri de la Alexandru (Lăpușneanu) vodă. Si ne-au arătat și uricul acel de danie.” Ca un făcut, mărite Spirit, am dat din nou de o pricină între sfintele mănăstiri. Din anafora lui Cârstian, vornic de poartă către Constantin Cantemir voievod, scrisă la în mai 1690 (7198), aflăm că egumenul mănăstirii Sfântul Ioan (Zlataust) s-a judecat cu călugărițele de la mănăstirea Socola pentru un hotar. „Milostive și luminate doamne...Facem știre mării
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Multe din ele se termină cu o afurisenie aruncată asupra presupușilor încălcători ai voinței lor. - Ai dreptate, mărite Spirit... - Să revenim la porunca lui Mihai Racoviță voievod din 6 aprilie 1717 (7225). Ascultă ce-i răspunde Constantin Zbierea șetrarul prin anafora din aceeași zi: „Milostive și luminate doamne, să fii mărie ta sănătos. Facem știre măriei tale...Ce noi...am mărsu și am strânsu oameni bătrâni den sat den Buciumi...și i-am întrebat: a cui au fost acest loc Buciumi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
soția răposatului Proca, negustor, pentru un loc de prisacă de la Bucium. Din nou câștigă mănăstirea Dancu o vie, în urma judecății din 25 nov. 1764 cu Vasâlca din Iași. Mănăstirea Dancu are o ultimă judecată cu biserica Armenească din Iași. În anafora mitropolitului Moldovei, Gavriil, din 15 iunie 1768, se spune că pricina judecății cu armenii ar fi fost împresurarea locului mănăstirii Dancu prin lărgirea locului „țintirimului” din fața bisericii Armene. Văzând că armenii nu au „direse” pe locul îngrădit, mitropolitul a socotit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
exemplu, în cele trei zile ale Crăciunului toți membrii familiei se îmbrăcau în hainele cele mai bune sau noi, iar deosebirea esențială consta în modul în care se serveau preparatele la masa de dimineață. Masa începea cu o bucată de anaforă, apoi se mânca o bucată de carne de vânat (vrabie, porumbel, iepure sau pasăre), urma ciorba cu carne de porc sau pasăre, friptură și pe parcurs vin. Obiceiul de a servi vânat sau pasăre era o tradiție și consta în
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pământului acestuia" și că "împreună se trag din cel mai întâi părinte"10. În cuprinsul său, rezoluția Divanului oferă pentru prima oară referințe mai detaliate privitoare la istoria familiei Balș. Spița neamului Bălșeștilor, pe linie masculină, însoțită de o cuprinzătoare anafora a Divanului moldovean de cercetare și adeverire a veridicității informațiilor pe baza cărora s-a întocmit spița, a fost întărită prin hrisovul din anul 1813 al domnului Scarlat Calimah. Hrisovul a fost validat în mod excepțional printr-un sigiliu atârnat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Ierusalim; grâul Demetrei, dar și ofranda fascinației mele - zeița Bendis; de ce nu grâul lui Blaga; narcisa cu care zeii au ademenit-o pe Persefona și transformat pe Narcis, devenită astfel simbol al morții... Și, Însăși legătura cu transcendentul, adică grâul anaforei și al colivei - hrana de „dincolo“ a fiecăruia dintre noi. Iar cum tot atâtea gânduri, de când lumea, trebuiau scrise, tot monocotiledonatele au oferit cel mai vechi suport, papirusul; și pe cel de astăzi, hârtia, din paie ori stuf, iar În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
continuând drumul pe spațiul liber din mijlocul naosului și înaintând spre altar. Preotul nu așează sfintele daruri pe capetele credincioșilor ca la noi. Am văzut acolo cum copiii sunt împărtășiți. Fiind interesate de ritual am stat până la terminare. Am luat anafora dar ce ne-a uimit a fost faptul că se dădeau nu bucățele mici, ci două trei felii de pâine pe care copiii le mâncau pofticioși când ieșeau din biserică. La ieșire ni s-a înmânat o hârtie pe car
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
pas de șirul stranelor și și-a înălțat ambele mâini în sus, cu palmele larg desfăcute, spre bolta Catedralei, ca și când ar fi vrut să culeagă ceva nevăzut din aerul de deasupra credincioșilor. Când acolo, la sfârșit, după ce-am luat anaforă integrați în șuvoiul de credincioși ce ne-a purtat spre ieșire, fără să mai fi dat nici o atenție, "șeriful", de care păream chiar să fi uitat după ce-am coborât treptele de la ieșire, în stradă, la vreo zece pași de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
reale ale verbului sunt cliticele (pronominale), pe când grupurile nominale marcate cazual sunt elemente coreferențiale cu acestea, slab atașate propoziției (v. Baker 2001 pentru o discuție recentă). Principalele caracteristici ale limbilor nonconfiguraționale sunt: topică liberă, determinată pragmatic, nu sintactic; construcții discontinue; anaforă nulă; sistem cazual bogat care codează relațiile tematice; sistem de acord bogat; absența elementelor expletive; absența unui constituent VP organizat sintactic și a asimetriilor subiect-obiect (v. Hale 1983; Donohue 2002; Legate 2001; Ledgeway 2012: 71). Cercetările ulterioare (ale lui Hale
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la dreapta verbului deplasat în domeniul flexionar (IP); derivarea prin topicalizarea VP (23) presupune ca obiectul să se deplaseze odată cu verbul la stânga subiectului in situ (Spec, vP). Cele două strategii derivaționale se corelează cu o serie de alte fenomene sintactice (anaforă sintactică, deplasare la periferia CP, disponibilitatea structurilor VSO), după cum vom arăta imediat.Astfel, în galiciană, portugheza europeană, spaniolă și română, topica VOS este derivată prin object shift (22), pe când în catalană și italiană, topica VOS rezultă din topicalizarea VP (22
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la stânga subiectului: în structura din (22) obiectul c-comandă subiectul, pe când în structura din (23) obiectul nu c-comandă subiectul (întrucât este adânc încastrat în VP-ul deplasat). Astfel, obiectele deplasate prin object shift se pot angaja în relații de anaforă sintactică de tipul legării variabilelor (27)19 sau al încălcărilor Condiției C20 din Teoria dependențelor anaforice (engl. Binding Theory, Chomsky 1981) (28): (27) a. Nu l-a certat pe niciun copili maică-sai. b. Ieri l-a vizitat pe fiecare studenti
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
enunțiativă a enunțurilor / 130 4. Orientarea argumentativă (ORarg) a enunțurilor / 140 5. Micro-acte de discurs / 143 Capitolul 4. Tipuri de legări ale unitățior textuale de bază / 153 1. Construirea textuală a referinței (legări semantice 1) / 154 1.1. Coreferință și anafore / 154 1.2. Anafore pronominale / 158 1.3. Anafore definite / 163 1.4. Anafore demonstrative / 167 1.5. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <2> / 173 2. Izotopia discursului (legări semantice 2) / 175 2.1. Cotopie, poliizotopie, heterotopie / 175 2
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
4. Orientarea argumentativă (ORarg) a enunțurilor / 140 5. Micro-acte de discurs / 143 Capitolul 4. Tipuri de legări ale unitățior textuale de bază / 153 1. Construirea textuală a referinței (legări semantice 1) / 154 1.1. Coreferință și anafore / 154 1.2. Anafore pronominale / 158 1.3. Anafore definite / 163 1.4. Anafore demonstrative / 167 1.5. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <2> / 173 2. Izotopia discursului (legări semantice 2) / 175 2.1. Cotopie, poliizotopie, heterotopie / 175 2.2. "Le Gymnaste" [Gimnastul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]