38,387 matches
-
îmbulzeau să scrie primii despre cărțile lui Breban, ca semn al capacității de reacție promptă. Nu uit, pe de altă parte, că Bunavestire de N. Breban pătrundea în lotul primelor zece romane românești din toate timpurile, potrivit rezultatelor unei faimoase anchete inițiate de revista ,Observator cultural". Oricât de relative, de ,neserioase" ar fi asemenea clasamente și ierarhizări, stabilite prin plebiscitare, ele spun totuși ceva despre cota de receptare a unui scriitor, despre locul pe care îl ocupă, la un moment dat
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
său coeziv, diferențiator și chiar secret, și îl feresc de urechile celor din exterior, pentru care ar fi nevoie să fie explicat și decodat. Cei care au făcut cercetări de teren în mediile interlope și marginale, încercînd să adune prin anchete sociolingvistice material argotic, știu cît este de mare rezistența interlocutorilor la încercările de a li se extrage informații și cît de puțin demne de încredere sînt glosările furnizate la cerere. În plus, interlocutorii lui Istodor sînt oameni care au nevoie
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
Din bani publici, cetățenii finanțează un sistem care produce, pe scară industrială, ceva mai rău decît ignoranța" - afirmă Cătălin Avramescu. l Cristian Preda, decan al Facultății de Științe Politice, propune, pentru a cunoaște adevăratele rădăcini ale răului din învățămînt, o anchetă de amploare, cu un chestionar la care elevii și profesorii să răspundă anonim: "Ce învață și de unde învață o persoană aflată în sistemul educațional? în ce fel asimilează, reproduce, transmite și inovează școala o experiență socială? Ce loc ocupă familia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
pian. Este, mai curînd, un odgon făcut din vreo trei feluri de istorie. Una turtită, subțiată, cît o foaie dintr-o carte groasă în care e vorba de 23 August, de Uniunea Sovietică, de invazia din Cehoslovacia, de ministere și anchete. Alta zdrumicată, împungînd ici și colo, pîndind breșe, făcută din pași, din cozi, din ocoluri nădăjduitoare în jurul vreunei guri de aer. În fine, ultima, ca un descîntec de cununie, ascunsă, cu șerpi și castele, diferită mult de ce descriam înainte, de parcă
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
Cultural, nr. 17-18, suplimentul săptămînalului 22, continuă ancheta Bursa de valori literare, ajunsă la episodul VII, privind scriitorii care s-au impus pe piața culturală românească după 1990, precum și a ,rezistenței" la noul context cultural a celor afirmați în comunism. Ancheta a fost inițiată ,ca o reacție față de continua scădere a statutului de scriitor, față de scăderea continuă a interesului pentru literatura română contemporană". Această ,bursă" poate satisface numai orgoliul scriitorilor; Cronicarul se îndoiește că o anchetă, oricît de amplă ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
a celor afirmați în comunism. Ancheta a fost inițiată ,ca o reacție față de continua scădere a statutului de scriitor, față de scăderea continuă a interesului pentru literatura română contemporană". Această ,bursă" poate satisface numai orgoliul scriitorilor; Cronicarul se îndoiește că o anchetă, oricît de amplă ar fi, va putea vreodată schimba ceva în sensul menționat de argumentul suplimentului. Meritul anchetei este însă acela că oferă o imagine relativ exactă a dinamicii literaturii contemporane măcar celor care activează în domeniu. Spun relativ exactă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
scriitor, față de scăderea continuă a interesului pentru literatura română contemporană". Această ,bursă" poate satisface numai orgoliul scriitorilor; Cronicarul se îndoiește că o anchetă, oricît de amplă ar fi, va putea vreodată schimba ceva în sensul menționat de argumentul suplimentului. Meritul anchetei este însă acela că oferă o imagine relativ exactă a dinamicii literaturii contemporane măcar celor care activează în domeniu. Spun relativ exactă pentru că multe ,vicii de procedură" sar imediat în ochi. În primul rînd, chestionarul nu e tocmai riguros și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
pildă, în timp ce unii ,votează" numai autori cu cel puțin o carte publicată, alții îi nominalizează și pe tinerii deocamdată activînd numai publicistic. În al doilea rînd, nu e foarte clar nici criteriul în baza căruia s-au făcut invitațiile pentru anchetă: ce caută Elena Vlădăreanu într-o anchetă unde participă numai critici și istorici literari? Și dacă totuși Elena Vlădăreanu, atunci de ce nu și alți scriitori? Una peste alta, au răspuns pînă acum: Gheorghe Grigurcu, Cornel Ungureanu, Al. Cistelecan, Sanda Cordoș
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
cel puțin o carte publicată, alții îi nominalizează și pe tinerii deocamdată activînd numai publicistic. În al doilea rînd, nu e foarte clar nici criteriul în baza căruia s-au făcut invitațiile pentru anchetă: ce caută Elena Vlădăreanu într-o anchetă unde participă numai critici și istorici literari? Și dacă totuși Elena Vlădăreanu, atunci de ce nu și alți scriitori? Una peste alta, au răspuns pînă acum: Gheorghe Grigurcu, Cornel Ungureanu, Al. Cistelecan, Sanda Cordoș, Tudorel Urian, Simona Sora, Paul Cernat, Daniel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
Doina Ioanid. (Surprinzătoare lipsa, în ciuda voturilor, a lui Cristian Popescu și prezența lui Komartin înaintea altor colegi de generație o idee mai talentați.) Proză: Radu Aldulescu, Florina Iliș, Adrian Oțoiu, Simona Popescu, Al. Vona, Dan Lungu și Dan Stanca. (Urmărind ancheta în toate episoadele ei, cred că numai dintr-o eroare de calcul, Mircea Cărtărescu lipsește de aici.) Jurnal/Memorii: I.D. Sîrbu, Monica Lovinescu, N. Steinhardt, Mihail Sebastian, Ion Ioanid, Virgil Ierunca și Ion Vianu. Eseu: H.-R. Patapievici (alături de Ioan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
devine de neînțeles lipsa lui din secțiunea de proză), urmat de Matei Călinescu, Cristian Popescu (aceeași nedumerire), Radu Petrescu, Petru Cimpoeșu, Andrei Cornea, Ion Simuș, Dan C. Mihăilescu, Radu Cosașu și alții. Un top al descreșterilor e păstrat pentru finalul anchetei. Vom reveni atunci și cu concluziile. Pe lîngă această anchetă, Bucureștiul Cultural ne mai oferă un dialog între arhitectul Șerban Sturdza și Sorin Ilieșiu cu privire la Casa Mincu, o cronică echilibrată a lui Paul Cernat la Jurnalul II al lui Mircea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
de Matei Călinescu, Cristian Popescu (aceeași nedumerire), Radu Petrescu, Petru Cimpoeșu, Andrei Cornea, Ion Simuș, Dan C. Mihăilescu, Radu Cosașu și alții. Un top al descreșterilor e păstrat pentru finalul anchetei. Vom reveni atunci și cu concluziile. Pe lîngă această anchetă, Bucureștiul Cultural ne mai oferă un dialog între arhitectul Șerban Sturdza și Sorin Ilieșiu cu privire la Casa Mincu, o cronică echilibrată a lui Paul Cernat la Jurnalul II al lui Mircea Cărtărescu și un interviu cu Ștefan Agopian luat de Gabriela
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
persoană onorabilă... Mă sucesc și mă răsucesc. Domnule, la urma urmelor, ce fel de hoți sînt ăștia? Dacă intri într-un muzeu, nu pleci cu un tablou, două? Iei banchetele, scrumierele cu picior? Am făcut joculețe fel de fel, mici anchete detectivistice. Nu degeaba urmăresc toate serialele polițiste. Din ce categorie fac parte spărgătorii? Nu știu să spun. Știu doar din ce categorie nu fac parte. Sînt sigură că nu sînt mineri în Valea Jiului. I-am eliminat imediat. Cînd au intrat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]
-
în revista ,Integral", și Parchetul trebuie lăsat să-și facă treaba, din 1932, despre situația de inculpat a lui Louis Aragon, învinuit de ,instigare la omor" după publicarea unui poem. Două articole se referă la starea filmului: Răspuns la o anchetă despre cinematograful sovietic și Cinema 33, ambele din 1933, dar dezvoltând considerații politice și estetice extinse peste limitele subiectului anunțat. Alte două texte se referă la relația dintre politică și artă, la jocul ipocrit la Sovietelor: Ridicare de cortină, din
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
că numai ideile conduc lumea, nu, nu. Dar trebuie să avem un minimum de argumente teoretice care să ne justifice gesturile. Și să citim ceva. Dacă revistele noastre politice nu sunt citite de clasa politică...! Vă las să faceți o anchetă. Sunt Sfera Politicii, 22, Polis ... Câți oameni politici sunt abonați la aceste reviste? V-ați pus întrebarea asta? Cred că dacă v-ați pus-o ați avea mari decepții. M.I.: Domnule Marino, mi-ați reproșat pe parcursul acestei discuții, de câteva
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
Macovei are și o parte bună. Dezbaterea de după. Ziarele se pîndesc unele pe altele și nu-și iartă greșelile. Mă tem că nu de dragul ministrului Justiției a izbucnit scandalul care a dus la o demisie la Evenimentul și la o anchetă internă asupra istoriei acelui articol. Probabil că un anumit rol l-au avut și cititorii care au protestat pe site-ul ziarului. În urma scandalului amintitul cotidian a cerut scuze și Monicăi Macovei și cititorilor. Dacă asta ajunge se va vedea
Norocul Monicăi Macovei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11572_a_12897]
-
mult mai răuvoitoare.Într-un ziar care se vrea respectabil ministrul Macovei a fost acuzată că haotizează Justiția. În altul a fost pîrîtă că ar fi renunțat la funcția din magistratură fiindcă ar fi fost incapabilă. Iar un ziar de anchetă a scris, nici mai mult nici mai puțin decît că tatăl Monicăi Macovei ar fi fost securist. După nici unul dintre aceste articole n-a ieșit scandal, deși prin comparație neadevărurile din ele sînt mult mai grave decît cel din Evenimentul
Norocul Monicăi Macovei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11572_a_12897]
-
prin acești ,critici", un comentariu apologetic, cum și l-ar fi conceput un orgolios îngust. Toată gâlceava în jurul operei e simplu joc ficțional. Se vede că și critica literară poate fi motiv de ficțiune, și încă dramatizată. De curând, în ancheta care cerea să se indice zece dintre cei mai importanți poeți români, câțiva critici l-au inclus între aceștia pe Ion Budai-Deleanu. Cert, îl citiseră în cheia spirituală a autorului.
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
Alex. Ștefănescu (urmare din numărul trecut) Sărim peste cinci ani și ajungem în 1957, ca să constatăm că mașinăria anchetelor de Anul Nou funcționează la fel. În Gazeta literară din 3 ianuarie 1957 sunt reproduse răspunsurile mai multor scriitori la întrebarea La ce veți lucra în 1957? Eugen Barbu: ,În primele luni ale anului 1957 va apare șsic!ț la
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
Tudorel Urian La mai bine de cincisprezece ani de la moartea savantului Ioan Petru Culianu, ancheta privind mobilul crimei și autorii oribilului asasinat pare definitiv împotmolită. Nici unul dintre presupusele fapte susceptibile să ducă la crimă, enunțate de Ted Anton în cartea sa Eros, magie și asasinarea profesorului Culianu nu se impune cu precizia evidenței, dar nici
Publicistica lui Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11577_a_12902]
-
făcută de către Partidul Muncitoresc Român, s-ar putea dovedi că Eminescu și Caragiale erau sprijiniți numai în măsura în care interesele momentane cereau ca să se dea lovituri liberalilor, dar că, în realitate, atât Eminescu, cât și Caragiale erau pe poziții opuse lui Maiorescu." Anchetele literare organizate cu prilejul unor sărbători, al Anului Nou, de pildă, departe de a avea gratuitatea unui joc literar, reprezintă și ele o formă de inventariere a materialului de propagandă produs după metoda realismului socialist și de smulgere a unor
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
scrie și că vrea doar să citească, să călătorească sau să viseze. Toți adoptă un ton grav și folosesc cuvinte ca ,muncă" ,străduință", ,datorie", ,activitate", străine de bucuria scrisului și gratuitatea literaturii. Nu este mai puțin adevărat că participanții la anchete sunt recrutați dintre partizanii declarați ai regimului și că de multe ori ei au inițiativa obedienței, venind cu un zel grotesc în întâmpinarea așteptărilor autorităților comuniste. Scriitorii răzvrătiți sau inaderenți structural la noul mod de viață se află în această
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
și că de multe ori ei au inițiativa obedienței, venind cu un zel grotesc în întâmpinarea așteptărilor autorităților comuniste. Scriitorii răzvrătiți sau inaderenți structural la noul mod de viață se află în această perioadă în închisori și sunt supuși unor anchete de cu totul alt fel, care se soldează cu unghii smulse și fețe pline de sânge. Răspunsurile răsfățaților regimului la anchetele revistelor literare provoacă, recitite azi, mai mult decât compătimire, dezgust. Unele dintre ele se remarcă totuși printr-un umor
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
sau inaderenți structural la noul mod de viață se află în această perioadă în închisori și sunt supuși unor anchete de cu totul alt fel, care se soldează cu unghii smulse și fețe pline de sânge. Răspunsurile răsfățaților regimului la anchetele revistelor literare provoacă, recitite azi, mai mult decât compătimire, dezgust. Unele dintre ele se remarcă totuși printr-un umor involuntar, care ne poate face să ne amuzăm. Mihail Bulgakov satirizează, în Maestrul și Margareta, atribuirea unor concedii de creație proporționale
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
frumos. Am cunoscut atunci omul dând glas unei mari prietenii. - După câte îmi dau seama, din mai multe texte ale Dvs., dar și din conferințe publice, pentru Al. Husar un reper înalt rămâne Tudor Vianu. Vă întreb, pentru că într-o anchetă a revistei "Cronica" de prin 1982, la întrebarea " Ce apreciați la un critic", ați răspuns: "Apreciez, mai ales, caracterul. El, caracterul, dă autoritate sacerdoțiului critic". - Cum să nu recunosc un reper înalt în Tudor Vianu? Inevitabil, a devenit mentorul meu
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]