1,142 matches
-
de o tratare profană a temei, cum crede Lucia Cireș (14, p. LIV), ci de transpunerea la nivel divin a unui obligatoriu desfrâu ritual, pe care-l practică oamenii în timpul sărbătorilor legate de înnoirea anului. Este vorba de un comportament anarhic și orgiastic, dar nu mai puțin ritual, ca, de pildă, comportamentul cumpătat-ascetic din timpul postului care precedă sărbătorile. „Sacrilegiile [din timpul sărbă- torii] - scrie Roger Caillois - sunt considerate la fel de rituale și de sfinte ca înseși interdicțiile pe care le violează
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cuza Vodă. Rezultatele salutare au fost imediate, au restabilit liniștea și răspândit un trai mai bun în țară. Într-adevăr, își aduce lumea aminte că, în urma turburărilor revoluționare din 1848, al cărora cea mai principală unealtă a fost vasta propagandă anarhică și antisocială întreprinsă în mijlocul sătenilor și pentru izbutirea căreia toate mijloacele au fost puse în joc spre a seduce și rătăci pe locuitori, aceștia, dând crezare făgăduielilor mincinoase ce li se făcuse, suspendase orice muncă agricolă, refuzau d' a cultiva
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din tinerețe încă în creșterea sa politică, știm pe de altă parte că, pe lângă teoremele abstracte de liberalism cari formează urzeala cugetării sale, mai are și o doză de oportunism care-l ferește de aplicarea pîn-în ultimele consecvențe a sofismelor anarhice. [28 noiembrie 1882] ["ÎN NUMĂRUL SĂU DIN URMĂ... În numărul său din urmă "Romînul" contestă însemnătatea balanței comerciale, pentru a se pune de astă dată în acord cu opiniile esprimate de d. Costinescu în Cameră, unde d-sa a arătat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
are nevoie de oameni și oamenii au nevoie de sfinți pentru a se apropia de Dumnezeu. Biserica e lîngă noi pentru a veni în ajutor nevoilor de rînd. Ea supraveghează pînă și producția de sfinți, întotdeauna prea spontană și foarte anarhică, prin intermediul "congregației sale pentru cauzele sfinților", birocrație migăloasă și severă, repartizată în trei subdirecții sau secțiuni (proces canonic, analiza scrierilor, judecată finală). Impuls inutil, procedurile sînt colegiale și prelungite. Căci acolo unde sînt mai puțini aleși decît chemați, o bună
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
comunitar / 96 2.2. Multiculturalism și ghetoizare / 96 2.3. Comunitatea "instrucțiuni" de "asamblare" și "depanare" / 97 2.4. Segregare și congregare în societate / 98 Capitolul VI. Tipologii ale comunităților / 101 1. Comunitatea etică și comunitatea estetică / 101 2. Comunități anarhice și comunități intenționale / 102 3. Comunitatea iluzorie / 103 4. "Calea" americană / 105 5. Comunitatea ca tipologie / 105 6. Petre Andrei și tipologia comunitară / 107 7. Tipologia comunitară clasică rural-urban / 108 8. Comunitățile ocupaționale / 109 8.1. Ghildele / 110 9. Abordare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
tendință semnificativă, și anume aceea a dezvoltării doar a unor atitudini tolerante față de cei din afara propriei comunități. Sunt două categorii de relații care îl fac pe Taylor să fie sceptic cu privire la posibilitatea proliferării în mod semnificativ a comunităților de tip anarhic. Este vorba de relațiile dintre comunități, pe de o parte, și de comunitățile parțiale (quasi-comunitățile), respectiv statele, pe de altă parte. Nu trebuie uitată influența avută de statele formate asupra structurilor care încă nu ajunseseră la același moment istoric la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
parte, și de comunitățile parțiale (quasi-comunitățile), respectiv statele, pe de altă parte. Nu trebuie uitată influența avută de statele formate asupra structurilor care încă nu ajunseseră la același moment istoric la forma de organizare statală. Această istorie a vulnerabilității comunității anarhice în fața societăților cu o mai mare centralizare politică și concentrare a forțelor oferă prea puține motive de optimism cu privire la apariția unei regiuni substanțiale de comunități anarhice" (Taylor, 1989: 168). Mai promițătoare decât construirea unor comunități complete ar fi dezvoltarea a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la același moment istoric la forma de organizare statală. Această istorie a vulnerabilității comunității anarhice în fața societăților cu o mai mare centralizare politică și concentrare a forțelor oferă prea puține motive de optimism cu privire la apariția unei regiuni substanțiale de comunități anarhice" (Taylor, 1989: 168). Mai promițătoare decât construirea unor comunități complete ar fi dezvoltarea a ceea ce s-ar putea numi comunitatea parțială, "acoperind o largă varietate de cooperative, colective, asociații de cartier și alte practici și proiecte de acțiune directă, ajutor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Sigur că acestea pot fi privite astfel ca și comunități de interese, membrii acționând (mpreună pentru a-(i promova interesele, raport(ndu-se la alte categorii, opuse. Este modalitatea foarte eficace de a căuta soluții colective la probleme individuale. 2. Comunități anarhice și comunități intenționale O altă manieră aparte de prezentare a unei dinamici a formelor comunitare o regăsim la Taylor. Într-o asumată încercare de echilibrare a raporturilor dintre indivizi și stat, dezvoltarea formelor comunitare "anarhice" ar reprezenta soluția cea mai
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la probleme individuale. 2. Comunități anarhice și comunități intenționale O altă manieră aparte de prezentare a unei dinamici a formelor comunitare o regăsim la Taylor. Într-o asumată încercare de echilibrare a raporturilor dintre indivizi și stat, dezvoltarea formelor comunitare "anarhice" ar reprezenta soluția cea mai potrivită. Aici termenul anarhie nu înseamnă neapărat opusul statului, ci relevă independența față de acesta pe coordonate relevante. Deși este conștient de riscul unor critici, evidențiază experiența comunităților "primitive" lipsite de stat și a comunităților "intenționale
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
rurală la rândul ei și-a continuat existența independentă ca întovărășire într-o formă nouă și schimbată ..." (von Gierke, 1990: 126). Cel puțin în formele tradiționale, foarte cuprinzătoare de altfel pentru o bună perioadă de timp, comunitățile erau fără îndoială anarhice, ca să folosim sintagma lui Taylor. Erau comunități cu structură foarte bine definită, cu autonomie, putere, organizare, oarecum ca mici, foarte mici stătulețe. "Competențele juridice ale satelor și țărănimii au fost tot mai mult reduse și în final acestea au fost
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ar fi să fie astfel, ar trebui să ne întoarcem foarte mult în timp pentru a mai identifica vreo comunitate. Este mai degrabă reprezentarea legată de una dintre modalitățile de manifestare fenomenală a comunității. E drept că acele comunități egalitariste anarhice de care vorbește au reprezentat forma comunitară predilectă pentru hommo sapiens vreo 40-50.000 de ani, dar cum acestea au dispărut în ultimele secole, absorbite, slăbite sau distruse de state, nu cred că trebuie neapărat luate ca reper. Este, desigur
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Este, desigur, o diferență de unghi de abordare. Dacă privim la scara istoriei, am putea spune astăzi că forma etatică de organizare ar fi un accident la scara istoriei, o rătăcire din calea de 50.000 de ani a comunităților anarhice, și că ar trebui să ne întoarcem la aceea, dar păstrând experiența ultimelor câteva sute de ani. Însă dacă privim ultimele sute de ani ca aducând mai multă forță și acumulând mai multe realizări decât orice altă perioadă similară ca
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
public, Taylor indică trei modalități pentru asigurarea acestora: statul, piața și comunitatea. Cum cea de-a doua este în fapt nepotrivită pentru această funcție în viziunea sa, singura alternativă la stat într-o societate fără stat, rămâne comunitatea. Deși societățile anarhice nu mai sunt astăzi prezente, majoritatea formelor de menținere a ordinii în cadrul acestora supraviețuiesc și astăzi în forme atenuate și atrofiate. Socializarea și educația sunt fundamentale pentru menținerea ordinii sociale. Există gânditori care nu consideră că socializarea singură este cea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
simți. Mecanismele de ridiculizare sau de a face de rușine nu pot fi eficiente decât dacă indivizii au valorile și emoțiile corespunzătoare. Una dintre modalitățile de a exercita controlul social este a-ți face singur dreptate. În societățile cu adevărat anarhice toți pot utiliza forța sau amenința cu utilizarea forței, aspect monopolizat ulterior de stat. În sine, fenomenul nu crește securitatea indivizilor, dar teama de vendetta poate descuraja violența sau furtul. O altă modalitate este reprezentată de existența sistemului de reciprocitate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
principiu este principiul subsidiarității, derivat din învățătura socială catolică. Grupurile cele mai apropiate de o problemă trebuie să o rezolve primind ajutor de la un nivel mai înalt doar dacă este nevoie. Aceasta nu înseamnă însă că se apropie de viziunea anarhică a unei societăți fără stat. Ei spun chiar că o interpretare legitimă a principiului subsidiarității realizează inevitabilitatea și necesitatea statului. Ajungem astfel la maniera de instituire și menținere a ordinii în societate, ceea ce ne apropie de modalități de abordare aflate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
corect asupra a ceea ce este bun. În definirea unei comunități, liberalii pun ceea ce este corect înaintea a ceea ce este bine, în timp ce comunitariștii insistă că ceea ce este bine trebuie pus înaintea a ceea ce este corect" (Huang, 2001: 32). De pe pozițiile comunitarismului anarhic, Taylor arată că, contrar a ceea ce afirmă scriitorii liberali, principalele idealuri ale comunitariștilor anarhiști, anarhia, libertatea, egalitatea și comunitatea formează un set coerent. De asemenea, anarhia nu este inamicul natural al ordinii sociale, aceasta din urmă putând fi instituită și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
satul avea și una politică, una culturală, administrația și justiția erau localizate în sat, cu câteva excepții. Pe vremea când statul nu era consolidat, funcționa datorită organizării sale autonome, căreia îi datorăm continuitatea noastră. Aceasta ne aduce în minte comunitățile anarhice despre care vorbește Taylor. Dar ceea ce fanarioții nu au reușit să facă timp de secole, au reușit imitațiile modelelor apusene în secolul al XIX-lea. Despărțirile teritoriale abstracte, individualizarea proprietății funciare, pulverizarea "legăturilor de neam", au dizolvat organizarea sătească. Și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
medicale impune găsirea unor procedee simple, dar eficiente de aducere la zi a procedurilor complexe diagnostice și terapeutice. În absența unei metodologii de evaluare a informației, chiar a unui sistem de control, există riscul real de dezvoltare a unei practici anarhice, uneori chiar periculoasă pentru sănătatea pacienților. În acest sens, asimilarea corectă a informațiilor incluse în gândirea medicului practician reprezintă o dovadă prin care se poate observa direct efectele sale în practica medicală, a medicinii bazată pe dovezi. Sunt succese care
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
căreia aparțin, mijloacele servesc la ridicarea eficienței și calității Învățării numai când știm să le selecționăm și să le folosim judicios, numai când sunt subordonate atingerii obiectivelor prestabilite și unei metodologii avansate, active. Ele nu pot fi administrate izolat și anarhic de restul metodelor didactice, tot așa după cum nici metodele de Învățământ nu se țin departe de aceste mijloace, care, la rândul lor, dau un impuls de modernitate metodologiei didactice. În orice sistem de Învățare, metodele și mijloacele sunt interdependente, se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
provoacă și acest fel de reacție printre exclușii mecanismului social și economic. Aspirantul trebuie să solicite admiterea într-un colegiu al adepților Spiritului Liber. Dovadă că nimeni nu decide acolo ca suveran, cea care decide este majoritatea. Autogestiune și comunalism anarhic... Se constituie apoi un cuplu care presupune o relație magistru-discipol. înveți de la celălalt conformându-te acțiunilor lui: faci ce face el, spui ce spune el, îl imiți în tot și în toate. îmbrăcat într-o tunică peticită, cu capul acoperit
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
se desfășoară într-un moment; presupune practica exersată a kairos-ului; dimensiunea ei este subiectivă, personală, activă și instantanee; fabricarea ei este senzuală, în sensul originar al termenului; nomadă, arbitrară și subtilă, ea cere și necesită partea fină a rațiunii; măsurată, anarhică, eumetrică, în sfârșit, ea presupune o densitate, un fel de arc electric, o iluminare a cărnii. în schimb, fericirea este constituită din suma plăcerilor trecute și viitoare. Dacă dimensiunea temporală a plăcerii coincide cu clipa, cea a fericirii trimite la
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
principiul de bază al constituirii sistemului internațional, recunoscând faptul că numai statul reprezintă sursa întregii autorități legitime, în sensul în care el nu recunoaște nici o autoritate superioară sie însuși în sistemul internațional (ceea ce face ca sistemul internațional să fie unul anarhic) (vezi Armstrong, 1993, p. 25). Recunoașterea suveranității însemna implicit și recunoașterea libertății de acțiune a statelor în sistemul internațional. În al treilea rând, Tratatele Westfalice au stabilit egalitatea între state pe baza suveranității lor egale. Astfel, se recunoștea o egalitate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
actorii sistemului etc. (vezi Bull, 1998, p. 8). Având în vedere că sistemul internațional din secolele XVI-XVIII a fost unul extrem de competitiv și de conflictual, cuplat cu faptul că principala caracteristică a sistemului internațional era tocmai aceea de a fi anarhic, statele nu se puteau baza decât pe propria lor putere pentru a face față amenințărilor externe. Prin urmare, asigurarea intereselor naționale (siguranța națională) a devenit principala grijă și responsabilitate a politicii externe a statelor europene. Această teză a fost reiterată
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în favoarea Marilor Puteri, ceea ce este perfect adevărat, cu atât mai mult cu cât echilibrul de putere nu poate fi gândit în afara cadrului larg al politicii de forță europene și în cel mai larg al caracteristicii sistemului internațional de a fi anarhic. El este menit să împiedice ridicarea unui stat revizionist care să urmărescă schimbarea statu-quo-ului existent în favoarea sa, achiziționând astfel un avantaj relativ asupra celorlalți. În acest context, ideea de ordine sistemică începe să devină tot mai importantă. Astfel că orice
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]