215 matches
-
dacă în acest al doilea punct se află (în contact metalic cu fierul) un alt metal , o impuritate, cu potențial de oxidare mai puțin pozitiv decât fierul (de ex. cupru). Chiar in fierul industrial obișnuit, unele puncte ale suprafeței ("puncte anodice") sunt mai reactive, dau naștere mai ușor unor ioni Fe˛, conform reacției (a). În alte puncte ("puncte catodice") are loc reacția (b). Diferența între potențialele punctelor anodice și catodice se datoreaza unor mici variații locale în compoziția sau chiar numai
Coroziune () [Corola-website/Science/318713_a_320042]
-
de ex. cupru). Chiar in fierul industrial obișnuit, unele puncte ale suprafeței ("puncte anodice") sunt mai reactive, dau naștere mai ușor unor ioni Fe˛, conform reacției (a). În alte puncte ("puncte catodice") are loc reacția (b). Diferența între potențialele punctelor anodice și catodice se datoreaza unor mici variații locale în compoziția sau chiar numai în forma cristalină a metalului. Evident că, simultan cu circulația electronilor prin metal, trebuie să aibă loc și un transport de ioni în circuitul exterior (de ex.
Coroziune () [Corola-website/Science/318713_a_320042]
-
apă și oxigen. O parte semnificativă a coroziunilor are loc la "lipsa totală a oxigenului". Pe suprafața țevilor astfel corodate se pot observa puncte negre - "fier(II)sulfid". Dacă se îndepărtează fier(II)sulfid-ul,se poate vedea o adâncitură anodică a cărei suprafață este fier gol. Pentru "biocoroziune" pe suprafețe de fier acoperite cu apă și/sau depuneri biologice sunt responsabile în primul rând "bacteriile ce reduc sulfat". Astfel de medii conțin ioni de sulfat dar nu și oxigen. Pentru
Coroziune () [Corola-website/Science/318713_a_320042]
-
potențial negativ față de catod, respinge electronii emiși de catod, împiedicând mai mult sau mai puțin trecerea lor în funcție de tensiunea dintre ea și catod. La o tensiune mai negativă va respinge mai mulți electroni, diminuând fluxul lor spre anod, adică curentul anodic, iar la o tensiune mai pozitivă va atrage electroni, mărind curentul anodic. Astfel grila acționează ca un element care comandă curentul anodic în funcție de tensiunea grilei. La un semnal alternativ, chiar un semnal de mică putere ("V") poate varia tensiunea pe
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
-
sau mai puțin trecerea lor în funcție de tensiunea dintre ea și catod. La o tensiune mai negativă va respinge mai mulți electroni, diminuând fluxul lor spre anod, adică curentul anodic, iar la o tensiune mai pozitivă va atrage electroni, mărind curentul anodic. Astfel grila acționează ca un element care comandă curentul anodic în funcție de tensiunea grilei. La un semnal alternativ, chiar un semnal de mică putere ("V") poate varia tensiunea pe grilă. Curentul anodic va varia la fel, însă, el fiind mult mai
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
-
catod. La o tensiune mai negativă va respinge mai mulți electroni, diminuând fluxul lor spre anod, adică curentul anodic, iar la o tensiune mai pozitivă va atrage electroni, mărind curentul anodic. Astfel grila acționează ca un element care comandă curentul anodic în funcție de tensiunea grilei. La un semnal alternativ, chiar un semnal de mică putere ("V") poate varia tensiunea pe grilă. Curentul anodic va varia la fel, însă, el fiind mult mai puternic, va rezulta o amplificare de putere. Prin plasarea în
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
-
o tensiune mai pozitivă va atrage electroni, mărind curentul anodic. Astfel grila acționează ca un element care comandă curentul anodic în funcție de tensiunea grilei. La un semnal alternativ, chiar un semnal de mică putere ("V") poate varia tensiunea pe grilă. Curentul anodic va varia la fel, însă, el fiind mult mai puternic, va rezulta o amplificare de putere. Prin plasarea în circuitul anodic a unui rezistor de sarcină "R", variațiile de curent vor determina variații de tensiune pe rezistor, mult mai mari
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
-
tensiunea grilei. La un semnal alternativ, chiar un semnal de mică putere ("V") poate varia tensiunea pe grilă. Curentul anodic va varia la fel, însă, el fiind mult mai puternic, va rezulta o amplificare de putere. Prin plasarea în circuitul anodic a unui rezistor de sarcină "R", variațiile de curent vor determina variații de tensiune pe rezistor, mult mai mari decât variațiile tensiunii semnalului aplicat pe grilă, rezultând o amplificare în tensiune ("V"). La o diferență de tensiune zero între grilă
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
-
și de condensatorii "C", "C" și "C", în serie. Condensatorul variabil "C" permite reglarea frecvenței oscilatorului, iar condensatorii "C" și " C" formează un divizor de tensiune care stabilește nivelul semnalului extras, aplicat pe catod. Semnalul este amplificat de triodă, tensiunea anodică variază conform semnalului și alimentează circuitul oscilant, întreținând oscilația lui. Un exemplu de funcționare a triodelor în comutație sunt circuitele logice, cum ar fi calculatoarelor din prima generație. În figura alăturată este prezentată schema unui bistabil Eccles-Jordan de tip SR
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
-
iar tensiunile de la ieșirile formula 1 și formula 2 au comutat. Pentru a aduce bistabilul în starea inițială se aplică un puls negativ la intrarea formula 9 ("reset"), care determină în mod similar bascularea circuitului. În documentația triodelor se dă caracteristica de curent anodic ("I") în funcție de tensiunea anodică ("V"), având tensiunea de grilă ("V") drept parametru. Cunoscând această caracteristică proiectantul unui circuit poate alege punctul de funcționare al triodei respective. În exemplul din figura alăturată, pentru o tensiune anodică de "V" = 200 V și
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
-
formula 1 și formula 2 au comutat. Pentru a aduce bistabilul în starea inițială se aplică un puls negativ la intrarea formula 9 ("reset"), care determină în mod similar bascularea circuitului. În documentația triodelor se dă caracteristica de curent anodic ("I") în funcție de tensiunea anodică ("V"), având tensiunea de grilă ("V") drept parametru. Cunoscând această caracteristică proiectantul unui circuit poate alege punctul de funcționare al triodei respective. În exemplul din figura alăturată, pentru o tensiune anodică de "V" = 200 V și o tensiune de grilă
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
-
se dă caracteristica de curent anodic ("I") în funcție de tensiunea anodică ("V"), având tensiunea de grilă ("V") drept parametru. Cunoscând această caracteristică proiectantul unui circuit poate alege punctul de funcționare al triodei respective. În exemplul din figura alăturată, pentru o tensiune anodică de "V" = 200 V și o tensiune de grilă de "V" = -1 V, curentul anodic va fi "I" = 2,2 mA (pe curba galbenă din grafic). Într-un amplificator de clasă „A” cu trioda respectivă (v. schema de amplificator de
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
-
V") drept parametru. Cunoscând această caracteristică proiectantul unui circuit poate alege punctul de funcționare al triodei respective. În exemplul din figura alăturată, pentru o tensiune anodică de "V" = 200 V și o tensiune de grilă de "V" = -1 V, curentul anodic va fi "I" = 2,2 mA (pe curba galbenă din grafic). Într-un amplificator de clasă „A” cu trioda respectivă (v. schema de amplificator de mai sus), pentru un rezistor de sarcină "Rp" = 10 kΩ căderea de tensiune pe rezistor
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
-
de amplificator de mai sus), pentru un rezistor de sarcină "Rp" = 10 kΩ căderea de tensiune pe rezistor va fi: Dacă tensiunea pe grilă se schimbă între -1,5 V și -0,5 V (o diferență de 1 V), curentul anodic se va schimba între 1,2 mA și 3,3 mA. Asta va determina o cădere de tensiune pe rezistența de sarcină de la 12 V la 33 V (o diferență de 21 V). Deoarece pentru o variație a tensiunii de
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
-
Asta va determina o cădere de tensiune pe rezistența de sarcină de la 12 V la 33 V (o diferență de 21 V). Deoarece pentru o variație a tensiunii de grilă de 1 V s-a obținut o variație a tensiunii anodice de 21 V, factorul de amplificare în tensiune (raportul dintre amplitudinea voltajului la ieșire și cel de la intrare) a fost de 21.
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]