280 matches
-
condițiile unei dezobstrucții prin APTL, și este rezultatul unei ischemii severe, cu necroza și clivarea peretelui VS în zona apexului și dezvoltarea secundară a unui anevrism de VS la distanță de momentul acut, rezolvat medicamentos sau intervențional. În funcție de dimensiunea cavității anevrismale se poate instala diskinezia cu formare de trombi parietali, care acționează concomitent ca focare emboligene. Tratamentul chirurgical presupune rezecția zonei anevrismale cu refacerea parietală geometrică, prin sutura liniară sau cu ajutorul unui patch (tehnica Dor), cu evoluție postoperatorie favorabilă (1) (figura
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
dezvoltarea secundară a unui anevrism de VS la distanță de momentul acut, rezolvat medicamentos sau intervențional. În funcție de dimensiunea cavității anevrismale se poate instala diskinezia cu formare de trombi parietali, care acționează concomitent ca focare emboligene. Tratamentul chirurgical presupune rezecția zonei anevrismale cu refacerea parietală geometrică, prin sutura liniară sau cu ajutorul unui patch (tehnica Dor), cu evoluție postoperatorie favorabilă (1) (figura 21.3). Aspect intraoperator al aceluiași anevrism. (colecția clinicii) Cardiomiopatia dilatativă terminală Cardiomiopatia dilatativă terminală reprezintă stadiul final evolutiv sever al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
de aterom, ceea ce explică ratele de patență crescută pe termen lung. Ocluziile tardive ale grefei arteriale sunt de obicei secundare progresiei bolii aterosclerotice preexistente. Rareori, stenoza poate fi secundară hiperplaziei intimei, erorilor tehnice de anastomoză sau formării de ateroame. Dilatările anevrismale ale grefelor necesită corecție chirurgicală în momentul în care depășesc 2 cm. Anevrismele adevărate apar în decurs de 5 ani după BAC la nivelul corpului grefei printr-un mecanism dominat de un proces accelerat de ateroscleroză. Pseudoanevrismele se pot forma
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
nivelul situsurilor anastomotice proximal și distal. Formarea precoce a pseudoanevrismului poate fi asociată alterărilor la nivelul plăgii chirurgicale sau tensiunilor în anastomoză ce determină ruptura suturilor. Pseudoanevrismele cu debut tardiv implică cel mai frecvent procese de ateroscleroză progresivă. Complicațiile afectării anevrismale a grefei includ tromboza, formarea de fistule cu atriul sau ventriculul drept, ruptura cu hemoragie secundară și infarct miocardic (16). 21.3.5.3. Complicații comune ale BAC cu vene și artere Complicațiile iatrogene pot determina ocluzia directă sau indirectă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
dializa PATOLOGIA INDUSĂ DE UTILIZAREA TEHNICILOR DE EPURARE EXTRARENALĂ I HEMODIALIZA ITERATIVA A. Manifestări cardio-vasculare - hipertensiune alteriala - hipotensiune alteriala - tulburări de ritm și de conducere - cardiopatie ischemica - infarct miocardic - insuficiență cardiacă - pericardita uremica - patologia tuntului arterio-venos (hemoragii, tromboze, infecții, dilatații anevrismale) B. Manifestări neurologice - polineuropatie periferica tip mixt - encefalopatie - Wernike - demență de dializa - sindromul de dezechilibru de dializa - convulsii - accidente cerebro-vasculare C. Manifestări endocrine - osteodistrofia renală - disfuncții sexuale D. Manifestări hematologice - leucocitoza / leucopenia - diateza hemoragica E. Manifestări digestive - ulcer gastro-intestinal - diaree
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
SIMULAREA COMPUTERIZATĂ A RUPTURII ANEVRISMULUI INTRACRANIAN Autor: DANIELA-ELENA APETREI (CRĂCIUN ) Coordonator: PROF. DR. ION POEATA Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de studiu:Tehnologie protetica și biomateriale Ruptură anevrismala apare atunci când tensiunea dezvoltată în peretele anevrismal depășește limită materialului. Studiile biomecanice și clinice au arătat că tensiunea din perete poate prezice riscul rupturii la fel de bine ca si rază sau diametrul anevrismului. Pentru a calcula tensiunea peretelui în
SIMULAREA COMPUTERIZATA A RUPTURII ANEVRISMULUI INTRACRANIAN by DANIELA-ELENA APETREI (CRACIUN ) () [Corola-journal/Science/84128_a_85453]
-
A RUPTURII ANEVRISMULUI INTRACRANIAN Autor: DANIELA-ELENA APETREI (CRĂCIUN ) Coordonator: PROF. DR. ION POEATA Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de studiu:Tehnologie protetica și biomateriale Ruptură anevrismala apare atunci când tensiunea dezvoltată în peretele anevrismal depășește limită materialului. Studiile biomecanice și clinice au arătat că tensiunea din perete poate prezice riscul rupturii la fel de bine ca si rază sau diametrul anevrismului. Pentru a calcula tensiunea peretelui în anevrismul intracranial ne trebuiesc trei tipuri principale
SIMULAREA COMPUTERIZATA A RUPTURII ANEVRISMULUI INTRACRANIAN by DANIELA-ELENA APETREI (CRACIUN ) () [Corola-journal/Science/84128_a_85453]
-
Software. Geometria anevrismului poate fi vizualizata 3D și reda fidel morfologia arterei anchetate. Proprietățile de material ale peretelui vascular sunt preluate din literatura de specialitate folosind modele biomatematice validate anterior. Presiunea arterială sistolica este una din variabilele dominante asupra rupturii anevrismale. Aceasta este luată în valori minime, medii și maxime, ușor de obținut în timpul examenului clinic. Toate acestea sunt introduse într-un model de elemente finite pentru a fi analizată distribuția tensiunilor în anevrismul intracranian. Simularea computerizată a rupturii anevrismului intracranian
SIMULAREA COMPUTERIZATA A RUPTURII ANEVRISMULUI INTRACRANIAN by DANIELA-ELENA APETREI (CRACIUN ) () [Corola-journal/Science/84128_a_85453]
-
presupunea transportul pacientului din Clinică Neurochirurgicala în cea cardiologica a funcționat cu rezultate clinice și imagistice imecabile și notam aici interesul dr.Alexandru Chiriac la peste 400 de intervenții angiografice în perioda 1998-2007. Primele proceduri endovasculare cerebrale de tratament, ocluzii anevrismale, malformații arteriovenoase, embolizari de neoformații cerebrale s-au realizat în 2003 tot în centrul de cardiologie în cadrul laboratorului de angiografie cardiacă. Au fost primii pași în specializarea neuroendovasculara a specialiștilor neurochirurgi sub coordonarea directă a Prof. Patrick COURTHEOUX unul din
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
este adesea unilaterală, localizată în treimea medie și distală a arterei, și mai rar în porțiunea proximală a arterei. În contrast leziunile stenozante aterosclerotice sunt asociate invariabil cu ateromatoză aortică (26). Evoluția progresivă este însoțită de complicații precum tromboză, dilatații anevrismale sau disecția arterei renale, leziuni prezente în mai mult de o treime din cazuri. Pierderea masei renale (mai mult de 0,5 cm din diametru bipolar al rinichiului) poate fi identificată în două treimi din cazuri. Ocluzia arterială unilaterală determină
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Acest defect este frecvent întâlnit, fiind identificat în 8% din malformațiile congenitale de cord și la 0,2% din adulții hipertensivi (66). Coarctația poate fi localizată sau difuză și se poate asocia cu bicuspidie aortică, în 50-80% din cazuri, dilatație anevrismală a aortei pre sau poststenotic sau anevrisme cerebrale, identificate la 10% din subiecții cu această malformație și asociate cu risc de hemoragie intracraniană (67, 68, 69, 70, 71). Dacă nu se asociază și cu alte malformații (cu excepția bicuspidiei aortice), leziunea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
exemplu, ADPKD (3, 14, 15, 21, 26). 5. Anevrismul de aortă Definit drept dilatație anormală a aortei (3, 14, 15, 21, 26), anevrismul poate fi adevărat (prin modificări calitative și cantitative ale structurilor peretelui arterial, dar menținând contact între cavitatea anevrismală și lumenul vascular) și fals (hematom extravascular, care comunică cu spațiul intravascular). Sunt localizate în teritoriul toracic sau abdominal (sub arterele renale, deasupra bifurcației aortei, pe artele iliace, unde pot fi însoțite de dilatații mici, fuziforme sau saculare). Asociat uneori
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
vaselor din întregul organism și cordului, precum și a altor structuri. ADPKD se caracterizează prin: degenerescență chistică la nivelul tubilor nefronilor, la nivelul canaliculelor biliare, pancreasului, splinei și sistemului nervos; afectare funcțională diversă la nivelul tubilor nefronali, chiar nedegenerați chistic (!); dilatații anevrismale ale vaselor cu diferite localizări, dar în special cerebrale; modificări valvulare, în special la nivelul valvulei mitrale. în acest context, hipertensiunea arterială secundară din ADPKD are un rol important pentru evoluția pacientului cu această boală. Complicațiile produse de HTA cresc
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de valvă mitrală cu regurgitare hemodinamic semnificativă. Controlul riguros al TA se impune nu numai pentru a preveni deteriorarea renală, ci și pentru a evita disecția de aortă (în cazurile cu ectazie anulo-aortică) sau ruptura acesteia (în cazurile cu dilatație anevrismală abdominală). Corecția chirurgicală poate fi de necesitate în caz de disecție acută, ruptură de anevrism sau endocardită infecțioasă. Șansele sunt însă mult mai mari în cazul intervențiilor la rece (de ex., corecția anevrismului înaintea rupturii are o mortalitate perioperatorie de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sau neobișnuit de severe (durerea santinelă) sau a cefaleei prelungite. Aceasta precedă în circa 30% din cazuri hemoragia subarahnoidiană, putând fi produsă de expansiunea anevrismului sau scurgerea lui. Torres (1998) recomandă conduita reprezentată schematic în fig. 7.2. Hemoragia subarahnoidiană anevrismală în ADPKD are o incidență de 1:2000 persoane pe an (de 5 ori rata din populația generală). Reprezintă 20-50% din hemoragiile intracraniene din ADPKD. Se manifestă prin pierderea conștienței, vărsături, redoarea cefei, deficit neurologic. Mortalitate de circa 35% dacă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
acute ce survin mai frecvent la bolnavii cu ADPKD, după hemoragia intracerebrală primară și infarctul cerebral (10). Subliniind necesitatea recunoașterii tabloului clinic și a semnelor premonitorii ale HSA, autorii realizează profilul unui bolnav cu ADPKD și risc crescut de ruptura anevrismală. Este vorba de pacienți tineri, cu vârsta medie 41 ani (cu 10 ani mai tineri decât în formele sporadice de HSA), iar 54% dintre ei prezintă o funcție renală normală, 26% sunt normotensivi, prezentând un sindrom cefalalgic recent instalat și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Torres, 1998): prevalența anevrismelor intracraniene: 6% la persoanele cu istoric familial negativ și 22% la bonavii cu anamneză familială pozitivă; PUNCȚIE LOMBARĂ (câteva picături dacă <6 ore sau >5 zile după eveniment) pozitivă negativă indice mare de suspiciune pentru hemoragie anevrismală ARM sau CT pozitivă negativă beneficiul și riscul procedurii de screening: 100% beneficiu pentru ARM, dacă anevrismele intracraniene sunt mai mari de 5 mm; de remarcat faptul că în ADPKD tehnicile angiografice cerebrale au o rată mult mai mare a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
diagnosticată prezența anevrismelor intracerebrale asimptomatice, trebuie estimat riscul rupturii acestora. Huston și Torres, în 1996 (4), într-un studiu preliminar (Studiul Internațional pentru Anevrisme Asimptomatice) aflat în plină desfășurare sugerează că elementele predictibile referitoare la ruptură sunt: mărimea anevrismului, creșterea anevrismală și istoricul familial. Rezultatele preliminare sugerează faptul că nici un anevrism cu o dimensiune mai mică de 10 mm nu a fost găsit rupt, iar rata anuală a rupturii s-a situat sub 1%/an, în timp ce anevrismele mai mari de 10
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
o dimensiune mai mică de 10 mm nu a fost găsit rupt, iar rata anuală a rupturii s-a situat sub 1%/an, în timp ce anevrismele mai mari de 10 mm au o rată anuală a rupturii de 3-4%/an. Creșterea anevrismală ar trebui urmărită prin examene RMN la interval de cel puțin un an. Aprecierea riscului de ruptură trebuie făcută individualizând contextul socio-medical al pacientului și factorii personali de risc vascular general. în prezent, nu există un consens internațional privitor la
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
diametrului normal al aortei, raportat la vârstă și înălțime. Ca o regulă generală, definim ca anevrism dilatarea aortei cu depășirea dublului diametrului transversal normal [1]. De asemenea, de notat este că nu numai diametrul se mărește, dar și lungimea segmentului anevrismal [2]. Din punct de vedere morfologic anevrismele aortei toracice pot fi fuziforme și sacciforme. Cele fuziforme reprezintă dilatații ale lumenului aortic în toate diametrele, pot interesa segmente cu lungime variabilă și pot afecta deopotrivă aorta ascendentă, crosa și aorta descendentă
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
sau toraco-abdominală. Pereții anevrismului, deși subțiați conțin toate cele trei straturi parietale: intima, media și adventicea (anevrism adevărat). Frecvent lumenul poate fi ocupat parțial de un tromb aderent la perete, sursă eventuală de material emboligen. Pot fi afectate de procesul anevrismal orificiile și chiar trunchiurile arterelor emergente din aortă. Anevrismele sacciforme sunt dilatații circumscrise interesând un anumit diametru, putând avea diverse dimensiuni. Pereții anevrismului sacciform sunt formați din straturile externe ale mediei, adventice și formațiuni periadventiciale (anevrisme false). Lumenul acestora poate
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
cu o frecvență greu de determinat. Vârsta medie a pacienților cu anevrisme de aortă toracică în momentul diagnosticului este în general între 59 și 69 de ani. La bărbați boala este diagnosticată, în general, mai devreme decât la femei. Boala anevrismală aortică afectează bărbații de 2 până la 4 ori mai frecvent decât femeile. Bickerstaff și colaboratorii [6] au descoperit că prevalența anevrismelor de aortă toracică în Rochester Minnesota ar fi de 5,9 /100 000 pe an pe baza a 72
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
clasice de tip prospectiv au arătat că evoluția anevrismelor de aortă toracică evoluează spre dilatare progresivă și ruptură în lipsa tratamentului chirurgical. Astfel, circa trei sferturi din pacienții cu anevrisme de aortă toracică, netratate chirurgical, suferă la un moment dat ruptura anevrismală [18]. Din pacienții la care se produce ruptura anevrismală circa 95% mor cu ocazia acestui eveniment. Svenjo și colaboratorii, pe material necroptic, găsesc incidența rupturii de 13% și a disecției de 44% pe un număr de 484 de anevrisme aortice
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
de aortă toracică evoluează spre dilatare progresivă și ruptură în lipsa tratamentului chirurgical. Astfel, circa trei sferturi din pacienții cu anevrisme de aortă toracică, netratate chirurgical, suferă la un moment dat ruptura anevrismală [18]. Din pacienții la care se produce ruptura anevrismală circa 95% mor cu ocazia acestui eveniment. Svenjo și colaboratorii, pe material necroptic, găsesc incidența rupturii de 13% și a disecției de 44% pe un număr de 484 de anevrisme aortice toracice examinate [9]. Anevrismele aortice sunt a 13-a
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
se datorează creșterii progresive a tensiunii parietale odată cu creșterea diametrului vasului. Conform legii lui Laplace, tensiunea parietală este direct proporțională cu diametrul vasului, cu presiunea intraluminală și invers proporțională cu grosimea peretelui vasului. Drept urmare, tensiunea parietală crește odată cu creșterea diametrului anevrismal, dar și odată cu fragilizarea și subțierea peretelui acestuia. Rata de creștere a anevrismelor aortice este cu atât mai mare cu cât anevrsimul este mai mare. Astfel, la anevrismele mai mici, cu dimensiuni de sub 4 cm. rata de creștere anuală este
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]