225 matches
-
plantă. Menta indiană este folosită ca antiseptic deoarece conține timol și îndepărtează impuritățile din sânge. De asemenea, stimulează ficatul și splina. Murul (Rubus spp.) Se folosesc pentru diferite boli frunzele, fructele și rădăcinile. Dizolvă depunerile din sistemul alimentar și rinichi. Aninul negru (Prinos verticillatus) Se folosesc scoarța și fructele. Este un bun tratament pentru probleme ficatului și ale colecistului. Curăță organismul de toxinele mucoase acumulate. Eupatorium perfoliatum Se folosește jumătatea superioară a plantei. Are un efect de curățare asupra tuturor organelor
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
Galium odoratum) Se folosește partea superioară a plantei. Vinarița are un miros foarte plăcut după ce începe să se usuce. Se folosește de demult pentru purificarea sângelui și ca tonic pentru inimă și ficat. Este și calmantă pentru durerile de stomac. Aninul (Alnus serrulata) Se folosesc conurile și scoarța pe post de diuretic. Cimbrul (Thymus vulgaris) Se folosește întreaga parte superioară a plantei. Are efect terapeutic asupra sistemului respirator. Este stimulent și are proprietăți antiseptice care îl recomandă pentru curățarea aparatelor digestiv
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
la 1 cană de ulei de măsline fierbinte. Acoperiți și fierbeți la foc mic 3 ore. Adăugați 90 ml de ceară de albine și ¼ linguriță de tinctură benzoică la amestecul strecurat. Verificați consistența și păstrați într-un borcan etichetat. Semnătura aninului este dată de umflăturile ca de plută de pe scoarța sa, ceea ce ne indică faptul că poate fi utilizat pentru diverse afecțiuni cutanate. Folosirea semnăturilor plantelor este un mod bun de a ști ce trebuie să folosiți la prepararea alifiilor. Unguent
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
un moment dat i se apreciază întinderea, orientarea și profunzimea “suprafețelor de uzură”. Morfologia “suprafețelor de uzură” exprimă caracteristicile efectului funcțional al mișcărilor mandibulare. Marginile incizale se transformă în suprafețe mai mult sau mai puțin înclinate oro-vestibular. Vârful și pantele aninilor se aplatizează. Relieful ocluzal se aplatizează și suprafețele ocluzale capătă diferite orientări. O sistematizare a efectelor pe care le poate avea uzura tuturor fețelor ocluzale se regăsește în clasificarea lui BARADUN: Grupa I - atriția fețelor ocluzale cu orientare de jos
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
situată în NE Poloniei reprezentând 30 % din numărul lacurilor acestei țări și 45 % din suprafața lacustră. Cea mai mare cuvetă lacustră ca suprafața este Smiardwy - 110 km2 , iar cea mai adâncă Hancza-108 m. Pădurea formată din pini, mesteacăn argintiu și aninul cenușiu imprimă un farmec deosebit peisajului regiunii mazuriene. MJOSA - lac glaciar de forma literei Y din SE munților Scandinaviei, la confluența văilor Vorma și Glloma din Norvegia, văi ce se unesc și se varsă în golful Bohus. Este al doilea
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
mai scunde și cu o valoare nutritivă mai mică. Este cazul stepelor asiatice sau a Câmpiilor înalte ale SUA. Vegetație lemnoasă se poate întâlni doar în lungul arterelor hidrografice care traversează stepele, pe solurile mai umede. Sunt comuni plopii, sălciile, aninii. Spre poli, stepele pot intra adesea în contact direct cu pădurile de conifere, iar spre ecuator, se pierd treptat în ținuturile de semideșert. Stepa europeană se întinde sub forma unei benzi continui din Bazinul Dunării până la Munții Ural. Legătura între
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Mazar, Iordania, fiul lui Salem și Sharifeh, domiciliat în București, Calea Victoriei 44-46, sc. A, ap. 3, sectorul 1. 250. Smadi Khaled, cetățean sirian, născut la 20 aprilie 1966 în Smad, Siria, fiul lui Mateb și aicheh, domiciliat în București, str. Aninului nr. 28, sectorul 1. 251. Said Ahmad, cetățean sirian, născut la 1 octombrie 1956 în Lattakia, Siria, fiul lui Mohamad și Wajiha, domiciliat ��n Oradea, str. Călărașilor nr. 32, județul Bihor. 252. Massri Ibrahim, cetățean sirian, născut la 1 ianuarie
HOTĂRÂRE nr. 688 din 6 decembrie 1993 privind acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122167_a_123496]
-
județul Dolj. 189. Beberechi Dănuț, născut la 1 august 1967 în localitatea Soldanu, județul Călărași, România, fiul lui Ion și Dumitra, cu domiciliul actual în Germania, 65795 Hattersheim am Main, Goethestr. 9, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Aninului nr. 44, sectorul 1. 190. Ion Ion, născut la 24 ianuarie 1942 în localitatea Ileana, județul Călărași, România, fiul lui Ion Aurica, cu domiciliul actual în Austria, 4400 Steyr, Sierningerstr. 48, cu ultimul domiciliu din România în București, Aleea Postăvarului
HOTĂRÂRE nr. 315 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133445_a_134774]
-
sectorul 6. 16. Michici Marinela, născută la 8 septembrie 1974 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Nistor Ion și Mariea-Crucita, cu domiciliul actual în Germania, 76307 Karlsbad-Langensteinbach, Paulusstr. 10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, Str. Aninilor nr. 12, județul Caraș-Severin. 17. Popa Marius-Catalin, născut la 29 octombrie 1968 în localitatea Ungureni, județul Botoșani, România, fiul lui Tudor și Viorica, cu domiciliul actual în Germania, 85748 Garching, Seilerweg 29, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș
HOTĂRÂRE nr. 1.026 din 19 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetă��enia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144727_a_146056]
-
județul Timiș. 210. Weber Valentina, născută la 23 octombrie 1961 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Piriu Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 91052 Erlangen, Aufsessstr. 22, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, Str. Aninilor nr. 2, județul Caraș-Severin. 211. Zaharia Doina, născută la 29 octombrie 1966 în localitatea Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava, România, fiica lui Cojocariu Aurel și Elisaveta, cu domiciliul actual în Germania, 93197 Zeitlarn, Sudetenstr. 66, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
Moldova Izvorăște din masivul Giumalău și se varsă în Moldova, în comuna Pojorâta. Cele două pâraie principale, Putna Mică și Putna Mare, își unesc apele în amonte de Poiana Ițcani formând valea Putnei, care curge printre poieni șerpuind la umbra aninilor, primind ca afluenți pâraie lipsite de importanță ca: Văcăria și Pârâul lui Iacob. Trece apoi pe lângă păstrăvărie ca să iasă în satul Valea Putnei, lângă șoseaua Câmpulung - Vatra Dornei, pentru a primi apele pâraielor Putnișoara și Hău. De aici însoțește
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
La intrarea în comună, în punctul „Podul cu trei cărbuni” primește pe stânga pârâul Valea Ogrăzii, apoi aproape de centrul comunei Vâlceaua Sărată (cu apă bogată în cloruri de sodiu) și pârâul Valea Nucului, care înaintea confluenței cu Provița primește Vâlceaua Aninului. În depresiunea Drăgăneasa primește pe stânga un mic pârâu care se numește Vâlceaua Pietrei. Acesta izvorăște din gresiile de Kliwa de la Piatra Neagului și este singurul pârâu din regiune care nu seacă niciodată, în ultimii doi ani fiind un adevărat
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Acer campestris), - ulmul (Ulmus campestris)- pe cale de dispariție, - paltinul (Acer pseudoplatanus) - întâlnit ici-colo, - salcâmul (Robina pseudoaccacia), - fagul (Fagus silvatica), - mesteacănul (Betula pendula) - care este întâlnit la altitudini de peste 600 de metri pe versanții umbriți. În lungul pâraielor întâlnim foarte des aninul negru sau alb (Alnus glutinosa sau incanta) și salcia (Salix alba sau Salix rosa), iar în lunci tufișurile de răchită și cătină (Hippophaes rhamnoides) Vegetația arbustivă este alcătuită din: - alun (Corylus avellana), - lemn câinesc (Ligustrum vulgaris), - gherghinar (Rodomus pentagina), - soc
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
vie prin baricade de crăci uscate... Mai bine că nu le poate vedea... Iubea prea pasionat Florica pentru a putea îndura un astfel de spectacol. Nu mai vorbesc de zăvoi. Acolo făcuse un bazin cimentat, cu apă curgătoare, care cu aninii dimprejur formau un frumos parc. Azi bazinul nu mai există, iar copacii - toți tăiați și arși la curte. Aci și Dinu a fost vinovat. Când i-a cerut voie să taie din zăvoi, trebuia să se ducă și să specifice
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Polyphylla fullo și alte specii de cărăbuși, Orchestes fagi - trombarul frunzelor de fag, Stereonichus fraxini - trombarul frasinului, Lytta vesicatoria - gândacul frasinului, Galerucella luteola - gândacul de frunză al ulmului, Melasoma sp. - gândacii roșii ai plopului, Agelastica alni - gândacul de frunză al aninului etc. se face numai în anumite stadii de dezvoltare ale insectelor, pentru fiecare specie separat, în conformitate cu Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecția pădurilor. ... (2) Prevenirea înmulțirii în masă și combaterea gândacilor defoliatori prevăzuți la alin. (1) se fac potrivit
ORDIN nr. 454 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor şi a Îndrumărilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
Polyphylla fullo și alte specii de cărăbuși, Orchestes fagi - trombarul frunzelor de fag, Stereonichus fraxini - trombarul frasinului, Lytta vesicatoria - gândacul frasinului, Galerucella luteola - gândacul de frunză al ulmului, Melasoma sp. - gândacii roșii ai plopului, Agelastica alni - gândacul de frunză al aninului etc. se face numai în anumite stadii de dezvoltare ale insectelor, pentru fiecare specie separat, în conformitate cu Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecția pădurilor. ... (2) Prevenirea înmulțirii în masă și combaterea gândacilor defoliatori prevăzuți la alin. (1) se fac potrivit
NORMĂ TEHNICE din 14 iulie 2003 pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
nr. 83, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Str. Amurgului, Ds 534"; - la poziția nr. 85, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Str. Amurgului, Ds 530"; - la poziția nr. 89, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Str. Aninilor, Ds 377, Ds 380"; - la poziția nr. 90, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Str. Răchitei, Ds 366"; - la poziția nr. 91, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "str. Vâlcele, Ds 345"; - la poziția nr. 92, coloana nr.
HOTĂRÂRE nr. 735 din 9 iulie 2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1358/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Teleorman, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Teleorman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201763_a_203092]
-
Alexandru Făclie Str. Alexandru Lăpușneanu Int. Alexe Marin Str. Alion - nr. 78 - capăt; 87 - capăt Str. Almaș - nr. 2 - 28; 1 - 21 Str. Almaș - nr. 30 - capăt; 23 - capăt Str. Alunului Str. Amforei Str. Amiciției Str. Amintirii Str. Aninoasa Str. Aninului Str. Arcașilor Str. Ariei Str. Aristotel Pappia (fosta Semaforului) Str. Artur Vârtejanu Str. Arțarului Str. Atelierele Noi Str. Atelierului Int. Aurora Str. Avântului Str. Bacului Str. Bahluiului Str. Baia Str. Baia de Criș Str. Baia Sprie Int. Baldovin Pârcălabul Str.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
se găsesc de-a lungul ei (stâncării, lacuri și cascade), această vale a fost declarată de Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii rezervație naturală. În luminișurile pădurilor de fag ca și pe malurile apelor se întâlnește salcia căprească, mesteacănul, plopul tremurător, aninul, zmeură, mure. În partea superioară a pădurii, fagul se amestecă cu bradul, ce apare destul de rar. În schimb, locul său este luat de molid, care ocupă toată regiunea păduroasă, de la 1.100 până la aproape 1.700 m altitudine. În afara de
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
bogate, stratul de zăpadă în munți atingând grosimea de 0,75 m-2,5 m. (în anul 1975/1976). Vegetația este foarte diferită: bradul alb, fagul, molidul (pe văile Sirod, Meștera, Sebeș ș.a.), alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a., sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
reprezintă agricultura după ce, între anii 1995-2000, industria petroliera a făcut disponibilizări masive iar o mare parte din locuitorii comunei lucrau în această ramură. Toponimia localității provine de la primii locuitori ai zonei care se numeau "Aninoșeanu", aceștia luându-și numele de la aninii care creșteau pe malul pâraielor. După 1990, localitatea a început să cunoască o dezvoltare lentă dar continuă ajungând ca în 2006 locuitorii să aibă acces la gazele naturale, rețea de televiziune prin cablu, telefonie fixă și mobilă, mijloace de transport
Comuna Aninoasa, Gorj () [Corola-website/Science/298744_a_300073]
-
sud-europeni, cer ("Quercus cernis") și gârniță ("Quercus frainetto") până la altitudinile de 350 m. La altitudinile superioare se întâlnesc mai ales gorunul, stejarul pedunculat ("Quercus robur"), fagul, frasinul, arțarul țărănesc ("Acer tataricum"), ulmul. Mai sunt prezente, în proporție mai redusă, plopul, aninul negru, salcia, aninul alb, socul negru, alunul, păducelul, măcieșul, cornul ș.a. Fauna este compusă din specii cum ar fi pisica sălbatică ("Felix silvestris"), ciuful de pădure ("asia oxus"), pițigoiul mare ("Parus major"), căprioare, vulpi, lupi, mistreți, iepuri etc. Solurile zonei
Comuna Dăbâca, Cluj () [Corola-website/Science/299173_a_300502]
-
cernis") și gârniță ("Quercus frainetto") până la altitudinile de 350 m. La altitudinile superioare se întâlnesc mai ales gorunul, stejarul pedunculat ("Quercus robur"), fagul, frasinul, arțarul țărănesc ("Acer tataricum"), ulmul. Mai sunt prezente, în proporție mai redusă, plopul, aninul negru, salcia, aninul alb, socul negru, alunul, păducelul, măcieșul, cornul ș.a. Fauna este compusă din specii cum ar fi pisica sălbatică ("Felix silvestris"), ciuful de pădure ("asia oxus"), pițigoiul mare ("Parus major"), căprioare, vulpi, lupi, mistreți, iepuri etc. Solurile zonei sunt formate mai
Comuna Dăbâca, Cluj () [Corola-website/Science/299173_a_300502]
-
faimoșii codri ai Vlăsiei și țineau de la Dunăre până pe sub dealurile Costeștilor. Codrii Teleormanului cuprindeau arbori variați: fagi, stejari ( local numiți tufani), arțari, aluni, corni, tei, frasini, ulmi, jugaștri, salcâmi, ghiorghinari (porumbari), măceși, cireși sălbatici, peri sălbatici, răsuri, carpeni, sângerul, aninul, măceșul, alunul, mărăcinișuri și mai rari, socul și salcia mai mult pe albia râurilor. Fagii, care altădată se întindeau peste tot, au dispărut cam de 100 de ani, rămânând doar amintirea lor în toponimicul La Fagi, o tarla de pământ
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
1000-1200 m, fagul se gaseste împreună cu coniferele. Extensiunea pădurilor de fag compacte și pure spre sud subliniază cel mai bine în peisaj contactul dintre zona subcarpatica și cea montană pe aliniamentul: Chiojd-Sibiciu-Lopătari. Predomina evident pădurea de fag, în asociație cu aninul (Alnus incana), mesteacănul, paltinul (Acer pseudoplatanus), ulmul și cu arbuștii, (alunul, tulchin, șoc negru și roșu), care în general apar în arealele despădurite și lipsesc complet în interiorul pădurii de fag. În zonele defrișate recent se dezvoltă asociații cu părușcă, fragi
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]