301 matches
-
e] e[xemplu]: fiindcă conceptul om are mai mare întindere decât conceptul om învățat, pentru că cel dentîi cuprinde pe toți, iară acest de pe urmă numai pre unii dintre oameni, pentru aceea conceptul om cuprinde în sine mai puține note, adică animalitate și raționalitate, fiindcă numai aceste se cuvin tuturor oamenilor; iară conceptul om învățat are în sine, afară de celelalte două, și a treia înfățoșare, adică învățătura în chip de notă și pentru aceea intensia acestui concept este mai mare decât a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Pe de altă parte, însă, să ne amintim și faptul că fără de înșelăciunea primordială nu am fi fost nici acum conștienți de noi înșine, că am trăi încă într-o dulce stare edenică sau poate am fi încă în stadiul animalității lipsite de frămîntări psihice. Să ne amintim că, fără șiretenia lui Ulysse de a folosi celebrul cal de lemn, războiul troian ar mai fi durat cine știe cîți ani, după cum fără de înșelarea pretendenților cu pînza-i mereu neterminată Penelopa nu și-
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
o parte, cea a unui lexic brutal, injurios, descalificant, aparținând unor registre-sursă inventariate minuțios de Ruxandra Cesereanu, și anume: infracțional (canalii, lichele, bandiți, găinari, profitori, samsari, pezevenghi, impostori etc.)., de tip bestiariu, aici zoomorfismul este privilegiat și extrem de variat, de la animalitatea domestică sau cea sălbatică, până la creaturi hidoase, insectar, teriomorfe (șerpi, năpârci, reptile), rozătoare, de asemenea, registrul septic care plasticizează imundul, pestilențialul, infecția, putridul, descompunerea sau cel al sexualității pervertite, în care libidinoșenia, devirilizarea, menopauza intelectuală etc. sunt tot atâtea denunțări
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
grotescul personajelor lui Caragiale cumulează toate sensurile termenului: cel etimologic, de desen bizar care declanșează râsul prin alura lor comic-extravagantă, cel de ridicol absurd, cel al apariției caricaturale și sensul modern definit prin opoziție cu sublimul, așadar ca simbol al animalității din om, sens impus prin V. Hugo. Caricatura și grotescul ocupă o pondere însemnată în opera comică a lui Caragiale, gustul pentru excesiv rezolvându-se pe terenul comicului prin creionarea deformată a unei lumi pe care, îngroșându-i trăsăturile negative
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
criminalității, nu pentru că ar fi homosexual, cum s-a spus, ci pentru că în mod patologic, pentru el sexul echivalează cu moartea. Batman este exponentul corpului super-eroic fluid, transgresând în același timp atât limita om-animal, cât și om-mașină, un "conglomerat de animalitate, musculatură și transgresiune cibernetică". cf. Aaron Taylor, "He's Gotta Be Strong, and He's Gotta Be Fast, and He's Gotta Be Larger Than Life": Investigating the Engendered Superhero Body, p. 356. 746 Richard Reynolds, op. cit., pp. 32-34. De
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
gheață, un bol de cristal rostogolit În țărână de copiii jucăuși. Ca să nu decad, va trebui să mă prefac. Ca să mă salvez, va trebui să-mi umilesc trupul. (marți) Călinescu spune undeva că muzica trezește gândurile grave, Înfrânând instinctualul și animalitatea din noi. Ascult Beethoven și simt cum mă ridic deasupra tuturor meschinăriilor; corpul meu se ușurează instantaneu de materie și Începe să vibreze ca o orgă profundă. Muzica „babacului“ (vorba lui Caragiale) mă limpezește și mă purifică. (azi) În ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
De ce oare noi, oamenii, suntem oameni dacă nu pentru că există și câini, și pisici, și cai, și boi, și oi, și animale de tot soiul, mai cu seamă domestice? Oare în lipsa animalelor domestice pe spinarea cărora putem pune povara de animalitate a vieții ar fi putut ajunge omul la umanitatea sa? Dacă omul n-ar fi domesticit calul, jumătate din speța noastră n-ar duce-n spinare cealaltă jumătate? Da, vouă vi se datorează civilizația. Și femeilor. Oare însă femeia nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
să ajungă la o Înțelegere În privința folosirii sălilor de operație În ture. Sau indiferența față de suferința șomerilor, a noilor imigranți, a femeilor maltratate. Sau umilințele impuse bătrânilor fără locuință, handicapaților mintal, celor singuri și sărmani. Dar mai presus de toate, animalitatea noastră se manifestă prin grosolănia agresivă de care ne lovim zi de zi În birouri, pe stradă, la rând la autobuz și probabil și În intimitatea dormitoarelor noastre. În Beer Yaakov, un bolnav de cancer Își ucisese soția și cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
care dorm și de abcese ce abia așteaptă să se umfle și să-și reverse puroiul. Știam că gunoiul uman este cel mai murdar dar o știam numai teoretic. M-a scîrbit cel mai mult nașterea vieții așa încărcată de animalitate și de mizerie. „-Asta pentru că nu te leagă nimic de ceea ce vezi”-mi-a explicat prietenul meu. „-Nici nu știi cîtă bucurie tîmpită s-ar citi pe chipul tău dacă Elena ți-ar fi născut așa și aici copilul tău.” A
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
multă intensitate decât ceilalți, datorită "spiritului sau favorabil sentimentului moral" (frumosul și binele apropiate, daca nu contopite cum erau κάλλος și άγαθός la Socrate și la Platon), necesitatea de a stavili "primitivismul și violență acelor izbucniri ce aparțin mai degrabă animalității în noi", pentru a face loc "disponibilității lui pentru finalități mai elevate"161; ca mod al său de a fi în lume, de a se manifestă și de a comunica cu cei din jur. În măsura în care împărtășește cu ceilalți sentimentul de
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
vii” pe cei care trăiesc după poruncile lui Dumnezeu 242. Dacă Însă, va vedea că cineva este lipsit de răbdare, protestează și se revoltă Împotriva Creatorului atunci când este cuprins de dureri, suferințe și necazuri, este plin de patimi și de animalitate, Înclinând Întocmai ca animalele, când spre o patimă, când spre alta, și apoi ar auzi că unul ca acesta se numește pe sine creștin, fiind lucru lămurit pentru toți că profesiunea numelui atrage după sine, În chip inevitabil, imitarea lui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pe care le sl]vim, le aparține doar ființelor umane. Orice leg]tur] între specia noastr] și celelalte era considerat] degradant] pentru om, sugerând c] spiritualitatea noastr] nu era „într-adev]r” decât o serie de reacții animalice. Aceast] idee de animalitate ca principiu str]în, foarte îndep]rtat de spirit este una str]veche, folosit] adesea pentru a dramatiza conflicte psihologice intense între virtuți și „bestia interioar]”. Sufletul uman apare atunci că un intrus izolat în cosmosul fizic, un str]în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
experiază ontologic relația de primeitate, că, iată, ceea ce este este, că el este el, unu cu statut de primul, unicitate, aflat în centrul a tot ce există. Ca subiect al educației omul învață pentru a-și depăși „starea de atavică animalitate” (V. Fetescu), spre a se smulge, înlănțuit fiind umbrelor realității proiectate pe fundul peșterii și a se întoarce, a ieși la lumină (Platon). Numai cine învață crede că este, că poate deveni om deplin. A învăța capătă în cărțile lui
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
plictisit” (ca să nu zic scârbit!Ă de cei care azi fac din „ea” unelte ale reclamei comerciale grosiere și lacome până la indecență, din Madonă - un biet, previzibil și automatizat instrument al plăcerii tot mai „simple”, mai aproape... nu, nu de animalitate, ci de acea animalitate joasă, pe care numai omul o poate atinge, un anumit om, cel care degradează, „simplifică” tot ce atinge, credința, natura, femeia, educația. Arta, poezia, destinul, sensul vieții. 4 ...Am făcut acest lung ocol, se’nțelege, pentru
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
scârbit!Ă de cei care azi fac din „ea” unelte ale reclamei comerciale grosiere și lacome până la indecență, din Madonă - un biet, previzibil și automatizat instrument al plăcerii tot mai „simple”, mai aproape... nu, nu de animalitate, ci de acea animalitate joasă, pe care numai omul o poate atinge, un anumit om, cel care degradează, „simplifică” tot ce atinge, credința, natura, femeia, educația. Arta, poezia, destinul, sensul vieții. 4 ...Am făcut acest lung ocol, se’nțelege, pentru a-mi defini, Încă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Alături de doctorul care mă somează să mă mișc, am nevoie și de un altul, care să-mi ceară să stau, o oră pe zi, nemișcat, la soare, fără să mă gân desc la nimic. * Semnificativ e și faptul că, odată cu animalitatea cea bună, am pierdut și amplitudinea intelectuală. „Sofisticarea“ civilizată a adus cu sine, simultan, fragilitate fizică și debilitate mintală. Suntem „evoluați“ și precari. E frapantă, de pildă, dispariția aproape totală din orizontul interogației și al reflexiei noastre a unor teme
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Evul Mediu. Dar ea avea, potrivit documentelor, fie motivația penalizării adversarului, fie pe aceea, barbară firește, a cuceririi de teritorii, dacă nu chiar a plăcerii de a jefui și tortura. Dar în ce măsură putem numi „progres“ trecerea de la brutalitatea primară, a animalității ucigașe, la premeditarea „lucidă“ a unei pedepse „principiale“, ale cărei victime n au nici o șansă? O noutate în peisajul civilizației contemporane este și asasinatul pe bază de „amoc“. Cutare băiețel frustrat din cutare școală americană pune mâna pe pușcă și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
în viața societăților -, o serie de ipoteze de inspi rație matriarhală revin totuși în forță. Ele se bazează însă pe o argumentație foarte diferită și mult mai ambițioasă. Făcînd saltul decisiv de la natură la cultură, umanitatea s-a separat de animalitate și societățile umane au luat naștere. Or, acest salt ar constitui un mister dacă nu s-ar putea desemna cutare sau cutare capacitate distinctivă a speciei umane la nivelul căreia s-ar fi luat avîntul necesar. Se cunoșteau deja două
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
a transformat atît de profund, încît nici nu le mai putem numi animale. Trebuie să le vedem ca pe „laboratoarele nutritive” în care se elaborează compușii organici necesari sub zistenței noastre. Dacă Auguste Comte expulzează această a doua categorie din cadrul animalității, pe cea de-a treia o integrează umanității. Ea reunește speciile sociabile în care oamenii își găsesc tovarăși și adesea chiar auxiliari activi : animale „a căror inferioritate mentală a fost mult exagerată”. Unele, precum cîinele și pisica, sînt carnivore. Altele
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
de toate, această transformare nu a fost realizată în folosul ajutoarelor active ale omului, ci în detrimentul acelor animale calificate de Comte drept laboratoare nutritive : eroare fatală în privința căreia el însuși trăsese un semnal de alarmă, căci, spunea el, „excesul de animalitate le ar fi dăunător”. Dăunător nu numai lor, ci și nouă : oare nu conferindu-le un exces de animalitate (prin transformarea lor nu doar în carnivore, ci chiar în canibale) ne-am pre schimbat, desigur, fără voia noastră, „laboratoarele nutritive
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
de Comte drept laboratoare nutritive : eroare fatală în privința căreia el însuși trăsese un semnal de alarmă, căci, spunea el, „excesul de animalitate le ar fi dăunător”. Dăunător nu numai lor, ci și nouă : oare nu conferindu-le un exces de animalitate (prin transformarea lor nu doar în carnivore, ci chiar în canibale) ne-am pre schimbat, desigur, fără voia noastră, „laboratoarele nutritive” în laboratoare ucigașe ? Boala vacii nebune n-a ajuns încă în toate țările. Italia, cred, a rămas pînă în
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
care părea un lanț de aur a devenit ulterior atât de slabă, încât pare un fir de păianjen pe care ajunge să-l frângă orice capriciu. Nu putem să nu pomenim aici și de concubinaj, acel chip de întoarcere la animalitate când două persoane de sex opus trăiesc împreună fără a fi căsătoriți, călcând în picioare toate legile credinței și ale societății. Cu privire la scopul principal al căsătoriei, nașterea de copii, în familia creștină din actualitate s-a infiltrat altă formă a
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
Sau măcar să-i destindem mundan din tensiunea spiritului (tot via Cioran). Îmi amintesc bine că citisem „ilustrele” afirmații aristotelice, tomiste, rousseauiste, kantiene chiar, despre relația femeilor cu natura, distanța lor ontică față de spirit, apropierea de umanitate pe la jumătatea distanței de animalitate. Sau că, uneori, ceva mai spășiți, scriau că, deși nu este așa și suntem egali de la natură totuși așa trebuie să fie după ce ne naștem din nou întru cultură (Rousseau, în Emile sau despre educație). Se împotmoleau în argumente când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
o lume istorică, într-un raport de tensiune cu această lume, cu victoriile și înfrângerile, cu limitele și realizările lui..."3 . Nu se poate discuta despre bani fără a înțelege, pentru început, procesul complex prin care omul se desparte de animalitate și începe să construiască societatea, socialul. Devenind mai complecși, construim mai complex, în acord cu inteligența și capacitățile de care dispunem. Saltul este mare, dacă vom ține seama că numai în urmă cu câteva mii de ani, abia apărea banul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
apare pe măsură ce omul leagă o relație specială cu natura și cu ceilalți oameni. Se întâmplă, la un moment dat, ca pe parcursul evoluției 56, printr-un joc al naturii, să apară o scânteie care-l va despărți definitiv pe om de animalitate 57. Oamenii de știință 58 spun că suntem o maimuță mai norocoasă sub aspectul evoluțiilor sale în natură. Economia și banul apar mult mai târziu, după alte mii de ani de după apariția lui Homo Sapiens. Chinezii spun că epoca aceasta
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]