334 matches
-
mai ales pentru intuiția și luciditatea penetrante cu care "atacă" problematica polemicii contemporane, în cel mai scurt și cuprinzător mod cu putință 31. Textul său poate fi citit ca un avertisment, dar și ca un refuz disimulat de a accepta anomia din spațiul dezbaterilor publicistico-literare. Potențialului cititor de polemici i se furnizează un îndreptar, un cod minimal de acces la subterfugiile "luptei cu condeiul", unde, constată ironico-sceptic eseistul, loviturile sub centură, sunt, de fapt, cele care guvernează confruntarea. Inventariind, "chipurile", douăsprezece
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
e doar corectiv moral, ci și temă de meditație a poetului, martor al ororilor primei conflagrații mondiale. Din acest unghi, vocea sa reflectă criza morală acută a unei națiuni bulversate de spectrul violenței, a unei lumi în derivă, tutelată de anomie. Ca act în sine, demersul scriitorului-publicist nu e singular, se știe, el se individualizează prin felul rostirii. În planul ideologic, vorbim de o pledoarie pacifistă, materializată estetic într-o antiliteratură în sensul dat de curentul modernist termenului, de refuz al
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ține exclusiv de participarea publicului, în calitate de martor al polemicii. Înțeles astfel, gestul polemic arghezian semnifică actul reîntemeierii lumii sale ori de câte ori aceasta este amenințată direct sau indirect. De aceea, polemicitatea poetului stă sub semnul acțiunii revendicative a unui ethos agasat de anomia lumii exterioare, dominante, căreia nu i se poate, nicicum, conforma. Când o va face, polemistul din el va fi murit, autodenunțându-se: "O să mă resemnez". Dar acesta este începutul unei alte povești despre un îndelung și alienant "somn al dialogului". 7
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
inegalităților acceptabile, iar meritul un principiu care permite comparații între oameni, autonomia este principiu etic23. Când au în vedere egalitatea, muncitorii pot deveni ostili meritului fiindcă naște inegalități. În numele egalității ei pot deveni ostili autonomiei în măsura în care aceasta ajunge să însemne anomie, dezordine morală care amenință solidaritatea. Muncitorii critică nedreptățile în numele egalității, meritului, autonomiei. Apelul la egalitate îi determină să critice castele, discriminarea etc., dar ei trec la acțiune colectivă dacă se aduce atingere onoarei, demnității lor, nu când inegalitățile concrete sunt
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Lipsa educației din cauza sărăciei poate declanșa sărăcia (modelele explicative din sociologia educației evidențiază "cercul vicios" care leagă lipsa educației de nivelul de sărăcie 211). Funcționarea" sistemului educațional românesc a fost afectată de subfinanțare, de "reforme" și șocurile produse de "revoluție", "anomie socială", "mineriade", "restructurări" ale economiei, șomaj etc. Într-o societate în continuă (pre)facere, școala se regăsește cu greu, se erodează semnificația pe care o are învățătura, cartea, participarea școlară în special a persoanelor sărace scade (a crescut proporția celor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
poate fi făcută de către puterea ascultată, de către cea legitimată, din respect și nu de frică. Integrarea și reglarea sunt complementare. Grupul, societatea "constrâng", nu neagă indivizii, îi socializează, îi educă mai mult sau mai puțin. Diviziunea muncii poate duce la anomie dacă relațiile sociale nu sunt reglate, reglementate, iar oamenii nu sunt integrați. Aceasta se face prin educație temeinică, prin structuri profesionale integratoare. Societatea are "autoritate morală" asupra membrilor, cărora le modelează pasiunile, le temperează instinctele. Dacă privim faptele așa cum sunt
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
face că alături de habitatul bogat, civilizat, rămân concentrate grupuri cu mari dificultăți sociale, materiale, culturale, populații vulnerabile? De ce lipsesc reglementările și "mecanismele" ce permit punerea în act a unor asemenea spații, sau de ce acestea sunt răstălmăcite ca-n perioadele de anomie socială? Sociologii încă nu au deschis "cutiile negre" ale acestor realități spațiale și sociale. Este vorba de "spații informe"? Fără coeziune? dacă există, ce fel de coeziune? Tensiuni există (între voința de a alege zona de locuire și constrângerile impuse
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
43). În imaginarul politic al interbelicului, etnicitatea este principiul ordonator al universului uman, nomos-ul construit deasupra abisului ca scut împotriva terorii (Berger, 1967). Nesocotirea fatalității etnice, strădania în contra naturii de a ieși de sub determinația etnicității, presupune un flirt periculos cu anomia existențială, o plonjare în abis. Umanitatea însăși, calitatea de a fi om, este condiționată de trăirea întru și pentru neam: "Ca să fii om, trebuie [...] să faci parte dintr-un neam și să perfecționezi în tine tocmai caracterele națiunii în care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
transformărilor culturale fundamentale ce au zguduit și au reconfigurat SUA în anii șaizeci și șaptezeci. Numit și New Hollywood Cinema, acest val are legătură cu o nouă generație de cineaști ce respiră aerul contraculturii, ventilat și ațâțat de revoltă, alienare, anomie, și care încearcă să își pună amprenta pe formulele comerciale consacrate ale industriei filmului hollywoodian. Din perspectiva secolului al XXI-lea, King vede acest val ca o scurtă perioadă de aventură estetică cinematografică, care a dispărut la sfârșitul anilor șaptezeci
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de mărci și de autenticitate de imediat și de comunicare”. Toate aceste date anunță apariția unui alt tip de om - homo consumericus neoconsumatorul care nu este doar ahtiat după bunăstare materială ci apare ca solicitant exponențial de confort psihic, de anomie interioară și de aspirația subiectivă către Împlinire personală fapt argumentat de Înmulțirea tehnicilor apărute În domeniul dezvoltării personalității, a diverselor lucrări și ghiduri de obținere a fericirii și atragerea Înțelepciunii, hiperconsumatorul dorește să le poată procura imediat să facă efort
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pe parcursul dezvoltării școlilor psihosociologice și concepțiilor autorilor care le-au reprezentat. Noțiunea de „criză” se află În centrul operei lui K. Marx, care considera că antagonismul claselor generează criza. Revoluția socială reprezenta o ieșire În cazul crizelor economice. Conceptul de „anomie”, În viziunea lui E. Durkheim (1897), trimite În mod direct la noțiunea de criză ca dereglare socială ce produce dezorganizare și slăbire a legăturilor sociale. O altă perspectivă asupra crizei, care ne apropie de situația crizelor organizaționale legate de producție
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
însă nu mai poate fi realizată la fel de rapid. Disfuncțiile asociate revoluțiilor sunt privite cu surpriză de populație și chiar cu un sentiment de nedreptate. Adăugăm la toate acestea tentația politicianistă inevitabilă și avem toate ingredientele traversării unei îndelungate perioade de anomie în care cauzele nu sunt identificate detaliat, viitorul dorit este un reper ce se actualizează morganatic, la noi prezentul public al oricărui „post” constând într-un efort de sincronizare europeană reluat, cam la fiecare cinci decenii, „arzându-se etapele”. Păstrând
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
socială, de exemplu capacitatea de a construi, mai precis de a cataliza apariția comunităților. În spațiul românesc contemporan, comunitatea este neputincioasă, lăsând astfel neîndeplinite diverse funcții atât în planul vieții cotidiene, cât și la nivel societal, aruncând societatea românească în anomie. Printre cauzele esențiale ale situației noastre actuale se situează și deficitul comunitar, operaționalizat prin diversitate comunitară scăzută, slăbiciune la nivelul comunităților existente, prezență deosebit de scăzută a spiritului comunitar, cu precădere în mediul urban. Toate acestea sunt consecințe directe ale prezenței
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
sinteze etnoteocentrice pietiste sau ecumeniste facile. Prin miza ei, această lucrare este esențială pentru revigorarea teologiei și a culturii române, lucrare ce restaurează prestigiul Bisericii Ortodoxe, contribuind, totodată, la primenirea unui spațiu intelectual redevabil tot mai mult agnosticismului, conformismului și anomiei uniformizatoare. Reforma universitară Mult trâmbițata reformă instituțională, de care se tot vorbește în cei 25 de ani de la revoluția anticomunistă din decembrie 1989, este încă departe de momentul adevărului. Unul dintre domeniile fundamentale ale revigorării unei națiuni, cu atât mai
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ieșire care se va încheia, de fapt, cu o catastrofă. La moartea sa, în noiembrie 1982, Brejnev lasă în urma lui o țară slăbită din punct de vedere economic și expusă contestațiilor tot mai puternice. BIROCRAȚIE DE LA EXCESUL DE REGLEMENTĂRI LA ANOMIE Birocrația este un fenomen caracteristic comunismului de tip sovietic. Având sarcina de a asigura, la modul cotidian, controlul total exercitat de partidul comunist asupra diferitelor sfere ale vieții, ea trebuie să transpună în practică aspirația lui Lenin către o societate
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
din difuzare și aprobare, din recorduri și din panouri de onoare. Or, puține anchete vizând cunoașterea reală pe care o au salariații despre această activitate dovedesc și un mare grad de ignorare din partea lor. înăbușirea puterii sub apăsarea birocrației și anomia Era lui Stalin și cea a lui Mao sunt ilustrate de conflictul dintre birocrație - „specialiștii” și „experții” - care urmăresc regularitatea, și șeful charismatic care nu încetează s-o amenințe atât în virtutea proiectelor sale utopice, cât și a voinței sale de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
orice, dar și de imobilism, aparatele administrative dezvoltă astfel puternici germeni de conflicte a căror izbucnire va avea drept consecință defecțiuni din ce în ce mai importante. „Preaplinul” de reglementări, expresie a birocrației generalizate, a dus în felul acesta simultan la sufocare și la anomie. C CAER Creat la Moscova în 1949 ca răspuns planului Marshall, Consiliul de Ajutor Economic Reciproc - în engleză, Comecon - are ca ambiție integrarea economiilor de tip sovietic într-o piață coordonată în mod birocratic, sub autoritatea URSS*, și bazat pe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și în Coreea de Nord, unde totalitarismul* persistă. ECONOMIA POSTCOMUNISTĂ TRANZIȚIA CĂTRE ECONOMIA DE PIAȚĂ în urma prăbușirii sistemului comunist mondial în 1989-1991, toate țările cu regim comunist au fost confruntate cu evoluția economiei lor dirijate și a societății lor în stare de anomie înspre economia de piață și renașterea societății civile. Oricare a fost calea urmată, s-a pus problema statului de drept, adică a capacității statului de a garanta funcționarea autonomă a sferelor economică și socială. După 1989-1991, fostele democrații populare*, cele
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de relațiile interculturale. Dialectica singularului și a multiplului, a identității și alterității, a interiorului și a exteriorului constituie axa principală a demersului de față, alături de procesele de identificare, logica diferențierii și cea a reciprocității, fenomenele de disonanță cognitivă, riscurile de anomie sau de dezafiliere, atitudinile de mixofobie sau de mixofilie. Cum se pot Împăca, spre exemplu, libertatea individuală și datoria civică, tradiția și modernitatea? Trebuie să acordăm Întâietate „corectitudinii” (right) sau „binelui” (good)? În centrul discuțiilor stau controversele dintre „liberali” și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
NAȚIUNE DEMEULENAERE Isabelle Doctorand În lingvistică la Universitatea catolică din Louvain (UCL) BILINGVISM (În colaborare cu BEHEYDT Ludovic) DURRIEU-DIEBOLT Carine Avocat În cadrul Baroului din Paris AZIL (drept de Î) FERREOL Gilles Profesor de sociologie la Universitatea din Poitiers ACULTURAȚIE, ALIENARE, ANOMIE, ASOCIAȚIE, ATITUDINE, CLASE SOCIALE, COMUNITATE, CONFLICT, CONVENȚII (socio-economia Î), CULTURĂ, DEVIANȚĂ, ETNOCENTRISM, EXCLUDERE, GRUPURI RESTRÂNSE (dinamica Î), IDEOLOGIE, INEGALITĂȚI SOCIALE, INSTITUȚIE, MOBILIZARE, NORMĂ, PUTERE, REGLEMENTARE SOCIALĂ, RELIGIE, RITURI, SOCIABILITATE, SOCIALIZARE, STRATIFICARE, TRANZACȚIE, VALORI FLAGEUL Noël Conferențiar, științe economice, Universitatea Lille
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
neantul. Eseu de ontologie fenomenologică, Paralela 45, 2004. THEUNISSEN Mickael (1986), The Other, trad. americană, Cambridge, The MIT Press (prima ediție germană: 1977). Φ Alienare, Dialog (principiul Î), Recunoaștere (politică de Î), SCLAVIE Altruismtc "Altruism" Φ Asociație, FRATERNITATE, SOLIDARITATE Anomietc "Anomie" Din punct de vedere filosofic, termenul, creat În 1885 de Jean-Marie Guyau În Schiță pentru o morală fără obligații și fără sancțiuni, desemnează, contrar perspectivei kantiene și cu referire la individualizarea credințelor și a sistemelor de reprezentare, absența unei legi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al acestor disfuncționalități, reprezentative pentru situații În cadrul cărora domnește resemnarea sau fatalismul. După cum observa Philippe Besnard Într-o importantă lucrare consacrată acestei teme, semnificațiile termenului sunt multiple, nu lipsite de ambiguități și, uneori, contradictorii. G. F. & BESNARD Philippe (1987), L’Anomie, ses usages et ses fonctions dans la discipline sociologique depuis Durkheim, Paris, PUF. CHAZEL François (1967), „Considérations sur la nature de l’anomie”, Revue française de sociologie, vol. 7, nr. 2, aprilie-iunie, pp. 151-168. CLINARD Marshall (coordonator) (1964), Anomie and
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
semnificațiile termenului sunt multiple, nu lipsite de ambiguități și, uneori, contradictorii. G. F. & BESNARD Philippe (1987), L’Anomie, ses usages et ses fonctions dans la discipline sociologique depuis Durkheim, Paris, PUF. CHAZEL François (1967), „Considérations sur la nature de l’anomie”, Revue française de sociologie, vol. 7, nr. 2, aprilie-iunie, pp. 151-168. CLINARD Marshall (coordonator) (1964), Anomie and Deviant Behavior. A Discussion and Critique, New York, Free Press. MERTON Robert (1965), Eléments de théorie et de méthode sociologique, trad. fr., Paris, PUF
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
L’Anomie, ses usages et ses fonctions dans la discipline sociologique depuis Durkheim, Paris, PUF. CHAZEL François (1967), „Considérations sur la nature de l’anomie”, Revue française de sociologie, vol. 7, nr. 2, aprilie-iunie, pp. 151-168. CLINARD Marshall (coordonator) (1964), Anomie and Deviant Behavior. A Discussion and Critique, New York, Free Press. MERTON Robert (1965), Eléments de théorie et de méthode sociologique, trad. fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1949). Φ Atitudine, Devianță, Reglementare socială Anticolonialismtc "Anticolonialism" Numim anticolonialism orice practică sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
s-au aplecat apoi asupra proceselor de socializare, privilegiind, În funcție de autori, o optică funcționalistă (Bronislaw Malinowski) sau una structuralistă (Alfred Radcliffe-Brown). Alte conceptualizări, cum sunt cele propuse de Edmund Leach sau de Max Gluckman, insistă, dimpotrivă, asupra riscurilor de tensiuni, anomie sau incoerență. Oricare ar fi grila de interpretare reținută, dimensiunea contextuală este esențială. Senzațiile de plăcere, de mânie sau de frică Îi pot lăsa impasibili pe cei care n-au fost crescuți Într-un anumit mediu; impasibilitatea figurii ar fi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]