288 matches
-
pentru că este foarte dificil de a o analiza dintr-un singur plan de referință, ci și pentru că imaginea este în strânsă legătură cu natura și istoria umană, o teză despre imagine fiind, în același timp, o incursiune în sfera reprezentărilor anistorice și istorice ale individului care participă la timpul umanității, dar și în sfera naturii umane. Discuția despre imagine trebuie să aibă în vedere toate tipurile de reprezentare mentală, istoria noastră reprezentațională, ce au gândit, și-au imaginat, au crezut și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
nu rămâne tributară acesteia, punctând importanța studiilor imagologice interdisciplinare. Pentru Iacob, imagologia se ocupă cu studiul etnoimaginii și al hetero imaginii, investigând, în acest sens, etnostereotipurile și stereotipurile. Prin intermediul capitolului al doilea, Imaginea între inconștient și conștient, se deschide perspectiva anistorică a imaginii, întrucât, din punctul de vedere al cercetării de față, pentru a putea vorbi despre imagine, mai întâi este necesară investigarea structurilor ancestrale arhetipurile și modul lor de exprimare a trăirilor umane miturile și simbolurile pentru a ajunge la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
lor istorice, determinate logic și care asigură transformarea nefamiliarului în familiar reprezentarea, presupoziția și stereotipul. Imaginea între inconștient și conștient propune o incursiune în sfera imaginii prin analiza structurilor prelogice ale acesteia, aplicând raționamentele logice în sfera exprimărilor nonlogice și anistorice, cu scopul de a descoperi devenirea acestora în logic și istoric. În acest sens, capitolul implică o analiză a unor mituri din cadrul civilizațiilor primare, comparativ cu mituri istorice și moderne pentru a stabili în ce măsură se poate discuta despre o dimensiune
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
familiar reprezentarea și presupoziția. Incursiunea în sfera imaginii prin analiza structurilor prelogice ale acesteia are ca scop identificarea stratului imagologic esențial și a regulii care stă la baza formării imaginii. Astfel, prin aplicarea raționamentelor logice în sfera exprimărilor nonlogice și anistorice poate fi descoperită devenirea acestora în logic și istoric. Considerând, în termenii lui Jean Piaget 188, că fiecare structură este în același timp construcție în raport cu formele inferioare și aplicație (conținut) în raport cu cele superioare, s-ar putea stabili astfel de relații
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
istoric. Considerând, în termenii lui Jean Piaget 188, că fiecare structură este în același timp construcție în raport cu formele inferioare și aplicație (conținut) în raport cu cele superioare, s-ar putea stabili astfel de relații și între structurile imaginii, în sensul devenirii din anistoric în istoric, din prelogic în logic, fără a modifica în vreun fel straturile profunde. Conceptele care definesc straturile prelogice ale imaginii (arhetipul, mitul, simbolul) exprimă esența gândirii simbolice, descriu un tipar de gândire la care individul se raportează inconștient, reprezintă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
structurilor mentale au o influență asupra modului în care aceștia percep lumea, procesele și fenomenele sociale și modalitățile de manifestare în timp și spațiu 192. Acest lucru este posibil tocmai pentru că modelul reprezentațional arhetipal, deși, prin însăși esența lui, este anistoric, ajunge să fie transformat conform nevoilor indivizilor pentru a răspunde unor probleme fundamentale. Răspunsul este esența credințelor unui popor, unei epoci și reprezintă devenirea arhetipului. Acesta stă la baza cunoașterii pentru că descifrarea arhetipului permite înțelegerea referințelor esențiale, a modelelor la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
devine o sinteză între inconștientul colectiv și inconștientul individual pentru că poartă în nucleul ei arhetipul, conștiința socială, conștiința individuală și tot ce reușește individul să facă la nivel mental din acestea. Rămâne însă de analizat care sunt într-adevăr structurile anistorice ale imaginii. Demersul analizei devenirii din prelogic în logic pornește de la primul palier al imaginii, arhetipul, pentru a ajunge la al doilea și al treilea palier, respectiv mitul și simbolul, și are ca reper un program de istoria artei și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ei surmontează moartea și promit viață dincolo de existența fizică nu conduc către o imagine arhetipală, ci către o nevoie arhetipală. Practic, miturile fertilității/fecundității sunt variante prin care tema arhetipală a creației/nașterii/vieții ajunge în straturile conștientului, trecând din anistoric spre istoric pentru a deveni manifest în diferite forme în toate epocile. În acest sens, se poate înțelege explicația psihanalizei în ceea ce privește atracția față de propria mamă ca dorința de a reintegra starea de beatitudine a Materiei vii încă neformate, apoi atracția
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de conținutul unei reprezentări pe care o moștenește, ci de felul în care omul reușește să răspundă unor probleme primordiale. Arhetipurile reprezintă întrebările fundamentale ale căror răspunsuri le găsim ancorate în specificul diferitor civilizații, popoare, epoci. Astfel, arhetipul este întrebarea anistorică, prelogică, iar structurile superioare ale imaginii, în termenii logicii, sunt răspunsurile determinate istoric și cultural. În acest sens, arhetipul ar putea fi considerat un silogism incomplet, a cărui concluzie nu este implicită, întrucât, așa cum am văzut, nu indică ceva în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
presupozițiile ce subîntind fizica sau științele naturii ale unui anumit popor într-un anumit moment nu este cu nimic mai puțin istorică decât cea vizând tipul de îmbrăcăminte pe care o purtau acei oameni 520. Astfel, chiar dacă au un fond anistoric, credințele se supun devenirii, fiind integrate în circuitul istoriei. Ele sunt răspunsul istoric al indivizilor la provocările civilizației și sunt legate de felul în care aceștia își reprezintă lumea. Structurile reprezentaționale, procesele imagologice depind de felul în care se articulează
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mituri despre aceeași temă, dar întâlnite în diferite culturi, remarcăm faptul că acestea conțin în interiorul lor motive dominante, fac referire la o categorie fundamentală care nu cuprinde atribute pentru a fi considerate imagine. Arhetipul ar fi, prin urmare, o întrebare anistorică, un motiv primordial, dobândit inconștient de individ prin apartenența la specie, motiv care, așa cum am văzut, se obiectivează, devine viu prin mituri și simboluri determinate istoric și cultural. După cum spuneam, arhetipul este un silogism incomplet, din care lipsește concluzia, aceasta
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de a găsi un liant între teoriile despre imagine, de a identifica mecanismele acesteia și o eventuală legitate care o guvernează. Aceasta din urmă este legată, în principal, de relația de interdependeță dintre structurile imaginii, indiferent că vorbim despre cele anistorice, neconștientizate sau cele logice, sau despre identitate și alteritate. Fiind construcții interdependente, dinamica identității și alterității presupune faptul că fiecare conținut al identității este, de fapt, un act de alteritate și respectiv, fiecare conținut al alterității este un act de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acestea nu au nevoie de întemeiere și justificare filosofică sau de altă natură. Credințele religioase și convingerile filosofice nu au relevanță pentru ordinea socială. Politica democratică nu are nevoie de adevăruri morale eterne, legitimatoare, de presupoziții filosofice privind „natura umană anistorică a concetățenilor”. Sfera publică/politică, instituțiile democratice au prioritate în raport cu dezvoltarea teoriilor filosofice despre uman. Edificarea unor identități umane, constituirea de sensuri ale vieții sunt treburi secundare, strict private. Se poate construi o concepție filosofică despre eu doar din punctul
Filosofeme deconcertante. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2274]
-
o istoricizare a analizei naratologice. Comentariile meta-narative și ironice sugerate de relația dintre Boucher înrămat și textul integral subliniază că postmodernismul manifestă o preferință anume pentru folosirea textului-oglindă. Astfel, o altă prejudecată poate fi eliminată: aceea că analiza structurală este anistorică. 6: Remarci și surse M-am limitat cînd a fost vorba să aleg subiectele pentru acest capitol. Am discutat doar statutul instanței narative și relația sa cu ceea ce se narează. Această restricție este efectul deciziei, emisă deja în Introducere, de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
boicotată" în estul continentului, după expresia lui Emil Cioran), originea lor poate fi dibuită în secolele medievale, în care Imperiul Otoman a cuprins Grecia și statele slave din Balcani, orientalizîndu-le profund și, se pare, pentru totdeauna. A rezultat o lume anistorică, multietnică, un spațiu al oralității și al fantasmelor, de o sărăcie pitorească și în același timp de o opulență de basm oriental, mai cu seamă însă o lume a toleranței fără sfârșit. Aceștia sânt Balcanii mei primordiali, care formează și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
sau nu încă, inventarea lucrurilor ex nihilo. Proiectul unui Bauhaus electronic ridică probleme mai radicale, în primul rând pe cea a universalului rău: cel care suprimă profunzimea timpului și singularitatea facturii. Imaginile numerice frapează prin aspectul lor a-cosmic și anistoric. Dificil de datat și situat, ele au cel puțin alura unui esperanto vizual. Forța de expansiune a instrumentului simbolic, caracterul internațional al limbajului binar, este și slăbiciunea lui. Faptul că este transversal tuturor țărilor și latitudinilor constituie o șansă științifică
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
vorbi despre termenii considerați similari ori corespondenți în limbile non indo-europene, deși pretenția academică este aceea că termenul evocă ceea ce diferite tradiții religioase doresc să exprime, indiferent de spațiul lingvistic ori geografic avut în vedere. Acest hiatus între utilizarea conceptuală, „anistorică“ și artificial configurată a termenului și multiplele lui utilizări din limbajul religios reprezintă o problemă majoră de adecvare la nivelul conținuturilor și al metodologiei de cercetare. Tripticul propus ca structură intimă a cărții va urmări să evidențieze semnificațiile și rolul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
oricare altă comunitate umană reală sau posibilă. Această tradiție visează la o comunitate ultimă care să reușească să transceandă distincția dintre natural și social și să manifeste o solidaritate care, datorită faptului că ajunge să fie expresia unei naturi umane anistorice, să nu mai fie parohială"169. Ca alternativă la acest mod de a atinge solidaritatea umană, filosoful american propune, într-o primă instanță, renunțarea la înțelegerea metafizică ori epistemologică a adevărului, în sensul unei corespondențe cu realitatea, și înlocuirea acestuia
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
simboluri ale condiției umane asemenea personajelor lui Jarry, Beckett sau Ionesco, pentru că ilustrează atitudini umane fundamentale într-o lume degradată, chiar absurdă. Protestând împotriva denaturării Scrisorii pierdute, jucată fără voia sa la 20 aprilie 1895, Caragiale însuși impunea această perspectivă anistorică asupra personajelor sale: "Artiștii, cum aflu ulterior, și-au permis cu autorizarea Direcției și în contra oricărei tradițiuni, să-și facă măști după chipurile unor persoane onorabile și-nalt puse în societate, lucru ce mă păgubește foarte mult și în contra căruia
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și europocentriste. Teoriile receptării se alătură perspectivei pragmatice și subliniază însă și „valoarea adăugată” pe care lectura este chemată să o confere textului. Pe lângă „valoarea imanentă” a unui text literar, care se consideră a fi „încorporată” acestuia, având un caracter anistoric, se vorbește și de „valoarea dobândită” de textul literar în cadrul interacțiunii simbolice a actului de lectură. Valoarea operelor presupune astfel un șir de validări diacronice. În cadrul esteticii receptării canonizarea unei opere nu mai este văzută ca o creație încheiată odată
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
sfera socială, legitățile dacă există au un caracter temporal, prozivoriu, fiind supuse unor necontenite reconfigurări. Contrastul dintre obiectivitatea lumii naturale și intersubiectivitatea lumii vieții (Lebenswelt) este surprinsă în distincția prelucrată de T. Rotariu (2013, pp. 49-50) între "științe ale fenomenelor anistorice", capabile să extragă legități cu valabile "totdeauna" (quod semper), "pretudindeni" (quod ubique) și "pentru oricine" (quod ad omnibus) și "științe ale fenomenelor istorice" care stabilesc regularități cu valabilitate provizorie temporal, relative local și particulare social. Diferența majoră dintre științele fenomenelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
capabile să extragă legități cu valabile "totdeauna" (quod semper), "pretudindeni" (quod ubique) și "pentru oricine" (quod ad omnibus) și "științe ale fenomenelor istorice" care stabilesc regularități cu valabilitate provizorie temporal, relative local și particulare social. Diferența majoră dintre științele fenomenelor anistorice și cele ale fenomenelor istorice rezidă în faptul că primele derivă legități pe baza studierii "faptelor de repetiție", în timp ce cele din urmă stabilesc regularități studiind "faptele de succesiune" (Xenopol, 1997) [1908]. Mai presus de toate, diferențiatorul decisiv îl reprezintă limbajul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
auspicii s-a precipitat fondul etnic românesc, a cărui specificitate a dat-o reticența categorică de a se lăsa "târâtă în istorie" (p. 230). Într-o mie de ani de supraviețuire în paralelul istoriei, instinctul de supraviețuire manifestat prin retragerea anistorică în sine s-a perfecționat sub forma unui complex pe care Blaga îl numește "boicot al istoriei". Acest complex încuibat în miezul tare al inconștientul românismului este rațiunea pentru care românii nu au fost capabili să facă istorie mare prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românismului nu s-a mai putut retracta gasteropodic în cochilia sa. Românismul a fost aspirat în istorie, însă într-un spațiu interstițial al ritmurilor istorice, nici în torentul vijelios al marii istorii refuzată pentru totdeauna românismului -, nici în autarhia organică anistorică în care și-a trăit netulburată mia de ani de la retragerea aureliană. "Istoria noastră nu mai putea să fie decât cvasiistorie, sau pseudoistorie, istorie deviată sau istorie prin reacțiune, dar nu istorie de evoluție firească" (p. 240). După cum nota V.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
moravurilor, obiceiurilor și tradițiilor - adic] s-au mulțumit s] exprime ceea ce înseamn] dharma în sanscrit], si anume ordinea moral] și social]. Întreb]rile cu care am inceput se confrunt], totuși, cu o dificultate: localizarea în tradiția indian] a teoretiz]rii anistorice, abstracte și formale din etică cu care ne-am obișnuit în Occident. În India, etică era considerat] „sufletul” aspirațiilor spirituale și morale ale poporului, împreun] cu structurile sociale și politice șlefuite de-a lungul timpului. Acesta este un laitmotiv repetat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]