82,956 matches
-
Ahasverus e, prin urmare, una ambivalentă și această ambivalență va favoriza dezvoltările și interpretările ulterioare ale legendei. Contribuția cea mai importantă a autorului român la studiul comparativ al diferitelor versiuni ale legendei e capitolul Legenda cizmarului din Ierusalim. Avram Rotenberg analizează aici diferențele dintre textul cărții populare germane din 1602 și textul unei cronici engleze ceva mai timpurii, din care fuseseră preluate mai multe amănunte, pentru a fi însă trecute cu vederea o serie de alte detalii. Acuzațiile grave aduse poporului
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
în numele guvernului, pentru ca Franța să se consolideze în lupta împotriva comunismului, dublată de o cerere identică la adresa națiunilor comuniste, în interesul păcii mondiale. Răspunsul entuziast atît al Statelor Unite, cît și al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, dovedește limpede că domnul Flosse analizase corect situația. După cum a avut grijă să consemneze istoria, Congresul American a oferit mai mulți bani decît i se ceruseră, iar în plus Fondul Lafayette, adunat de la elevi, a făcut posibilă începerea lucrărilor de reamenajare a reședinței regale de la Versailles
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
în care autoarea își dezvăluie fanatismul pro-comunist are o valoare istorică incomensurabilă. E drept, pe această picătură de sînge aparținînd vieții autentice autoarea pune două straturi de bandaj, dar important este faptul că urma este încă vizibilă și ea trebuie analizată cu toată atenția. Jurnalul Ninei Cassian din perioada 1948-1953 s-ar putea numi Erotism și proletcultism. Chiar dacă, la vîrsta de 24 de ani este deja la al doilea mariaj și flirtează detașat cu toată lumea (un plus evident, totuși pentru Marin
Zburdălniciile inimii și ale minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13360_a_14685]
-
că România a căpătat certificat de economie funcțională de piață. EVENIMENTUL ZILEI a folosit varianta traducerii fără suflet, ca și ZIUA de altfel, trăgînd concluzia că România a rămas din nou repetentă, ca dl Goe. Fraza cu pricina a fost analizată, la cererea Agenției Mediafax de una dintre expertele de la Economist Intelligence Unit, Joan Hoey, care a spus că fraza cu pricina e ambiguă și construită în deplină desconsiderare a limbii engleze. Ca să nu rămână însă românii, mai ales cei de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
spune, iarăși, ca de fiecare dată când e zgâlțâită o statuie la picioarele căreia nume mari și-au depus omagiul, că dl Geacăr are ceva personal cu fostul director al "Cărții Românești". Altfel nici nu se poate, de ce i-ar analiza, de pildă, domnia sa biografia? Arătam că povestea compromisurilor începe de la 1941 când, sărac fiind, tânărul Preda ajunge în București și caută oblăduirea lui Geo Dumitrescu. În primii ani de comunism scriitorul se menține, prudent, în afara jocurilor politice și, spune dl
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
fotograf? Preistoric sau clasic? Modern sau tradițional? Abstract sau figurativ? Opera să nu poate fi înțeleasă în întreaga dimensiune a dinamicii sale decât că o complexă tensiune, cu o dialectica infinită". Cel de-al doilea curator al expoziției, Matthew Gale, analizează în studiul Brâncuși: An equal among rocks, trees, people, beasts and plants carieră sculptorului în relație cu receptarea publicului și cu reacțiile artiștilor vremii: "Influență personalității lui Brâncuși asupra contemporanilor săi - de la Modigliani la Hepworth - pare acum eclipsata de cea
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
exegeza brâncușiana. În Reconfiguring Brancusi's formative years: Hobița-Craiova-Bucharest, Sanda Miller examinează climatul cultural de la finele secolului XIX, care a făcut cu putință forjarea proiectelor brâncușiene. Provocarea pe care opera lui Brâncuși o adresează și astăzi convențiilor limbajului sculpturii este analizată de Alexandra Parigoris în The road to Damascus, iar studiul lui Jon Wood, We are no longer children, propune o nouă perspectivă asupra sculpturilor brîncușiene în lemn din perioada 1913-1925.
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
Călin are un răspuns doct: în poezie, Iancu Văcărescu și Gh. Asachi, iar în proză, Negruzzi (care: Costache sau Iacob? - bănuim că primul). Bacovia se află, pentru Constantin Călin, la capătul unei evoluții fructuoase a literaturii române. Exegetul nu-i analizează opera în sine, fără relații, contexte și deveniri. Face întotdeauna conexiuni neașteptate, întinde adevărate arcuri peste timp. E un expert în Bacovia privit în contextul mai larg al literaturii române. A restaura înțelesul originar al operei e o iluzie nobilă
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
de lungi. Fraza arborescentă a scriitorului este un mit. Aici este mărăcinoasă pentru că încâlcită și fără ritm, construită chinuit. Din toate filozofările despre Nietzsche și din polologhia despre anii '60-'70 am reținut pledoaria scriitorului pentru nuanțe. Epoca se cuvine analizată cu multă luciditate. Arghezi, Camil, Călinescu, Nichita nu pot fi blamați orbește pentru "derapajele" și concesiile făcute sistemului. Diatriba împotriva "grotescăi" estetici vine însă și din propriul instinct de conservare nu doar din altruism. Cum se face că lui Adrian
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
specială, o atenție nuanțată la percepții, reacții, grad de sensibilitate, de extrovertire sau de introvertire, presupune radiografierea continuă a unor valențe, a unor registre, depistarea unor elemente pe care se poate construi sau nu mai departe. Profesorul trebuie să-și analizeze zilnic studentul, să-l provoace, să-i șlefuiască asperitățile, să-i completeze lacunele majore cu care se ajunge aici din licee, să înlăture șabloane de tot felul, să-I învețe să se informeze, să citească, să asculte muzică. Greu. Foarte
Șase nopți cu Casandra (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12033_a_13358]
-
a lumii, spiritul iscoditor și criticismul, tentația creativității, a acțiunii inovatoare, de adaptare a mediului la nevoile celui ce-l locuiește. Pentru european, pentru spiritul lui, individul, omul, a devenit "măsura tuturor lucrurilor", scopul Istoriei și vehiculul ei. Fenomenul este analizat în capitolul " Apariția spiritului european", ce surprinde universul polis-ului grec, prima forma de organizare participativă din Istorie, al cărui rezultat a fost, dincolo de dinamismul economic fără precedent, o construcție spirituală ce va marca definitiv originalitatea Europei. "Primii filozofi greci
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
spiritual, pe care Roma apostolică a încercat să îl propage, a fost însă blocat de frângerea Bisericii în occidentală și orientală, de asumarea unui pseudoeuropeism de către "noi Roma", de sorginte asiatică, aspirând la dominarea lumii concentrate în Europa. Gheorghe Ceaușescu analizează sintetic modul în care, în ciuda tentativelor de refacere imperială a unității, Europa s-a transformat într-o "Europă a națiunilor", fracturată de interese divergente, supusă - datorită contradicțiilor din "interiorul cetății " - influenței ideologiilor totalitare, devenind un "butoi cu pulbere" al lumii
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
Turnul de fildeș". "Ecrire, c'est agir", spunea François Mauriac. Bine-bine! Dar asta-i teorie care uneori trebuie pusă în practică. Numai în scris dobîndeam dreapta și egala măsură, relativitatea, luciditatea, ieșirea din tragic... Poate nimic nu este tragic dacă analizezi în perspectiva timpului. Romancierul trebuie să fie egal și drept cu toate personajele, fără simpatii și uri, numai așa poate să rivalizeze cu un demiurg terestru... Dar în viață uneori ne pierdem cumpătul și ori luăm lucrurile prea în serios
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
al culturii române. Teza propusă de autorul italian este teribil de ademenitoare, mai ales în contextul actualelor polemici generaționiste (și) în domeniul cinematografiei de la noi. Citam, în acest sens, capitolul Gli autori durante îl regime, în care Mallozzi prezintă și analizează creația cinematografică a lui Victor Iliu, a cărui capodoperă, Moară cu noroc, fusese apropiată în 1957 de Cesare Zavattini de neorealismul "literar și istoric", apoi "revoluția scenografica" a lui Liviu Ciulei, îndeosebi prin Pădurea spânzuraților, film câștigător în 1965 al
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
supere ca unul din stâlpii de rezistență ai "Sburătorului" și ai modernismului, recunoscut ca atare de către amfitrion și de către criticul militant. Florica Ichim restituie integral pentru prima dată, după 70 de ani, acest text, însoțit de o amplă prefață, unde analizează în detaliu, mai ales pe baza agendelor lovinesciene, istoria relațiilor tensionate dintre cei doi. Nu aș trage însă concluzia generală că pe E. Lovinescu Camil Petrescu "îl exaspera ca om, nu-l interesa ca scriitor și publicist", cum afirmă cu
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
umerii hainei sunt cu ochiuri de pete de grăsime și mătreață" (p. 78). Răzbunarea se hrănește dintr-o furie neagră, în febra căreia pamfletarul repetă la nesfârșit adjective menite să îngroașe ridicolul adversarului: "voluminos, dolofan, cărunt, naiv, sedentar, umflat" etc. Analizând portretul nedrept și inadecvat făcut de critic lui Aurel Vlaicu, Camil Petrescu numește foarte bine tehnica portretelor din Memorii: "ferocitate candidă" (p. 80). Dar miza și frumusețea polemicii (dacă polemică e uneori, când nu e pamflet) ar fi stat în
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
celebra împărțire între cele două tipuri de gândiri: discursivă și intuitivă, practicată de Benedetto Croce, pe care Ionesco însuși îl indica drept una din principalele influențe din perioada în care se "încerca" în critica literară. "Dimensiunea gravă" a măștii este analizată inclusiv prin intermediul caracterizărilor făcute lui Ionesco de către colegi din propria generație (Mircea Vulcănescu și Emil Cioran), dar mai ales prin avansarea de către autoare a unor inedite ipoteze critice. Printre acestea, de menționat sunt racordarea retoricii ionesciene la curentul platonician, apoi
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
privit cu o anumită milă. Da căpitanul O'Brien, înzestrat cu o ironie fină în ciuda aparenței unui om greoi, l-ar fi putut înțelege? Totul se petrecea într-un mod destul de ciudat, pe care Maigret nu avusese niciodată curiozitatea să-l analizeze, chiar dacă pînă la urmă reușise să-l cunoască tot auzindu-i vorbind despre asta, cu o mulțime de detalii, pe colegii săi de la Poliția Judiciară. Timp de zile, uneori de săptămîni, se împotmolea în cîte un caz, făcea doar ce
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
dialog la fel de "solid" ca și cele de până acum. Alex Leo Șerban scrie despre Vertigo (partea a doua) al lui Hitchcock, Dan C. Mihăilescu pune evenimentele literare ale lunii noiembrie sub semnul "Mișcărilor de forță, polemicilor, premiilor literare", Florin Cântec analizează "Fabricarea unei mitologii politice: Ceaușescu & Nixon", Dan Lazea se întreabă " Ce este gândirea slabă?", Ioan Stanomir scrie despre Titu Maiorescu, iar Cătălin Partenie despre Alexandru Dragomir. Mai semnează comentarii de carte Radu Paraschivescu și Vladimir Tismăneanu (acesta din urmă la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
argumentate. A devenit loc comun în studiile de specialitate referirea la rădăcinile balcanice ale culturii populare românești. Se știe, multe dintre baladele și legendele noastre populare au corespondent în spațiul balcanic. Dar Andrei Brezianu merge cu un pas mai departe. Analizează comparativ Miorița și balada populară finlandeză Piispa Henrikin Surmavirsi / Balada lui Henric Vlădica. Dincolo de deosebirile firești cauzate de specificitatea etnică și experiența spirituală diferită ale popoarelor român și finlandez, eseistul descoperă o viziune foarte apropiată, rod al existenței unor mitologii
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
mai puține romane neatinse de maladia "superintelectualizării", care, metamorfozînd scrisul într-un "idiom cibernetic", face ca scrierile în chestiune "să semene într-olaltă ca două picături de apă". în raza unui interes predominant experimental, care pulverizează materia primară a trăirilor, analizate cu impasibilitate sub microscop precum simple probe anatomice, personajul se anormalizează excesiv, se desubstanțiază. Asistăm "pe de o parte, la cerebralizarea excesivă a scrisului, care despică firu-n patru, deci la întoarcerea spre eroul fără suflet, cobai al examenului interminabil, iar
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
bine. Sînt scriitori care se inspiră din istorie și alții care se inspiră din geografie. Știți că lucrez mereu la o culegere de note de lectură "Zborul vampirului", referindu-mă la 50 de cărți ale marilor clasici pe care le analizez. Sînt pe cale de a încheia un al doilea volum de astfel de note intitulat "Les géographiques", ocupîndu-mă numai de scritorii ce se inspiră din geografie. În literatura franceză îl avem, de exemplu, pe Jules Verne, omul geografiei și pe Alexandre
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
unor forme și formate nu ar trebui totuși să subînțeleagă automat subțierea conținutului și a substanței în ceea ce comunicăm prin radio. Bineînțeles, e mult mai dificil a-i prezenta atractiv sau chiar palpitant pe Gesualdo sau pe Stockhausen, decât a analiza în emisiuni (probabil aride) tehnicile muzicale ale respectivilor compozitori. Dar acesta nu e un motiv pentru care ar trebui să excludem cu totul comentariul muzical de la radio. Îl putem nuanța, colora afectiv și susține prin exemple muzicale inteligent alese. Seminarul
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
evalua un proiect intelectual (indiferent că e vorba de idei convergente într-un sens general, sau de un proiect filozofic în sens restrîns), altfel decît din perspectiva unor criterii care fie sînt din pornire incompatibile cu obiectul pe care îl analizează și prin urmare sortite să fie nedrepte în verdictul propus, fie sînt comensurabile cu ideile examinate, dar incapabile să producă distanță critică necesară pentru evaluare. Prima opțiune refuzată de autor e mai importantă aici, pentru că e des întîlnită și duce
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
comedii" când O noapte furtunoasă (p. 167), când O scrisoare pierdută (p. 169), optând în final pentru aceasta din urmă, nu fără a-i reproșa "tehnica de vodevil" (p. 224). Destul de superficial pentru nivelul de astăzi al criticii, Horia Petra-Petrescu analizează comicul de situație, comicul de limbaj, satira socială, originalitatea personajelor, tehnica dramatică. Nuvelele Păcat și O făclie de Paște, punând în lumină "excepționala gradare psihologică a sentimentelor" (p. 189), drama Năpasta sunt plasate judicios în contextul naturalismului francez și rus
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]