714 matches
- 
  
  sau dificil “abordul” orificiului ureteral. INSTRUMENTARUL URETEROSCOPIC Am decis să prezint instrumentarul ureteroscopic pornind de la un recent studiu pe care l-am făcut În clinică: o ureterolitotomie costă spitalul aproximativ 1000 euro (sumă care nu include manopera urologului, radiologului sau anestezistului) În timp ce o ureteroscop semirigid nou, performant costă 4400-4600 euro. Altfel spus, cu prețul unei ureteroscop cu care pot fi rezolvați sute de pacienți spitalul “tratează” clasic doar 4-5 pacienți, fără a mai discuta despre minima agresivitate a ureteroscopiei. A. Ureteroscoapele
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
 - 
  
  asemănătoare cu cele din moartea cerebrală (hipotermia, mai mică de 35 grade C, medicamente depresoare ale sistemului nervos central, hipotensiune arterială - presiune arterială medie mai mică de 55 mm Hg. IV. Diagnosticul de moarte cerebrală va fi stabilit de doi anesteziști reanimatori diferiți sau de un anestezist reanimator și un neurolog sau neurochirurg, prin două examinări repetate la un interval de 6 ore. Anexă 6 DECLARAȚIE Anexă 7 DECLARAȚIE Anexă 8 DECLARAȚIE-DECIZIE Anexă 9 DECLARAȚIE-DECIZIE
LEGE nr. 2 din 8 ianuarie 1998 privind prelevarea şi transplantul de tesuturi şi organe umane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119975_a_121304]
 - 
  
  hipotermia, mai mică de 35 grade C, medicamente depresoare ale sistemului nervos central, hipotensiune arterială - presiune arterială medie mai mică de 55 mm Hg. IV. Diagnosticul de moarte cerebrală va fi stabilit de doi anesteziști reanimatori diferiți sau de un anestezist reanimator și un neurolog sau neurochirurg, prin două examinări repetate la un interval de 6 ore. Anexă 6 DECLARAȚIE Anexă 7 DECLARAȚIE Anexă 8 DECLARAȚIE-DECIZIE Anexă 9 DECLARAȚIE-DECIZIE
LEGE nr. 2 din 8 ianuarie 1998 privind prelevarea şi transplantul de tesuturi şi organe umane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119975_a_121304]
 - 
  
  a Spitalelor din Paris (Saint Vincent de Paul și Necker) cu două instituții din București ("Mărie Curie" și "Grigore Alexandrescu") s-a dezvoltat în cadrul unui program de 3 ani, axat pe: - formarea în Franța a unor echipe de specialiști români (anesteziști, reanimatori, pediatri, infirmiere) pe perioade de 2-6 luni, pentru îngrijirea copiilor spitalizați cu deficiențe cardiace și respiratorii; - asistență tehnică la instalarea echipamentelor de reanimare și înființarea unui cabinet biomedical; - trimiterea în România de material medical provenind din spitalele pariziene. În
PROGRAM ROMÂNO-FRANCEZ din 13 iunie 2001 de cooperare culturală, ştiinţifică şi tehnica pentru anii 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142283_a_143612]
 - 
  
  interval să mai fie necesare 1-2 intervenții chirurgicale rezultând o mâna cu funcționalitate limitată sau bună. În urma acestei discuții chirurgul va obține „consimțământul informat” al pacientului. 14.6.4.2. Anestezia Odată stabilită indicația operatorie, chirurgul de comun acord cu anestezistul vor stabili indicația anestezică optimă. De regulă se opteză pentru bloc plexal axilar continuu pe cateter care poate fi menținut chiar și postoperator. Pentru pacienții necooperanți, anxioși sau copii se va opta pentru anestezie generală cu intubație oro-traheală. La alegerea
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
 - 
  
  cavității orale, antiseptizarea tegumentelor feței și craniului. De preferință, se va efectua tratamentul necesar sub anestezie generală pentru un confort operator optim (se poate efectua și sub anestezie locală și locoregională, cu sedarea pacientului și monitorizarea funcțiilor vitale de către medicul anestezist). Îngrijirile postoperatorii vizează menținerea unei igiene orale bune, administrarea alimentelor lichide și semilichide. Complicații postoperatorii posibile: septice (secundare) - nu menține igiena orală, există focare de infecție în cavitatea orală care nu au fost îndepărtate preoperator; tardive (consolidare vicioasă) - deteriorarea sistemului
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
 - 
  
  de un medic specializat în terapie intensivă. Pregătirea preoperatorie locală presupune antiseptizarea mucoasei orale, antiseptizarea tegumentelor feței și gâtului, izolarea câmpului operator (submentosubmandibular bilateral). Anestezia va fi locală, prin infiltrație xilină 1%, cu sedarea pacientului și monitorizarea sa de către medicul anestezist. Intervenția propriu-zisă începe printr-o incizie cutanată submentosubmandibulară bilaterală („în potcoavă”) cu disecția straturilor superficiale apoi cu deschiderea spațiilor sublinguale, submandibulare și a spațiului submentonier și poziționarea de multiple drenaje la nivelul lojilor anatomice deschise. La nevoie, se deschid și
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
 - 
  
  completată de o bursă de un an În centre de străinătate diferite. În timp acest ultim obiectiv a fost realizat: doctorul Rusu a lucrat timp de un an În serviciul de stereotaxie al profesorului Tallairach, doctorul Anghel a lucrat ca anestezist timp de 2 ani Într-un spital din Copenhaga, doctorul Tetraru C. a lucrat timp de un an că anestezist Într-un spital din Paris. (Spitalul H. MondorCreteil 1977) Doctorul C. Aldescu a lucrat În Franța timp de 6 luni
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
 - 
  
  doctorul Rusu a lucrat timp de un an În serviciul de stereotaxie al profesorului Tallairach, doctorul Anghel a lucrat ca anestezist timp de 2 ani Într-un spital din Copenhaga, doctorul Tetraru C. a lucrat timp de un an că anestezist Într-un spital din Paris. (Spitalul H. MondorCreteil 1977) Doctorul C. Aldescu a lucrat În Franța timp de 6 luni Într un servicu de neuroradiologie. Și În sfrarșit doctorul Pop A. a lucrat 2 luni că anestezist Într-un spital
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
 - 
  
  un an că anestezist Într-un spital din Paris. (Spitalul H. MondorCreteil 1977) Doctorul C. Aldescu a lucrat În Franța timp de 6 luni Într un servicu de neuroradiologie. Și În sfrarșit doctorul Pop A. a lucrat 2 luni că anestezist Într-un spital din Moscova. Tinerii neurochirurgi ai clinicii prin rotație au efectuat stagii În diversele servicii ale profesorului C. Arseni la București. Clinică de Neurochirurgie dotată cu 152 de paturi de spitalizare a fost prevăzută cu 5 săli de
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
 - 
  
  funcționale condus de către dr. Ion Petrovanu În colaborare cu dr. Veronica Cozma. În anul 1964, serviciul de neurochirurgie devine Clinică de Neurochirurgie a Institutului de Medicină din Iași. Colectivul clinicii se Întregește cu doctorii Th. Obreja, N. Cozma, A. Pop - anestezist, I. Petrovanu - explorări funcționale. În anul 1965, În clinica de neurochirurgie, Începe activitatea propriu-zisă de neuroradiologie odată cu venirea În serviciu a doctorului Corneliu Aldescu până În acest moment ecplorările neuroradiologice (angiografie prin puncțiem directă, mielografie, pneumoencefalografie și ventriculografie) fiin efectuate de
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
 - 
  
  doctor Nicolae Oblu. Colectivul clinicii este alcătuit din: dr. M. Rusu, dr. Aurora Stanciu, dr. Gh. Săndulescu, dr. Th. Obreja, doctorand cu frecvență N. Ianovici, medici secundări dr. Aldea H., dr. Lăcătușu R. , dr. Robu C., dr. M. Boicu, medici anesteziști - dr.A. Pop, dr. C. Mozes, dr. C. Tetraru, dr. M. Anghel, dr. Georgeta Popa, explorări funcționale: dr. I. Petrovanu, dr. Veronica Cozma, laboratorul de anatomie patologica - dr. Gabriela Costăchescu, medic O.R.L. - dr. Ortansa Mânecan. Clinică de Neurologie - medic
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
 - 
  
  L.L. Dănăilă de la Spitalul Bagdasar din București. Birocrația și reaua voința a Înfrânt această inițiativă. În anul 1988 după trecerea În neființă a doctorului Obreja, Împotriva voinței colectivului spitalului, este numită politic În funcția de director, doctor Georgeta Popa - medic anestezist. În anul 1990 În avântul postrevoluționar funcția de director al spitalului este atribuită doctorului C. Tetraru - medic primar anestezist. În cadrul aceluiași avânt spitalul de neurochirurgie dobândește o nouă titulatura de “Spitalul Sfântă Treime”. În anul 1990 Prof. C. Arseni este
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
 - 
  
  trecerea În neființă a doctorului Obreja, Împotriva voinței colectivului spitalului, este numită politic În funcția de director, doctor Georgeta Popa - medic anestezist. În anul 1990 În avântul postrevoluționar funcția de director al spitalului este atribuită doctorului C. Tetraru - medic primar anestezist. În cadrul aceluiași avânt spitalul de neurochirurgie dobândește o nouă titulatura de “Spitalul Sfântă Treime”. În anul 1990 Prof. C. Arseni este pensionat. În anul 1990 conducerea Societății de Neurochirurgie Române este preluată de către Prof. Al. Constantinovici. Se conturează o conducere
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
 - 
  
  neașteptat, în noaptea aceea am dormit. Am dormit toată noaptea fără întrerupere, în ciuda vaietelor unui vecin de pat, care avea dureri cumplite. Somnul să fie avanpremiera celuilalt somn, cel fără de sfârșit? Dimineața, la ora opt, am fost chemat în cabinetul anestezistului. Mi s-a spus ce urma să mi se întâmple. Mi s-a dat apoi un formular-tip din care rezulta că îmi asum moartea pe masa de operație. Trebuia semnat. L-am semnat. Am privit semnătura. Era ultima? Mi
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
 - 
  
  tirozin-hidroxilază ca precursor, rezultă produși inactivi. Trebuie utilizată în asociere cu a-blocante. Tratamentul chirurgical Intervenția chirurgicală este mult mai riscantă decât cea adresată oricărei alte tumori, de dimensiuni similare, nesecretante de catecolamine. Succesul intervenției chirugicale necesită cooperare între chirurg, anestezist și endocrinolog (internist). Tratamentul preoperator cu 1-2 săptămâni înainte de intervenție se începe cu a-blocante, crescând treptat doza (fenoxbenzamină, fentolamină, prazosin). Hipotensiunea arterială poate fi marcată la începutul tratamentului, dar dispare odată cu realizarea blocării adecvate. în cazul apariției tahicardiei sau
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
 - 
  
  de a fi publicate in extenso, dar iată prezenta monografie înfățișează în mod succint, actualizat, aș putea spune totul despre esența în boala coronariană. Această lucrare nu trebuie să lipsească din biblioteca nici unui chirurg cardiovascular, cardiolog, medic de familie și anestezist. Este foarte utilă și pentru noile generații de studenți, rezidenți de cardiologie, chirurgie cardiovasculară și medicină internă. În opinia mea este o lucrare de o forță științifică de netăgăduit care pornește de la începuturile problemei la ultimele achiziții în domeniu, din
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
 - 
  
  ori fără răspuns întrebările pe care cu siguranță cei mai mulți și le pun în fața unor situații aparent inexplicabile. Sigur că se pot stabili o serie de responsabilități pentru toți cei care, într-o formă sau alta, participă la actul chirurgical: chirurg, anestezist, perfuzionist, asistente medicale. Urmările ireparabile sunt doar pentru pacient care în unele situații pe lângă riscul determinat de afecțiunea în sine are de depășit și riscul procedurii și al instituției în care se realizează intervenția chirurgicală. Revascularizarea chirurgicală a miocardului este
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
 - 
  
  adecvată a conductelor arteriale sau/și venoase, atenția deosebită ce trebuie acordată protecției miocardice în special în cazurile particulare (infarct miocardic în evoluție, sindrom de debit cardiac scăzut cu asistarea mecanică a circulației), coordonarea echipei chirurgicale și colaborarea adecvată cu anestezistul și perfuzionistul reprezintă numai câteva din elementele ce pot influența decisiv evoluția bună sau, dimpotrivă, nefavorabilă a bolnavului. Anestezia Anestezia este un factor de risc pentru deces după operația de by-pass aortocoronarian deoarece pe durata ei pot apărea momente în
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
 - 
  
  cu stenoze semnificative. Situația poate fi întâlnită în cazul folosirii agenților inotropi și a celor vasodilatatori la pacienții cu boală cardiacă ischemică. De obicei, cei mai mulți dintre bolnavii coronarieni sunt anxioși și din acest motiv o discuție calmă și deschisă cu anestezistul despre premedicație, anestezia propriu-zisă și trezirea în terapia intensivă este foarte importantă pentru prevenirea descărcărilor excesive de catecolamine. În seara dinaintea operației bolnavul va fi sedat. Premedicația este bine să se administreze cu o oră înainte de inducție. Manevrele efectuate înainte de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
 - 
  
  nu sunt consecvente în administrarea și folosirea efectivă preoperatorie a antibioticelor. Acestea trebuie administrate cu 30-60 minute înaintea inciziei. Efectul benefic este practic anulat dacă antibioticul este administrat după efectuarea inciziei. Din acest motiv este bine ca imediat după inducție anestezistul să injecteze antibioticul, iar chirurgul să ceară confirmarea înainte de a pune mâna pe bisturiu (40, 41). Totodată, chirurgul trebuie să fie familiarizat cu farmacokinetica drogului antibiotic folosit de rutină pentru a modifica doza inițială, precum și pe cele ulterioare în funcție de greutatea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
 - 
  
  arterei descendente anterioare, primul by-pass realizat va fi pe ramul diagonal. Apoi urmează de obicei abordul ramurilor arterei coronare drepte. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, graftarea ramurilor marginale ale arterei circumflexe încheie revascularizarea miocardică pe cord bătând. Rolul anestezistului Succesul revascularizării miocardice pe cord bătând depinde în mare măsură de colaborarea eficientă dintre chirurg și anestezist. Spre deosebire de procedeul clasic, realizarea by-pass-ului aortocoronarian fără utilizarea circulației extracorporeale necesită din partea anestezistului o mare capacitate de anticipare și măsuri energice pentru menținerea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
 - 
  
  arterei coronare drepte. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, graftarea ramurilor marginale ale arterei circumflexe încheie revascularizarea miocardică pe cord bătând. Rolul anestezistului Succesul revascularizării miocardice pe cord bătând depinde în mare măsură de colaborarea eficientă dintre chirurg și anestezist. Spre deosebire de procedeul clasic, realizarea by-pass-ului aortocoronarian fără utilizarea circulației extracorporeale necesită din partea anestezistului o mare capacitate de anticipare și măsuri energice pentru menținerea stabilității hemodinamice și a ritmului cardiac în condițiile unor modificări rapide cauzate de ischemia regională și de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
 - 
  
  ale arterei circumflexe încheie revascularizarea miocardică pe cord bătând. Rolul anestezistului Succesul revascularizării miocardice pe cord bătând depinde în mare măsură de colaborarea eficientă dintre chirurg și anestezist. Spre deosebire de procedeul clasic, realizarea by-pass-ului aortocoronarian fără utilizarea circulației extracorporeale necesită din partea anestezistului o mare capacitate de anticipare și măsuri energice pentru menținerea stabilității hemodinamice și a ritmului cardiac în condițiile unor modificări rapide cauzate de ischemia regională și de manipularea cordului. Chirurgul trebuie să comunice anestezistului din timp momentul în care are
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
 - 
  
  fără utilizarea circulației extracorporeale necesită din partea anestezistului o mare capacitate de anticipare și măsuri energice pentru menținerea stabilității hemodinamice și a ritmului cardiac în condițiile unor modificări rapide cauzate de ischemia regională și de manipularea cordului. Chirurgul trebuie să comunice anestezistului din timp momentul în care are loc modificarea poziției cordului, ocluzia unei artere coronare sau plasarea unui șunt intracoronarian. La rândul său, anestezistul va informa permanent chirurgul în legătură cu folosirea drogurilor inotrope și a celor vasopresoare, modificările segmentului ST sau a
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]