1,799 matches
-
i-a animat întreaga activitate, Yves Goldenberg și-a pus o amprentă de neșters asupra studiilor de limba și literatura arabă din România. Lucrări (selectiv): ■ "Manual de limba arabă", București, TUB, 1978 ■ „Preocupările de arabistică ale lui Timotei Cipariu”, în Analele Universității București, 11(1962) ■ „Limba arabă literară și idiomurile arabe vorbite”, în Analele Universității București, 18(1969) „Quelques notes concernant les manuscrits arabes autographes de Timotei Cipariu”, în Analele Universității București, 20(1971) „Notes en marge de quelques écrits roumanins
Yves Goldenberg () [Corola-website/Science/314368_a_315697]
-
neșters asupra studiilor de limba și literatura arabă din România. Lucrări (selectiv): ■ "Manual de limba arabă", București, TUB, 1978 ■ „Preocupările de arabistică ale lui Timotei Cipariu”, în Analele Universității București, 11(1962) ■ „Limba arabă literară și idiomurile arabe vorbite”, în Analele Universității București, 18(1969) „Quelques notes concernant les manuscrits arabes autographes de Timotei Cipariu”, în Analele Universității București, 20(1971) „Notes en marge de quelques écrits roumanins sur le Coran et l’Islam”, în Analele Universității București, 21(1972) ■ „A
Yves Goldenberg () [Corola-website/Science/314368_a_315697]
-
București, TUB, 1978 ■ „Preocupările de arabistică ale lui Timotei Cipariu”, în Analele Universității București, 11(1962) ■ „Limba arabă literară și idiomurile arabe vorbite”, în Analele Universității București, 18(1969) „Quelques notes concernant les manuscrits arabes autographes de Timotei Cipariu”, în Analele Universității București, 20(1971) „Notes en marge de quelques écrits roumanins sur le Coran et l’Islam”, în Analele Universității București, 21(1972) ■ „A Distributional Analysis of Negative Morphemes in Egyptian Colloquial Arabic”, “RRL”, 19(1974), no.4, 385-397. „La
Yves Goldenberg () [Corola-website/Science/314368_a_315697]
-
și idiomurile arabe vorbite”, în Analele Universității București, 18(1969) „Quelques notes concernant les manuscrits arabes autographes de Timotei Cipariu”, în Analele Universității București, 20(1971) „Notes en marge de quelques écrits roumanins sur le Coran et l’Islam”, în Analele Universității București, 21(1972) ■ „A Distributional Analysis of Negative Morphemes in Egyptian Colloquial Arabic”, “RRL”, 19(1974), no.4, 385-397. „La métrique arabe classique et la typologie métrique”, în Revue Roumanine de Linguistique, 21(1976), nr. 1. ■ „Timotei Cipariu- un
Yves Goldenberg () [Corola-website/Science/314368_a_315697]
-
în Questions et suggestions. Miscellanea di studi în onore di Maria Teresa Puleio, Marchetti M., Scelfo M., Rizzo C., Cutuli N. (a cură di), Cătănia: CUECM, 2013, pp. 367-382. 3.Vanhese G. , "Poezia lui Lorand Gaspar între zăpadă și tăcere". Analele Universității București, 2013, Vol. anul LXII, pp. 91-104. 4. Vanhese G. , "Referințe critice". În Mihai Eminescu, Opere, Poezii, Ediție critică, cronologie, note și variante de Perpessicius, Introducere de Eugen Simion, Diferențe textuale și un comentariu asupra ediției Perpessicius de Nicolae
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
2011, Vol. 14, pp. 178-188. Vanhese G. , " «În hula cuvintelor migrante». Poezie și exil la Benjamin Fondane și Paul Celan". Caiete critice, 2011, n. 3-4, pp. 13-22. Vanhese G. , " “Biserică neagră” de Anatol E. Baconsky și “Bruges-la-Morte” de Georges Rodenbach". Analele Universității București, 2011, n. A.LX, pp. 3-17. Vanhese G. , "“Biserică neagră” de Anatol E. Baconsky și “La terreur future” de Marcel Schwob". Philologica Jassyensia, 2011, Vol. VII, 1, pp. 257-269. Vanhese G. , "Traducerea imaginior din “Biserică neagră” de Anatol E.
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
ultiplu, Poetica ambiguității în «Gaspard de la Nuit»". În “Un livre d’art fantasque et vagabond”. «Gaspard de la Nuit» d’Aloysius Bertrand, Guyaux A. (a cură di), Paris: Classiques Garnier, 2010, pp. 67-82. Vanhese G. , "Literatura comparată și traducerea literaturii române". Analele Universității București, 2010, Vol. anul LIX, pp. 43-56. Vanhese G. , " Cînd lectură devine rană. Prefață în proza de Benjamin Fondane". În B. Fundoianu sau încercarea paradoxului. Pentru o hermeneutica existențiala - Benjamin Fondane ou l’épreuve du paradoxe. Pour une herméneutique
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Vanhese G. , "În labirintul memoriei abisale. Varouna» de Julien Green". Plaisance, 2009, Vol. 18, pp. 77-97. Vanhese G. , "Legendă fratelui revenant în literatura modernă și contemporană în românul « Kush e solli Doruntinën? » de Ismaïl Kadaré și « Dina » de Felicia Mihali". Analele Universității București, 2009, n. LVIII, pp. 3-15. Vanhese G. , "Limbaj alchimic și limbaj nocturn în opera lui Bachelard". În Rhétorique et langues spécialisées, Laugier R. I. A., Preumont Y. (ed.), Romă: Aracne, 2009, pp. 17-33. Vanhese G. , " Imaginarul Orientului. Abordări
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
1931). Țării Românești între septembrie 1577 și iulie 1583 și, din nou, între aprilie 1585 și mai 1591. A fost supranumit Turcitul ca urmare a convertirii sale la Islam. (N. Iorga, ˝Un pact de familie și o nuntă domnească¨, în Analele Academiei Române - Sectia de Istorie, 3, t. XII, 1932; C.C. Giurescu și D.C. Giurescu, "Istoria românilor", vol.II, cap. ¨Istoria politică a Țării Românești în secolul al XVI-lea - 1508-1593¨, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976; Istoria Țării Românești, 1290-1690. Letopisețul
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
semnat de Leon Tomșa, prin care voievodul întărea lui Nedelco vii în dealul Bobului și ocini în Fundeni (DRH, XXIII, 364-367). Apoi, avem știre despre Sângeru din „memoriile” (1788) generalului Bauer, din „Istoria Daciei” (1815) lui D. Fotino, precum și din Analele parlamentare din 1831, când se specifica apartenența localității plaiului Despre Buzău a fostului județ Saac și se preciza că avea o populație de 100 de familii. DTSR (1872) amintea Sângeru drept comună a plășii Cricov, având în componență și satele
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
în detenție la 14 septembrie 1954. Cu ocazia aniversării jubileului de 25 de ani de preoție, în iulie 1949, papa Pius al XII-lea l-a numit pe Áron Márton arhiepiscop titular "ad-personam" și a fost înregistrat în conformitate în „Analele Papale”. Papa a făcut publică această decizie abea în anul următor în acte și, în cel puțin o scrisoare trimisă la Alba Iulia care i s-a adresat astfel. În perioada 1949-1955, episcopul Márton Áron a fost deținut în mai
Áron Márton () [Corola-website/Science/301028_a_302357]
-
celelalte instanțe judecătorești, care sunt independente de puterea legislativă și de cea executivă (vezi și articolul Separarea puterilor). Instituția imperială japoneză este cea mai veche monarhie ereditară din lume, existând deja când Japonia a fost menționată pentru prima dată în analele istoriei, ea fiind perpetuată pe o linie de descendență predominant masculină. Împăratul execută funcții ceremoniale, neavând putere reală, nici măcar putere de rezervă. Cu toate că înainte de al Doilea Război Mondial Împăratul era considerat șeful guvernului național, a existat și tendența de a
Politica Japoniei () [Corola-website/Science/316827_a_318156]
-
Eugen a spus „Kadish”. Sicriul cu corpul neînsuflețit a fost coborât În groapă În aplauzele celor prezenți, cortina a căzut ultima oară. Rolanda Camin-Nacht ne-a părăsit cu durerea În suflet că N. Stroe a fost omis și uitat În „analele” Teatrului de Revista Constantin Tănase. Le promit Rolandei și copiilor că, dacă Dumnezeu o să-mi ajute, nu voi precupeți eforturile că numele lui N. Stroe și al Rolandei Cămin să nu fie uitate.
Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
poarte arme; fetele nici nu erau luate în seamă. Văzând că ardoarea lor nu este apreciată nici de șeful creștinătății, cruciații, deznădăjduiți, deprimați de inutilitatea unei acțiuni declanșată cu atât elan, au făcut cale întoarsă. Întoarcerea a fost lamentabilă. Autorul analelor Marbacenses o descrie în tonuri sumbre: înfometați și desculți, unul câte unul, în tăcere, se strecurau pe drum; mulți au murit, singuri și părăsiți, cadavrele lor zăceau în piețele publice, erau privite cu curiozitate și dezgust, dar nimeni nu le
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
documente, Cernăuți, 1927. Gheorghe G. Bezviconi, Boierii Gafenco, în „Din trecutul nostru”, nr. 2/1933. Idem, Boierimea Moldovei dintre Prut și Nistru, vol. I, București, 1940. Ion Bogdan, Documentul Rîzenilor din 1484 și organizarea armatei moldovenești în secolul XV, în „Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice”, seria a II-a, t. 30, anii 1907-1908, p. 434-435. I. A. Candrea, Dicționarul limbii române din trecut și de astăzi, București, f.a., p. 299; Dicționarul limbii române moderne, coord. D. Macrea, București, 1958. Catalogul documentelor
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
Iorga, Istoria industriilor la români, București, 1927. Nicolae Stoicescu, Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova (secolele XIV-XVII), București, 1971. Constantin Turcu, Un blestem original pe o carte puțin cunoscută (și câteva note genealogice despre neamul Gafenco), în „Analele Moldovei”, I, p. 90-92.
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
s-a întamplat ulterior cu acei tineri? Unii dintre ei și-au cum a fost reeducarea din Pitești. Literatura lumii ar trebui să ia revenit. Alții au rămas într-o stare de stupoare semi-dementiala act de o pagină nouă în analele alienării umane...” (p. 118) tot restul vieții. Puțini s-au regăsit în brațele lui Iisus... Dacă “Întoarcerea la Hristos” este dedicată în mare parte “reeducații” au fost mutilați sufletește, într-un fel sau altul toți experimentului “reeducare” și are pagini
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
lapte matern. Porțile de intrare cele mai frecvente sunt rănile proaspete, sângerânde din mucoasă (oculară, bucală, vaginală, anală) sau rănile nevindecate sau insuficient protejate de pe oricare parte a pielii corpului. Căile de transmitere cele mai frecvente sunt cele vaginale sau anale datorate nefolosirii prezervativelor și practica sexuală orală. La toxicomani folosirea în comun a acelor de seringă poate fi, de asemenea, un mod de transmitere prin consumul de droguri pe cale intravenoasă. Grupul homosexualilor este considerat ca fiind un grup de risc
HIV () [Corola-website/Science/299911_a_301240]
-
potrivit pentru gustul său. Ca și pentru ceilalți împărați ai Imperiului de la Niceea, recucerirea Constantinopolului din mâinile latinilor și refacerea unității Imperiului bizantin a fost o preocupare constantă a lui Ioan al III-lea Ducas Vatatzes. În lungile pagini ale analelor bizantine, nu e ușor să fie găsite personaje remarcabile ca împărații Theodor Laskaris și Ioan Ducas Vatatzes, care au ridicat și au ținut sus stindardul roman la Niceea, în Bitinia. Virtuțile cu care erau înzestrați fiecare nu erau deloc aceleași
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
este mult legat istoric și economic de această mare este orașul Istanbul (mai demult Constantinopol și capitala Imperiului Bizantin). În 1997, hidrologul William Ryan și geologul Walter Pitman, americani, descoperă lucrările hidrologilor și sedimentologilor români, bulgari și ruși, publicate în analele institutelor de cercetări marine de la Constanța, Varna și Sevastopol, și relatând cercetările întreprinse prin anii 1970, îndeosebi analiza cu metoda carbon-14 a cochiliilor subfosile de moluște de apă dulce, prezente în straturile de sub sedimentele marine actuale de pe platforma continentală. Analizele
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
patrimoniului mobil, cu precădere a celui din biserici sătești. Politica sa de achiziții și mai ales de donații din partea parohiilor, s-a concretizat în crearea fondului „de artă bisericească”, al cărui conținut a fost publicat parțial în anuarul muzeului bănățean, Analele Banatului. Acest fond, însumând aproximativ 150 de lucrări pe lemn și pe pânză, a fost îmbogățit substanțial, mai ales după anul 1966, prin achiziții, donații sau transferuri, depășind în prezent 1000 de piese. Completarea sa continuă direcția inițiată în perioada
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
scrie și el: „Întro epocă de minciună universală, să spui adevărul este un act revoluționar”. Michelet spunea că În secolul al XX-lea istoria va cădea și se va spulbera În atomi „devorată până În temelii de acei ce-i redijează analele”. „Francesco Guicciardini (1483-1540) afirmă: «Trecutul ne Învață să deslușim viitorul». Astfel că, pentru noi, trecutul și viitorul au alcătuit dintotdeauna și pentru totdeauna un prezent istoric continuu. Sau mai laconic: Viitorul, ca și Trecutul, este totdeauna viu În Prezent. Aceasta
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
scleroză concentrică", cunoscută mai târziu sub numele de ""maladie Baló"". Este co-autor (în colaborare cu Gh. Marinescu și D. Vasiliu) al studiului asupra unor cazuri de "Maladie familială caracterizată prin cataractă congenitală și oprire a dezvoltării somato-neuro-psihice", boală intrată în analele neurologiei cu numele ""Sindrom Marinescu-Sjögren"". Prima sa monografie, "Lichidul cefalo-rahidian" (1932) se situează pe plan istoric printre primele lucrări extinse cu această temă. În 1941 publică în limba franceză, în colaborare cu E. Banu, "Histopathologie des neuro-infections primitives humaines", descriind
State Drăgănescu () [Corola-website/Science/306478_a_307807]
-
Comitetul de redacție al culegerii de studii „Romanoslavica”, iar între 1990-1998 a fost redactor responsabil. M. a fost membru în Comitetul de redacție și al altor prestigioase reviste de specialitate, precum „Studii și cercetări de lingvistică”, „Revue roumaine de linguistique”, „Analele Universității din București”. Pe plan internațional, M. și-a câștigat o reputație solidă, recunoscută de personalități ale slavisticii din întreaga lume. Pentru meritele sale a fost recompensat cu premii și distincții, printre care se numără titlul de "Doctor Honoris Causa
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
sută de tinere fete pentru templul zeiței. El i-a comandat lui Pindar un imn solemn care celebra „fetele prea primitoare pentru străini, servitoarele lui Peitho (zeița persuasiunii) din fastuosul Corint.” La rândul său, Alexis din Samos în al sale „Anale ale Samosului” precizează că „orașul Corint celebrează o sărbătoare a Afroditei pentru prostituate, una care este total diferită de sărbătoarea rezervată femeilor cinstite. În timpul acestei sărbători este obiceiul ca târfele să se distreze și chiar le este permis să se
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]