332 matches
-
cu orice preț, în răspărul prejudecăților comune, eu cred că a găsit un termen foarte potrivit. În România anului 2005, libertatea contra curentului, acea libertate care de fapt nu lezează pe altul, este tratată ca o formă de out-law (de anomie, aproape de nelegiuire) din perspectivă cutumiară și ca o formă de haiducie, termen mai simpatizat fiindcă reflectă nu doar partea de a-nomie, ci și pe cea de dreptate care trebuie făcută unei categorii adesea marginalizate sau, mai grav, stigmatizate. Desigur, Cristina
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Embolizarea anevrismului și îndepărtarea malformațiilor artrio-venoase sunt alte intervenții chirurgicale ce înlătură riscul hemoragiei. Folosirea neurotransmițătorilor dopaminergici îbromcriptina, mirapex, requip) se pare că îmbunătățește structura, volumul, sintaxa și tempoul frazei în afaziile nefluente îBragoni & Gold), iar neurotransmițătorii colinergici (acetilcolina) îmbunătățește anomia în afazia fluentă moderată (Tanaka, Love & Webb, 2001). Rezultate promițătoare în terapia afaziilor au dat donezepil, piribedil și amfetaminele. (166, 362) II.2.3. Concepte de recuperare a limbajului în afazii Abordarea recuperării limbajului se bazează pe conceptele mecanismelor neuropatologice
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
afazicului să exprime cuvântul expectat; 6) lexie mentală sau expresivă, ce facilitează redobândirea legăturii dintre forma fonemică și grafemică a cuvintelor; 7) folosirea de sinonime, denumirii generice, scurta descriere sau imaginii obiectului are un efect facilitator mai bun în reabilitarea anomiei decât sugestiile fonologice îdupă Patterson 1985). Materialele sunt prezentate receptiv și apoi expresiv. Metoda se bazează pe prezentarea orală a stimulilor verbali și urmărește îndeosebi refacerea semanticii și funcției sintagmatice a limbajului. (48, 344) Metoda de programare - operare Programarea - operarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ușoare inexactități a unor cuvinte și propoziții elementare, dar cu inteligibilitate limitată; - gradul 2 încadrează forma telegrafică de afazie expresivă; - gradul 3 corespunde exprimării spontane relativ bune, chiar în condițiile unei fluențe scăzute ori a ocazionalelor dificultăți de evocare datorate anomiei. În afazia Wernicke se încadrează handicapul în următoarele grade: - gradul 0 este reprezentat de surditatea verbală și prezența jargonafaziei;gradul 1 corespunde cu înțelegerea comenzilor simple și prezența parafaziilor incomprehensibile;gradul 2 include afazicii cu înțelegerea relativ bună și emisia
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
se pare că, așijderea, nu comunicau, ci scriau, având Îndrăzneala, inconștiența sau insolența de a-și dezvălui public „scrisul”, ceea ce fusese pus pe hârtie În ore de veghe singuratică, nocturnă sau nu, În luptă cu „zeul” nevăzut și atotputernic al anomiei, al neantului, fioros tocmai prin „prezența” sa tiranică și nevăzută! Singurătatea a fost marea prietenă și apăsătoarea lespede a tuturor celor, din secolele trecute și faimoase, poate Înainte de a dori să intre „În contact” cu alții, cunoscuți sau necunoscuți, trăiau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
isterică nesiguranță” față de ceea ce e „neînțeles”, una dintre ultimele consecințe, nu ale victoriei raționalului și legicului, a științei sub toate formele ei, ci a zeificării, nu a „științei”, ci a absolutizării principiului ei, care vrea să extragă din haosul și anomia cosmică, materială, legi de care ascultă - și trebuie să asculte! - micro și macrocosmosul?! Din „filozofică”, așa cum fusese „știința” În secolele grecești, când matematica sau fizica se Îngemănau cu intuiții nu rareori Înalt poetice, când un Thales, Pitagora sau Heraclit, Democrit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
vrea, printre altele, să definească tocmai această „extragere”, „separare” nu numai de masa, de colectivitatea În care Hazardul te-a aruncat - prin grație sau nefericire, În funcție de firea ce ți s-a dat! -, dar, mai ales, de „separare”, de „extragere” din anomie, din inform, din increatul care ne pândește În orice naștere, În orice ființă, În orice aparență. Creația, „exprimarea” ca o șansă a libertății. Deoarece, vorbind de ratare, nu putem ocoli problema libertății, atât de discutată de vreo câteva secole, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a „dăruit timp”, acel timp specific, inconfundabil al creației proprii și unice, eram, atunci, la „începuturi”, mai puțin lucizi de uriașa îndrăzneală de a nu ne măsura nu numai cu „zeii literaturii” naționale și universale, dar și cu „amorful”, cu anomia, iar un tânăr precum Grigore „cel-de-atunci” (ca și alți genialoizi, aruncați în cuptoarele creațieiă a fost „mai bărbat”, în sensul lucidității asumate, și... asta l-a „îndoit”, l-a „curbat”, l-a ucis?! Dar, încă o dată, în artă, zarurile nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
considerau că factorul principal al dezvoltării și formării individului îl constituie societatea. Se constituia astfel o nouă disciplină pedagogică, pedagogia socială. Emile Dürkheim (1858-1917) preocupat de studiul colectivităților umane în perioada de criză, evidențiază cu rafinament mecanismele producerii fenomenelor de anomie socială și suicid. Sociologul francez a elaborat un sistem conceptual și metodologic specific noii științe, acționând pentru impunerea în investigația sociologică a regulii obiectivității faptelor sociale. Faptul social este acel mod de a fi și de a face, ,,fixat sau
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
o reacție de compensare, ea se caracterizează prin reacții ostile față de normele și valorile societății globale, agresivitate și violență, comportamente deviante. Grupurile marginale sunt de regulă compuse din săraci, șomeri, minorități etnice puternic discriminate, „handicapați”, bolnavi psihic, delincvenți, persoane inadaptate; anomia starea de dereglare a funcționării unui sistem sau subsistem social, dereglare datorată dezintegrării normelor ce reglementează comportamentul indivizilor și asigură ordinea socială. Deplasarea este însoțită de centrarea tot mai accentuată pe individ, iar ulterior o schimbare notabilă a sensului, a
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
etc.), acțiunea unor „modele negative” care cultivă „antivalori” sau „valori străine” comunității umane respective, diferite de evoluția sa istorică socio-culturală și de tradițiile și experiența sa anterioară. Acestea pot exercita efecte extrem de negative, care duc la manifestări antisociale, stări de anomie, psihoze colective etc. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul că acțiunea de igienă mintală se prezintă ca una dintre cele mai importante în cadrul programelor de planificare și acțiune de protecție socială complexă. Ea privește, prin acțiunea de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
MUNCA REFLECTARE CAUZALITATE CÂMPUL MOTIVAȚIONAL ZONA DISCERNĂMÂNTULUI CENZURAT „REAL/IDEAL” SPAȚIUL SOCIAL ECHILIBRUL AXIOLOGIC SOCIAL SANOGENEZA ADAPTAREA SOCIALĂ PERSOANE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) MOTIVE MOBILURI DELIBERARE DECIZIE + ACȚIUNE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) DEZADAPTAREA SOCIALĂ A PERSOANEI MORBIGENEZĂ DEZECHILIBRU AXIOLOGIC SOCIAL (ANOMIE) ZONA DE LIBERTATE A PERSOANEI (INTERNĂ) ZONA DE LIBERTATE SOCIALĂ A COMPORTAMENTULUI PERSOANEI (EXTERN) CORESPONDEȚĂ PROCES DE ELIBERARE A PRESIUNIULOR ACUMULATE DE INDIVID CULTURA SPIRITUALĂ CREAȚIE ETOLOGIE PROIECȚIE RELAȚII (EFECTE) ACTIVITATE CIVILIZAȚIE MATERIALĂ CÂMPUL VOLIȚIONAL SFERA AXIOLOGICĂ A PERSONALITĂȚII CONFLICT
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
căutării identității propriului Eu. Apelul la droguri se datoreează absenței unui model, de regulă parental/familial, și imitării automate a unor „(pseudo)modele”, prin integrarea în grupele marginale de adolescenți delincvenți. Acest tip de comportament este favorizat de stările de anomie socială, de slăbirea sau chiar absența controlului familial și școlar al tinerilor, schimbările socio-culturale, devalorizarea modelelor morale, dificultatea comunicării, frustrări, carențe educațional-afective, stări complexuale. Profilul personalității și modelul de comportament al toxicomanilor se caracterizează prin următoarele aspecte: viață dezordonată, conduite
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Aceste situații pot surveni în condițiile de viață din internatele școlare, cămine, din cursul efectuării stagiului militar, în orfelinate. 4. Sindromul delirant-anomic Această formă de tulburare a stării de sănătate mintală colectivă apare în cazul stărilor de criză socială, de anomie, prin dezorganizarea structurilor sociale, prăbușirea instituțiilor, pierderea reperelor valorice sociale, culturale și moral-religioase ale modelului normativ socio-cultural. În aceste condiții se produc, ca o consecință a dezorganizării sociale, o scădere până la anulare a coeziunii sociale, incomunicabilitatea, dezorientarea și anarhia, erupția
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
D.R. Cressey), care se mai numește și „principiul asociației diferențiate” și constă în ideea că orice comportament deviant este un tip de „comportament învățat” prin imitație și contact cu altele similare; c) teoria anomistă (E. Durkheim), care leagă devianța de anomia socială; d) teoria întregirii (B. Bernstein), bazată pe conceptele sociologice și constând în asimilarea unor atitudini de tip delictual. R.A. Dentler și K.T. Erickson propun trei ipoteze în geneza comportamentului deviant: a) comportamentul deviant tinde să fie indus, permis și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
calitatea de a fi deviant a comportamentului membrilor săi. Se poate remarca din cele de mai sus o corelație dinamică între conduitele de tip deviant antisociale și evoluția societății în direcția „nonvalorilor” sau a „valorilor subculturale”, în raport cu o stare de anomie socială, devalorizarea modelului etic, socio-cultural, creșterea contradicțiilor, a tensiunii și a conflictelor sociale etc. J.I. Kitsuse și D.C. Dietrick descriu chiar o dinamică a acestor aspecte, după cum urmează: - scăderea toleranței; - mărirea numărului actelor de tip antisocial; - scăderea acțiunilor împotriva criminalității
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
etc. Acest conflict al „integrării psihosocio-morale” va fi urmat de conduite antisociale specifice personalităților de tip deviant. Trebuie să adăugăm faptul că, dincolo de „dispozițiile ereditar-constituționale” ale unora dintre acești indivizi, un rol important revine factorilor sociali (situații de criză socială, anomie, deteriorarea nivelului de viață, schimbări social-politice, războaie, revoluții, cataclisme naturale etc.). Toate acestea contribuie la configurarea tipurilor de devianță. Deși devianța prezintă, cum spuneam, o varietate extrem de mare de forme și manifestări, am reținut, următoarele tipuri de conduite deviante, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau să modifice domeniul respectiv al perversiunilor”. Perversiunile se definesc prin raportul dintre om și valorile morale în sfera câmpului social. Ceea ce constituie factorul favorizant care strică echilibrul dintre om și valorile morale este criza modelului socio-cultural, exprimată prin: devalorizare, anomie, eliberarea haotică a pulsiunilor instinctuale, fără nici un fel de cenzură socio-morală, intervenția unei „morale diferențiate” de tip permisiv (A. Bayet), care deschide posibilitatea de manifestare în spațiul social a acestui tip de forme sociopatice. Ceea ce are importantă în acest caz
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tipuri de tulburări psihice la persoanele refugiate: - marginalizarea rezultată din pierderea stimei și a încrederii în sine; - dificultăți socio-economice legate de sărăcie și de lipsa unui loc de muncă; - sănătate fizică precară, subnutriție; - injurii fizico-somatice; - izolare socială și culturală prin anomie și alienare; - traume psihice datorite torturii și fricii. N. Sartorius distinge următorii factori de risc pentru starea de sănătate mintală la persoanele refugiate: - pierderea coeziunii prin dispersiune; - obstacole în desfășurarea normală a vieții; - pierderea capacității de inițiativă proprie sub amenințarea
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cunoașterea situațiilor de criză socială. Este prin urmare absolut necesar să analizăm crizele sociale. Crizele apar ca o consecință a uzurii și în cele din urmă a devalorizării modelelor socioculturale care normează societatea respectivă. Această devalorizare duce la situații de anomie, dezechilibru, anarhie, haos și în final la dezechilibrul și dezagregarea sistemului social, a instituțiilor, comunicării, conduitelor, activității etc. Apar stări de tensiune și conflicte care vor naște conduite de violență antisocială (delincvență, suicid, alcoolism, toxicomanie, vagabondaj, violuri, criminalitate etc.). Crizele
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
factorii care contribuie la edificarea conștiinței morale corespund cu factorii care edifică sănătatea mintală. În mod egal, conștiința morală se poate transforma în conștiință morbidă, prin intervenția următorilor factori: răul model; imitația unor deprinderi rele; lipsa de educație; starea de anomie socială dată de lipsa normativității; incultura; bolile psihice; alcoolismul; psihopatiile. În general, se consideră că bolnavii psihic nu mai dispun de o conștiință morală. Modificarea conștiinței morale apare ca o consecință a tulburărilor psihice, cum de altfel este posibil ca
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aceste concluzii, se poate afirma că orice conduită deviantă recunoaște două domenii de factori care contribuie la formarea ei: a) factorii biopsihologici, de origine pur individuală; b) factorii socio-culturali, de origine pur socială. Specialiștii leagă conduitele deviante de starea de anomie, în special socială (E. Durkheim, R.K. Merton, D. Mechanic, J. Dollard, M.B. Clinard, L.T. Wilkins). Anomia rezultată dintr-o ruptură în structura socio-culturală, cu consecințe imediate asupra formării personalității și a normării comportamentului. Din acest motiv, este important de menționat
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la formarea ei: a) factorii biopsihologici, de origine pur individuală; b) factorii socio-culturali, de origine pur socială. Specialiștii leagă conduitele deviante de starea de anomie, în special socială (E. Durkheim, R.K. Merton, D. Mechanic, J. Dollard, M.B. Clinard, L.T. Wilkins). Anomia rezultată dintr-o ruptură în structura socio-culturală, cu consecințe imediate asupra formării personalității și a normării comportamentului. Din acest motiv, este important de menționat latura psihologică a acestui fenomen. Conduita deviantă va fi rezultanta unor „căutări” ale individului legate de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
instituționale acceptate; inovație: scopuri culturale acceptate, dar mijloace instituționale respinse; ritualism: scopuri culturale refuzate, dar mijloace instituționale acceptate; retragere: refuzarea atât a scopurilor culturale, cât și a mijloacelor instituționalizate; revoltă: scopuri culturale și mijloace instituționalizate refuzate și înlocuite cu altele. Anomia socială are repercusiuni profunde și imediate asupra personalității individului, a stării de sănătate mintală a acestuia, fapt care interesează direct acțiunea de igienă mintală. Din acest motiv, trebuie căutate aspectele care, în condițiile stării de anomie socială, influențează viața mintală
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și înlocuite cu altele. Anomia socială are repercusiuni profunde și imediate asupra personalității individului, a stării de sănătate mintală a acestuia, fapt care interesează direct acțiunea de igienă mintală. Din acest motiv, trebuie căutate aspectele care, în condițiile stării de anomie socială, influențează viața mintală a individului. Acestea sunt următoarele ( D. Lagache, C.R. Jeffrey, D. Mechanic, L.T. Wilkins, J. Dollard): factorii responsabili ai comunității sunt indiferenți față de nevoile acesteia; nu se poate face prea mult într-o societate în care totul
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]