2,924 matches
-
mai mult decât personale (deși omogene la nivel statistic). Nici vorbă așadar despre o poziție tranșantă pentru rezolvarea cazurilor din presă, atâta vreme cât, dimpotrivă, acestea sunt cele care servesc cititorul - la deversarea conflictelor psihice într-un decor abundând (întru totul favorabil angoasei declanșate de aceste conflicte) în simboluri ale sordidului. Sordidul, ca drog, va fi oficializat, câtuși de puțin drenat din sângele consumatorului. Nirvana pe dos 13. Vidul interior: când în centru stă nu individul, ci constanta lui suprimare, mergând adeseori până la
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
la Politehnică, pe care îl cheamă Costache. Se duc împreună la operă să vadă Traviata, spectacol oficial, cu protocol, - regiza un sovietic. Ea își dă seama de paza strașnică ce înconjoară clădirea operei - veniseră la spectacol și niște ștabi mari... Angoasa ce o cuprinde în timpul spectacolului, văzând atâta pază în jur și în sală, niște civili având un aer complet străin de melomanii obișnuiți... În prima pauză, vrea să plece, și o ia la fugă pe tocurile ei înalte, cu rochia
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
nativ de umor, tonic, optimist, în ciuda unor lungi șederi în sanatorii, ține balanța între insul social exteriorizat și cel depresiv ce alimentează substanța romanelor sale, unde însă anxietatea și sațiul nu se scaldă în noroaie naturaliste. Ceea ce nu înseamnă că angoasele i se absorb integral în romane - în Jurnalul unui adolescent (1941), în Tinerețe ciudată (1943), în Moartea cotidiană (1946), ultimele două narațiuni de certă noutate în gen, preludând curente ce-și vor revendica geneza în Occident. Aceste romane, precum și Așteptând
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
și devine unul și același lucru: lumea de azi. Și "starea ei de spirit", decorul propriu-zis țesut pe pereți, ai căror generatori sîntem noi. Există vreun leac pentru boala din noi, pentru frustrările, neputințele, disperările pe care le purtăm, pentru angoasele și accesele de paranoia din fiecare? Nona Ciobanu - regizor, Harry Tavitian - jazz-man, Liliana Pană - actriță, Laurenția Barbu - dansator și coregraf, Ana Olteanu - scenograf încearcă să formuleze un răspuns, posibil, la frămîntările expuse în monologul lui Zografi: teatrul-muzica-dansul-artele vizuale se străduiesc
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
omului contemporan, măcinat de dileme minore, alienat față de sine, de lume și de ceilalți, insensibil mai ales la valorile spirituale care ar trebui să dea greutate și sens existenței. Diavolul nu este altceva decât personificarea golului și a sentimentelor de angoasă și panică din noi. Dincolo de semnificația filosofică și metafizică pe care vrea s-o acorde romanului său, Gabriel Chifu se arată a fi un maestru descriptiv al stărilor negative, de inconfort fizic și mental, de incomunicare și ruină lăuntrică. Lui
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
și a trăit). Holban tremura ca un om, Ionescu se cutremura ca un creator. Holban avea oroare de groapă (a dorit și a fost incinerat), Ionescu s-a temut de uitare (a dorit și s-a umplut de scandal). O angoasă exista, fără îndoială, și la unul și la altul" (p. 17). Deși mărturisește deseori că nu deține aparatul critic necesar, Valeriu Anania nu poate să nu scrie despre cărțile unor români, apărute acasă sau cine știe unde în lume și în limbi
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
în ce direcție mergi? În această carte despre Muntele din suflet ești "tu" sau "eu" sau "el" sau "ea". N-ai nume și nu faci niciodată parte dintr-un "noi". În lume nu există solidaritate. Nici în bucurie, nici în angoase, nici chiar în confuzie. Există numai suișuri, coborîșuri, ocolișuri, în singurătăți insuportabile. Și un bătrîn ce te îndrumă, criptic-înțelept și pythic-enervant. Și o bătrînă, în cu totul altă parte, ale cărei vorbe nu ai cum să știi de te avertizează
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
aceea mi-a cîștigat adeziunea. Nu caută să-l disloce, să-l smulgă pe Tolstoi din epoca sa, dar nici să-l izoleze, totuși, între granițele ei. Elementele anticipatoare din piesa lui Tolstoi, acele raportări la "existențialismul" eroului, bîntuit de angoase și de setea de autodistrugere, sunt puse în evidență neostentativ. Ni se impun parcă de la sine. Pe de o parte piesa lui Tolstoi se deschide spectaculosului scenic, în evocarea mediului pitoresc de "la țigănci" (coruri, dansuri etc.), iar pe de
Un Protasov memorabil by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16238_a_17563]
-
rînd sau simultan, ca într-un joc pirandellian de oglinzi paralele în care se reflectă deopotrivă actorii și personajele, eroii și spectatorii. Centrele de gravitate se configurează treptat, constînd din fulgurante sugestii despre ideea de manipulare și instinctele sexuale primare, angoasa complexelor personale și dorința universală de a fi altcineva, marota celebrității cu orice preț chiar și pentru cîteva minute, etc. Un păpușar devenit șomer își găsește de lucru ca sortator la stupidul etaj 7 1/2 (!) al unui impozant imobil
Plonjări în subconștientul colectiv by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16285_a_17610]
-
Andreea Deciu După cum atestă Jurnalul său, Mihail Sebastian a învățat limba engleză aproape de unul singur, citind și traducînd sonete shakespearene ca terapie (împreună cu audițiile de muzică clasică) împotriva angoasei cumplite a vremurilor pe care le trăia. Pe măsură ce situația se înrăutățea, iar pericolul de a fi deportat devenea din ce în ce mai mare, Sebastian trăia nu doar tragedia seminției sale, ci și o dramă personală. Drama omului uitat sau abandonat de prieteni, dar
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
Creatorul, întrucît "Dumnezeu însuși este Neant" (Meister Eckhart). * "Logica este în afara vieții. În logică, în dialectică, în sistematologie, sînt prezente toate mecanismele, toate nebuniile posibile. Sistematologiile pierd, se știe, contactul cu realitatea" (Eugène Ionesco). * "Comicul este, în fond, expresia unei angoase, debutul tragicului. Este suficientă accelerarea mișcării pentru efectul comic și încetinirea pentru obținerea tragicului" (idem). * Prestigiul erorii constînd în capacitatea ei de-a permite amendarea, reîntoarcerea purificatoare, de-a întreține fluxul vieții lăuntrice. Conștiința erorii aprinde o candelă izbăvitoare pe
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
Creatorul, întrucît "Dumnezeu însuși este Neant" (Meister Eckhart). * "Logica este în afara vieții. În logică, în dialectică, în sistematologie, sînt prezente toate mecanismele, toate nebuniile posibile. Sistematologiile pierd, se știe, contactul cu realitatea" (Eugen Ionesco). * "Comicul este, în fond, expresia unei angoase, debutul tragicului. Este suficientă accelerarea mișcării pentru efectul comic și încetinirea pentru obținerea tragicului" (idem). * Prestigiul erorii constînd în capacitatea ei de-a permite amendarea, reîntoarcerea purificatoare, de-a întreține astfel fluxul vieții lăuntrice. * Dacă, așa cum scria Valéry, originalitatea constituie
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
filmul de animație ("Good morning Love" de Michel Dufourd, "Ricochet" - Claude Luyet, "Life" - Claudius Gentinetta etc.), roșu sau despre atitudine ("Les haricots savants" de Olivier Riechsteiner, "Out of control" - Javier Garcia, "Bingo" - Raffaele Elia) și, în fine, negru sau despre angoasele cineaștilor ("Robert Creep: Une vie de chien" - de Claude Luyet & Thomas Ott, "Poker Blues" - Antoine Guex et Christian Moreillon). Și ne-a mai oferit Solothurn-ul anul acesta o retrospectivă: "Marcel Hoehn, T& C Film". Fondată în mai 1976, societatea independentă
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
ale fetii"), trece repede de la depresie la exultanta, iubitoare de extravaganțe, de aventură, de risc, gata să se amuze din orice (că și prietena ei de altfel: "semănam în privința asta și considerăm că hazul este cel mai bun remediu împotriva angoaselor"). Lăură - în toate mai stăpânita, reflexiva, de o controlată pasionalitate, măsurată ("feministă exact cât trebuie"), mai putin spontană, măi ezitanta, măi analitică. Amândouă au inclinații artistice, iubesc muzică, Chloé este de fapt actrița, iar Lăură pictează. Retranșarea în prietenia lor
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]
-
autenticității intelectuale și etice. Individul marginalizat, opresat de un centru ultraabuziv, se redresa în climatul unui nou început, al unei introduceri în normalitate: "A fost, pînă la urmă, șansa de a părăsi ghettoul strîmt și insalubru al umilințelor și al angoasei. L-am lăsat în urmă cu reală satisfacție, deși nu fră eforturi, pe cel care fusesem, fără să mă dezic de el, dar privindu-l cu o anume detașare". Se poate pune întrebarea în ce măsură, odată centrul puterii totalitare abolit, mai
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
dilată enorm, imprevizibil, pînă la a exercita o insidioasă, lentă teroare: "îmi dau seama/ crăpăturile lentilei ochelarilor/ sînt drumuri lungi pe care nu le pot învinge/ într-o singură viață" (ibidem). Se impune un amestec de calm încordat și de "angoasă leneșă" (V. Ierunca): "ploaia merge înainte/ stropii mari împroașcă ferestrele/ călătoresc prin tot orașul ori numai/ pe anumite străzi/ uneori sînt atît de rari încît/ între ei încap nașteri și morți" (Poem refuzat). La rîndul său, clipa, detaliu al timpului
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
rețeaua ei fascinantă de fire mai mult sau mai puțin vizibile. Relația părinți-copii, surprinsă în diversele ei etape e un mecanism disecat în multiple și subtile straturi. Romanul redă istoria familiei Lambert. Fiecare personaj are raftul lui, cu depresiile, cu angoasele lui, sertare pe care scriitorul le deschide succesiv, cotrobăind răbdător înăuntru, nimic să nu scape neexplorat. Primele rafturi. Alfred și Enid au ajuns la senectute, au trei copii, nici unul aproape, cu toții rătăciți pe tărâmul american. Distanța se creează lent și
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
vin, cel mai adesea, din vise. S-ar putea chema, acest jurnal, scris în urma soțului, editorul René Coeckelberghs care, murind, a lăsat în loc iubire cît pentru toate viețile, în urma lui Lionel, socrul și "tatăl spiritual", în urma tinereții, în fond, cu angoasele și luptele ei, requiem for a dream. E căutarea frisonantă a unui vis niciodată redobîndit pe deplin, care se arată în frînturi, cînd repetat, chinuitor, cînd premonitoriu, întrerupt de scrisori, multe scrisori, ale unui îndrăgostit aventurier. Povestea e, parcă, cea
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
bizuită pe atenția acordată lumii părelnic banale, monotone, a cotidianului, îndeobște neglijate, însă apte a sugera enigma existenței nu mai puțin decît înfățișările ei socotite majore. Fragilul, efemerul, evanescentul semnalează sensibilităților în măsură a le recepta comprehensiv o tensiune, o angoasă, un dramatism care pot scăpa plasei retorice cu ochiuri prea largi. Sîntem introduși într-un mediu bun conducător al unor stări poetice genuine, nefasonate, conceptual, neprelucrate de-o meditație mai mult ori mai puțin alienantă a fiorului liric. Efectul de
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
1915 în poemul de dragoste "Flautul - șira spinării". Energia revizionistă mai degrabă alimenta decât se opunea acestei idei. Era necesar să descopere o viziune pozitivă solidă asupra vieții, mai exact, o întrebuințare vitală a sa pentru a se distrage acelei "angoase animalice", de care a pomenit Maiakovski în anul 1918, într-una din cele mai sincere dintre poeziile sale, "O atitudine binevoitoare față de cai". Revoluția i-a dat șansa de a converti toți acei "nu" ai săi într-un "da" revoluționar
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
așa" (p. 95). Meditațiile lui Thomas se întind pe o arie foarte largă, de la discuții cît se poate de specializate privind teoria luminii în cinematografie (cu aplicație pe soluțiile găsite de Tarkovski, Scorsese și Kieslovski, pînă la relațiile de cuplu, angoasele scriitorului în fața colii albe sau criza lecturii în lumea contemporană. Oarecum paradoxal, deși pare atins de o boală gravă care îl face în permanență să gliseze dintr-un plan într-altul (aflăm într-un loc că, în psihiatrie, "femeia visurilor
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
în care am avea un narator perfect lucid care scrie despre un regizor bolnav a cărui minte transfigurează realitatea în ficțiune și își imaginează personajele fictive ca făcînd parte din propria sa existență reală. Confuzia din mintea sa este chiar angoasa creatorului contemporan, tot mai neînțeles într-o lume care pare a-și fi rătăcit definitiv sistemul de valori. Face Răsvan Popescu o precizare ale cărei valențe autobiografice sînt greu de ignorat: Ce rost are cartea asta într-o lume care
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
cunosc, desigur, FRICA (“dacă nu ieșim la numărătoare/ dacă nu avem ștampila pe frunte/ (clamp!) FRICA!”), sunt pătrunși de marele fior metafizic (“mă închid în umbră/ și ascult nimicul/ nu e tristețe/ nu e frică/ Te întâmpin în Tine!”), cunosc angoasa existențială (“albul vorbește-n rugăciuni/ cu o iubire de durată/ întâi către Dumnezeu/ apoi către Hazard/ că m-am întâmplat pe Pământ”), scandează stilizate strofe folclorice, dar, mai presus de orice, degustă reveria, visul, melancolia discretă și profundă. Precum în
CULEGĂTORII DE FLORI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382688_a_384017]
-
se căsătorește, totuși, pentru a putea deveni mamă, cu Puiu, neîncetând a-l iubi pe cel dintâi. Această “duplicitate” (după spusa psihiatrului Mihai Lazăr, el însuși duplicitar, ca și Delia, prietena și verișoara Corinei) generează nemulțumire de sine, revoltă lăuntrică, angoasă (soțul e tern, materialist, nepăsător, infidel, în timp ce Tudor e generos, imaginativ, sensibil, e poet). Cartea debutează cu o întâlnire romantică, după ani de separare, între Corina și Tudor și cu despărțirea lor (temporară, presupuneau). Discursul degajă, subliminal, o puternică senzație
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
Dumnezeu. Ea este locul întâlnirii dintre moarte și viață, dintre timp și veșnicie, durere mântuitoare, slavă tainică purtătoare de viață. Prin Cruce, postul se cinstește, înfrânarea strălucește, rugăciunea se săvârșește. - Cum ajută înțelegerea semnificațiilor Sfintei Cruci în ieșirea oamenilor din angoasa cotidiană, din suferință și din toate încercările vieții? - Un teolog contemporan observa că vremurile noastre răsună mai mult de strigătul lui Iov. Majoritatea celor care suferă îl acuză pe Dumnezeu de excesele răului, de absurditatea ororilor din această lume. Dumnezeu
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]