KorAP: Find »[drukola/base=anastomoza & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 >

244 matches

Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572

proximal. Se selectează un graft tubular moale din Dacron cu porozitate foarte mică, care să se potrivească la dimensiunea aortei. Acesta este secționat distal oblic, pentru a se potrivi cu calibrul arcului imediat proximal de clampul aortic. Inițial se face anastomoza distală. Sutura se poate face monostratrat cu fir de Polipropilenă monofilament 3.0 sau 4.0. În acest caz sutura este începută în punctul cel mai greu accesibil și este continuată către anterior pe o parte și pe alta a

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
punctul cel mai greu accesibil și este continuată către anterior pe o parte și pe alta a anastomozei cu câte un capăt al firului. Sutura poate fi întărită utilizând o bandă de Teflon pe partea aortică a suturii. De asemenea anastomoza distală poate fi realizată utilizând pe porțiunea posterioară fire separate sprijinite pe petece de Teflon. Ocazional toată anastomoza poate fi realizată cu fire separate cu petece de Teflon. În cazul unui perete aortic foarte fragil sutura poate fi efectuată în

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
până la nivelul conductului valvulat. Este mai frecvent cazul cu ostiul coronarei stângi. În această situație ostiul coronarei drept poste fi implantat „în pastilă” în conductul valvulat, în timp ce coronara stângă este revascularizată prin intermediul unui grefon protetic. Ca prim pas se realizează anastomoza dintre o proteză vasculară de 8 mm și ostiul coronarei stângi. Apoi se inseră conductul valvulat protetic prin tehnica obișnuită. Se realizează apoi anastomoza distală a conductului valvulat. Urmează realizarea anastomozei dintre pastila ostială coronariană dreaptă și conductul valvulat. Ca

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
lungimea suplimentară este pentru a compensa o eventuală tensionare la ostiul coronarei stângi care, atunci când cordul este umplut și bătând, tinde să se îndepărteze de graft. Se face un orificiu oval pe conductul aortic la locul unde se va face anastomoza cu graftul, incizat oblic. De asemenea se face un orificiu pe conduct într-o poziție opusă ostiului coronarei drepte în așa fel încât să nu existe vreo tensionare nedorită a arterei coronare. Se prepară o pastilă generoasă (aproximativ 1,5

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
utilizând fire separate sau fir continuu (în general de polipropilenă). Ostiile coronare sunt mobilizate, pe urmă coronara stângă se atașează la homogrefă sau autogrefa care a fost poziționată în inelul aortic. Se realizează apoi anastomoza distală și pe urmă se anastomozează coronara dreaptă. Această metodă este în mod special utilă atunci când trebuie realizată o reparare aorto-ventriculară la acei pacienți care au fost în prealabil supuși la procedee pentru stenoză valvulară aortică congenitală și care necesită lărgirea tractului de ejecție al ventricului

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
ostiale coronariene la orificii realizate în peretele protezei. După acest timp încercarea continenței valvei aortice se poate face prin injectarea printr-o canulă laterală în proteza clampată distal de soluție de cardioplegie și observarea distensiei ventriculare stângi. Apoi se realizează anastomoza distală cu aorta ascendentă distală sau cu o altă proteză care înlocuiește arcul aortic în cazul în care s-a realizat și această procedură. Intervențiile de reimplantare a valvei aortice Au ca model intervenția descrisă de Tirone David și cunoscută

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
coaserea inelului aortic la proteză, prin interiorul protezei, cu fir continuu, transfixiant (inel aortic-proteză). Apoi pastilele ostiale coronariene sunt implantate în proteză. Continența valvei poate fi din nou încercată prin administrarea de soluție cardioplegică în proteză. În fine, se efectuează anastomoza distală cu aorta ascendentă distală, crosa aortică inițială (anastomoză bizotată) sau o proteză utilizată la înlocuirea crosei aortice. Principalul neajuns al acestei tehnici constă în aceea că atunci când valva aortică este deschisă (în sistolă) cuspele aortice vin în contact cu

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
selectivă a trunchiului brahiocefalic, carotidei comune stângi și subclaviei stângi utilizează o proteză trifurcată prefabricată [70]. Astfel, după pornirea CEC pacientul este răcit la 10-150C. Într-o perioadă scurtă de oprire circulatorie în hipotermie profundă ramurile supraaortice sunt disecate și anastomozate la această proteză trifurcată (câte un vas la fiecare ram al protezei. Perfuzia cerebrală selectivă anterogradă se poate realiza prin perfuzarea acestei proteze. Astfel, se restabilește circulația în porțiunea superioară a corpului. În general, este necesar un debit de 600-1000

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
în porțiunea superioară a corpului. În general, este necesar un debit de 600-1000 ml/minut pentru menținerea unei presiuni de perfuzie de 50 mmHg. În acest moment poate fi începută încălzirea lentă a perfuzatului. Celălalt capăt al protezei va fi anastomozat la proteza care înlocuiește aorta ascendentă fără a întrerupe perfuzia cerebrală (după Spielvogel, Mathur și Griepp). Perfuzia cerebrală retrogradă Este o tehnică prin care sânge oxigenat este pompat cu ajutorul mașinii cord-pulmon artificial în circulația venoasă sistemică pentru obțnerea unor presiuni

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
distală și arcul aortic proximal. Planul de secțiune al aortei începe la marginea dreaptă a originii trunchiului arterial brahiocefalic și merge până la circa 1 cm proximal de inserția ligamentului arterial și nervul laringeu recurent pe concavitatea crosei aortice. Se realizează anastomoza cu crosa aortică cu fir de Prolene 3.0, 4.0 sau 5.0 în sutură continuă. Pot fi puse și câteva fire separate cu petece de Teflon în porțiunea posterioară. Sutura poate fi sprijinită pe atele de Teflon sau

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
unor strategii speciale. In cazul în care crosa aortică nu este afectată sever de procesul aterosclerotic (în general la pacienți mai tineri, cu sindrom Marfan sau habitus Marfanoid, mai adesea în cazul disecței de aortă) pastila cu trunchiurile supraaortice este anastomozată termino-terminal la o proteză sintetică [79]. După terminarea acestei anastomoze proteza poate fi clampată și se poate administra perfuzia cerebrală selectivă anterogradă. În continuare se procedează la realizarea reconstrucței crosei aortice. După realizarea anastomozei dintre aorta descendentă proximală și proteza

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
anastomozei dintre aorta descendentă proximală și proteza care înlocuiește crosa aortică, clamparea protezei și eliminarea aerului din aortă permite reluarea circulației porțiunii inferioare a corpului în cazul în care este canulată și artera femurală. Proteza care înlocuiește crosa aortică este anastomozată la proteza ce înlocuiește aorta ascendentă (termino-terminal). Proteza în care sunt implantate trunchiurile supraaortice este și ea implantată (termino-lateral în montajul aortic (de obicei în aorta ascendentă). Perfuzia întregului organism poate fi realizată în acest moment pe cale axilară dreaptă. Este

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
procesul aterosclerotic. În aceste situații manipularea crosei este periculoasă și incumbă un risc crescut de embolie sau sângerare. Una din aceste tehnici „no-touch” (în care crosa aortică este manipulată doar minimal) presupune realizarea unui montaj protetic trifurcat la care se anastomozează trunchiurile supraaortice (montajul este prezentat la tehnicile de administrare a perfuziei cerebrale selective anterograde) [80]. După montarea și pornirea circulației extracorporale anevrismul aortic este disecat fără a fi manipulat. Prelungirea cranială a inciziei mediane pe marginea anterioară a sternocleidomastoidianului stâng

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
imaginată și comunicată de Borst în 1983 [81]. Ea constă în plasarea în aorta descendentă toracică a unui segment de proteză al cărei capăt distal să rămână liber, neatașat la nici o structură vasculară, în timp ce capătul proximal al acestei proteze este anastomozat la porțiunea distală a arcului aortic (bontul aortic distal). Scopul acestei tehnici constă în pregătirea și facilitarea unei intervenții ulterioare de înlocuire a aortei descendente toracice, la distanță de înlocuirea completă a arcului aortic. Din punct de vedere tehnic, o

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
de 95%) se procedează la oprirea circulatorie completă. Se oprește aspirația prin canula de vent ventricular stâng și pacientul este plasat în poziție Trendelenburg. Se deschide aorta descendentă toracică. Timpul următor este croirea bontului de crosă aortică ce va fi anastomozat la proteza vasculară ce va înlocui aorta descendentă toracică. Se utilizează de obicei o incizie oblică ce pornește de la extremitatea distală a aortei ascendente de pe concavitatea crosei aortice și merge până distal de originea arterei subclavii stângi pe convexitatea arcului

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
de anevrism poate fi clampată în condiții de siguranță. Clamparea aortei descendente este însă de cele mai multe ori riscantă (se poate mobiliza material ateromatos sau trombi) și este bine ca această manevră să fie evitată pe cât posibil. În continuare se realizează anastomoza între proteză și aorta descendentă. Aceasta se realizează cu fir de polipropilenă monofilament 3.0, iar versantul aortic este întărit cu o atelă de Teflon. Anastomozele pot fi realizate și cu fire separate sprijinite pe petece de Teflon, dar anastomoza

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
anastomoza între proteză și aorta descendentă. Aceasta se realizează cu fir de polipropilenă monofilament 3.0, iar versantul aortic este întărit cu o atelă de Teflon. Anastomozele pot fi realizate și cu fire separate sprijinite pe petece de Teflon, dar anastomoza cu fir continuu este mai rapidă, iar dacă este realizată cu grijă este sigură. După terminarea acestei anstomoze proteza poate fi declampată, iar perfuzia întregului arbore arterial al pacientului se face prin canula din proteza aortică. Se începe reîncălzirea. Dacă

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
și recurent ca și a frenicului. Se identifică un loc unde aorta poate fi clampată în siguranță. Un alt clamp este plasat cu câțiva centimetri mai jos, în general în segmentul T4 - T7. Aorta este secționată transversal și se practică anastomoza proximală cu fir de polipropilenă monofilament 3.0 (sau 4.0 la pacienț cu țesuturi mai fragile, precum cei cu sindrom Marfan), sutură continuă, într-un singur strat, eventual în dublu strat, utilizând o atelă de Teflon pentru stabilizarea versantului

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
doar stenozat distal și pacientul este asimptomatic poate fi evitat by-pass-ul la trunchiul celiac. Dacă e nevoie de un by-pass pentru artera renală stângă aceasta se poate realiza simplu de la graftul aortic la artera renală. Pentru artera renală dreaptă se anastomozează un graft de 8 mm termino-lateral la artera iliacă și pe urmă termino-terminal la artera renală dreaptă, care este expusă cu o manevră Kocher. După terminarea timpului aortic se face controlul hemostazei iar heparina este antagonizată cu protemină. Hemostaza trebuie

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

monoclonali, antagoniști alfa-4-integrine probiotice Chirurgia I.Colită fulminantă;Megacolon toxic II. Electivă la pacient care t medicală ineficace, efecte adverse importante, inacceptabile, calitatea vieții joasă, cortico dependență III. Identificarea displaziei sau a CCR Colectomie cu ileostomie Colectomie cu ileal pouch-anal anastomoză Prognostic Risc recădere la 1 an-50% Supraviețuire similară cu pop generală 136 21 Boala Crohn Boală inflamatorie cronică de etiologie necunoscută, frecventă la tineri caracterizată clinic prin diaree, crampe abdominale, scădere în greutate 22 Epidemiologie 1931- prima descriere Incidență în

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345

apicală (Sphacelaria - algă brună la care activitatea mitotică se limitează la teritorii situate la extremitatea talului). În cazul fungilor (cu mod de viață heterotrof), structura de bază a talului (numit miceliu) este un filament cilindric, adesea foarte ramificat și, uneori, anastomozat Într-o rețea tridimensională, cu creștere terminală indefinită. Din punct de vedere citologic, ciupercile se caracterizează prin: absența totală a plastidelor, nuclei mici, vacuole mari, perete chitinos, rezerve nutritive sub formă de glicogen sau picături lipidice localizate În citoplasmă. După

Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

iliaca interna) drepte și stângi (fig. 3.2 și 3.3). ARTERELE ILIACE INTERNE au o lungime de 4 cm, se divid într-un trunchi anterior și unul posterior, emit ramuri viscerale și parietale. Numeroase ramuri parietale sunt extrapelvine și, anastomozându se cu ramuri din artera femurală, au rol în vascularizarea rădăcinii membrului inferior. Cele mai importante ramuri ale arterelor iliace interne sunt: artera obturatorie (a. obturatoria) pornește din trunchiul anterior al arterei iliace interne (există și variante în care artera

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
ram din trunchiul anterior, iese din pelvis prin hiatusul infrapiriform în compania arterei rușinoase interne, vascularizează mușchiul mare fesier și emite o arteră satelită a nervului sciatic (a. comitans n. ischiadici), ramuri pentru articulația șoldului și pentru regiunea fesieră. Se anastomozează cu artera circumflexă femurală medială, ramul posterior al a. obturatorii și cu artera fesieră. artera fesieră (a. glutea superior), cel mai important ram din trunchiul posterior al arterei iliace interne iese din pelvis prin hiatusul suprapiriform îndreptându-se spre regiunea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
unde se divide în două ramuri - ramul superficial (r. superficialis) situat între mușchii mare și mijlociu gluteu și ramul profund (r. profundus) care pătrunde între mușchii mijlociu și mic gluteu și vascularizează mușchii profunzi și articulația șoldului. Acest ram se anastomozează cu artera glutea inferior și cu artera circumflexă femurală laterală. ARTERA ILIACA EXTERNA pornește din artera iliacă comună ca un trunchi mare situat retroperitoneal, îndreptându-se pe marginea mediană a mușchiului psoas până la nivelul ligamentului inghinal de unde se continuă cu

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
a mușchiului psoas până la nivelul ligamentului inghinal de unde se continuă cu artera femurală comună (fig. 3.4.). Emite: ramuri musculare pentru mușchiul psoas; a. epigastrică inferioară (a. epigastica inferior) care se îndreaptă ascendent vascularizând peretele anterior abdominal pentru a se anastomoza cu artera epigastrică superioară (ram al arterei toracice interne). În cursul traseului său ascendent se anastomozează cu ramurile terminale ale unor artere intercostale și cu arterele lombare. a. circumflexă iliacă profundă (a. circumflexa ilium profunda) cu origine de pe peretele lateral

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]