712 matches
-
arătat deja, când am analizat normalitatea și anormalitatea) și, din aceste considerente, preferăm să discutăm despre potențialul psihic al individului. Considerăm că acesta este un concept mult mai adecvat, implicând atât aspectele funciare ale normalității, cât și pe cele ale anormalității. Deși, din punct de vedere statistic, media populațională stabilește nivelul de sănătate mintală, iar extremele, starea de boală sau devianță, lucrurile trebuie privite mai nuanțat. Când ne referim la grupul populațional, vom folosi conceptul de sănătate mintală medie; când ne
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
medicală. Conceptul de normalitate fiind asociat cu cel de responsabilitate, el este definit, într-o anumită măsură, în sens negativ, prin absența caracteristicilor care ne fac să indicăm iresponsabilitatea. În sensul acesta, conceptul de iresponsabilitate se asociază cu cel de anormalitate (H. Verger). Responsabilitatea se definește pe baza a două criterii: liberul arbitru și determinismul. Teoria liberului arbitru susține că omul este intrinsec liber să aleagă, dintre diferitele solicitări, pe cea pe care o consideră cea mai adecvată pentru acțiunile sale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sfera culpabilității și cea a iresponsabilității, se impune stabilirea limitelor alienării mintale în raport cu starea de normalitate (J. Falret, E. Régis). Grasset a formulat această doctrină într-o lucrare celebră, în care, vorbind despre „demi-fous, demi-responsables”, ridica problema normalității și a anormalității în raport cu responsabilitatea și iresponsabilitatea actelor individuale. După el, responsabilitatea este, în mod necesar, legată de integritatea funcțiilor mintale din punct de vedere medico-biologic. Orice comportament individual se desfășoară între o motivație (cauză) și un scop. Relația dintre motivație și scop
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
medii socio-culturale și mai ales spiritualitatea. Exegezele de teoria și sociologia culturii înregistrează dispute aprinse în jurul conceptului de masificare a culturii condensate în ceea ce o penibilă metaforă numea “conserve culturale”. Marea suferință existențială este tratarea individului nediferențiat, includerea să în anormalitate! Sociologi și filosofi precum Marcuse, Fromm, Adorno, Riesmann, teologi ca sf. Augustin sau sf. Ioan Gură de Aur ca și toți Sfinții Părinți, de altfel, asociau acest fenomen de depersonalizare și înstrăinare anomică, cu cel al consumerismului, al hedonismului, etc.
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
se țină seama de faptul că tratamentul se bazează pe evaluarea obiectivă, în detaliu a tuturor ariilor afectate. Cauzele TPD-NOS. Studiile comportamentale și biologice au furnizat de-a lungul timpului suficiente argumente ce susțin că TPD NOS este cauzat de anormalități în structurile nervoase. Încă nu sunt identificate toate aspectele specifice ce stau la baza apariției. Acest fapt poate fi un impediment în abordarea unei definiri complexe și clare. 1.2.3. Sindromul Rett Dizabilitatea Rett, cunoscută și sub denumirea de
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
B. O pierdere semnificativă a achizițiilor anterioare (înainte de zece ani) în cel puțin două din ariile următoare: (1) limbaj repetitiv sau expresiv; (2) abilități sociale sau comportamente adaptative; (3) controlul micțiunii și al defecației ; (4) joc; (5) abilități motorii; C. Anormalități funcționale în cel puțin două din ariile de mai jos: (1) tulburări de ordin calitativ privind interacțiunea socială (ex. tulburări în comportamentul nonverbal, diminuarea capacității de a stabili relații cu persoanele din jur, lipsa reciprocității sociale și emoționale); (2) tulburări
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
sociale și de învățare, nefiind în concordanță cu paternul de dezvoltare. E. de procesare senzorială, pot manifesta reacții repetitive, neadecvate și fără sens la stimuli auditivi, vizual, olfactivi, tactili și/sau kinestezici, nivelul variind. F. de cogniție, se pot constata anormalități privind procesul de gândire generalizată și abstractă, dificultăți de conștientizare, analiză care afectează abilitatea de procesare a informațiilor simbolice. Universitatea Iowa prezintă în 2008 un tabel cu elementele de descriere pentru identificarea tulburărilor de spectru autist În urma consultării literaturii de
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
stările de extaz, bucurie spre cele de supărare, suferință și printr-o serie de stări psihiatrice ce pot fi descrise în tabloul clinic al autistului: depresia, anxietatea, catatonia, starea psihotică. 5. La adolescenții autiști pot fi notate o serie de anormalități cognitive: deficit de atenție, concentrare organizațională. Uneori profilul cognitiv poate cuprinde o serie de aspecte cu caracter normal iar altele pot fi limitate sever. Privind atenția ca și proces cognitiv putem afirma faptul că la autiști capacitatea de a procesa
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
Dr. Med. Dr. Psih. Constantin Enăchescu Tratat de psihopatologie Ediția a III-a revăzută și adăugită Cuprins Prefață la ediția a III-a Prefață la ediția a II-a Prefață la ediția I Secțiunea I: Psihopatologie generală 1. Normalitate și anormalitate în viața psihică 2. Domeniul psihopatologiei 3. Antropologia medico-psihologică 4. Sănătatea, suferința, boala 5. Doctrina bolii psihice 6. Semnificația epistemologică a procesului psihic morbid 7. Conceptele și limbajul științific în psihologie și psihopatologie 8. Metode și tehnici în psihologia medicală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
morbide considerate ca experiențe ontologice înscrise în „istoria psiho-biografică” a bolnavilor psihici. Acest punct de vedere, diferit complet de cel al Clinicii psihiatrice, configurează specificitatea psihopatologiei ca domeniu de cunoaștere a nebuniei 1. Dincolo de aspectele exterioare ale „normalității” sau ale „anormalității” psihice, considerate ca „sănătate mintală” sau ca „boală psihică”, trebuiesc descoperite și explicate, pentru a putea fi înțelese, semnificațiile vieții interioare, a naturii persoanei umane sănătoasă sau bolnavă psihic. Acest aspect am căutat, în mod special, să-l punem în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
căutând să cunoască și să înțeleagă natura și semnificația „fenomenelor psihice morbide”. Din acest punct de vedere, metodologia psihopatologiei se deosebește atât de observația clinico-medicală a psihiatriei, cât și de tehnicile psihodiagnostice specifice ale psihologiei. Ea va utiliza, în explorarea anormalității psihice „metoda filozofică” adaptată la cerințele specifice ale obiectului său. Prin aceasta psihopatologia se situează net în câmpul științelor umane, devenind o psihoantropologie a vieții psihice morbide. Fenomenul psihic morbid este privit de psihopatologie atât ca natură a persoanei - prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Gelb, H. Jackson, H. Ey, E. Minkowski, K. Jaspers, L. Binswanger, D. Cargnello, G.E. Morselli, M. Manfredi. Din acest moment situația prezentată anterior ne apare complet schimbată. Atât psihologia, ca domeniu al normalității psihice, cât și psihiatria, ca domeniu al anormalității psihice, sunt cuprinse între neuropsihologie care le leagă de științele naturii și psihopatologie care le conexează prin antropologie la științele umane, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. Fig. p. 14 manuscris??? Domeniul psihologiei Persoana normală PSIHOLOGIA Științele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt următoarele: a) analiza structurilor morbide ale personalității bolnavilor psihici; b) cunoașterea semnificației acestor tulburări, a dinamicii morbide a personalității, legate de noul regim sufletesc al persoanei umane; c) delimitarea unor „forme” sau „modele” de personalitate morbidă; d) consideră că anormalitatea psihică este în corelație directă cu starea de normalitate, în interiorul căreia se dezvoltă, ca o variantă accidentală a acesteia; e) consideră boala psihică drept un fenomen psihic morbid, integrat experiențelor sufletești ale persoanei umane și, prin urmare, cuprinsă în „psihobiografia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sociologie, filozofie, științe juridice), dar, în egală măsură, și celor de la facultatea de medicină. El reprezintă sursa unor informații sistematizate, dar, concomitent, oferă și motive de reflecție sau discuții pentru specialiști, precum și pentru orice om de cultură, interesați de aspectele anormalității psihice. Prin aceste intenții prezenta lucrare se deosebește de Tratatele de psihiatrie clinică, fiind un comentariu al fenomenelor psihice morbide din perspectiva științelor umane. București, 2000 Autorul Secțiunea I Psihopatologie generală Domeniu situat între psihiatria clinică și psihologia generală, psihopatologia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
își precizează cadrul epistemologic prin atitudinea sa metodologică față de obiectul de studiu. Aspectul practic care se desprinde de aici este noua dimensiune și semnificație a relației „medic-bolnav”, precum și interpretarea suferinței psihice ca formă particulară de manifestare ontologică. 1. Normalitate și anormalitate în viața psihică Cadrul general al problemei Înțelegerea atât a normalității cât și a anormalității psihice depinde de cunoașterea organizării structurale și a dinamicii funcționale a sistemului personalității considerat ca „aparat psihic”. Atât normalitatea (sănătatea mintală) cât și anormalitatea (boala
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se desprinde de aici este noua dimensiune și semnificație a relației „medic-bolnav”, precum și interpretarea suferinței psihice ca formă particulară de manifestare ontologică. 1. Normalitate și anormalitate în viața psihică Cadrul general al problemei Înțelegerea atât a normalității cât și a anormalității psihice depinde de cunoașterea organizării structurale și a dinamicii funcționale a sistemului personalității considerat ca „aparat psihic”. Atât normalitatea (sănătatea mintală) cât și anormalitatea (boala psihică) își au sediul și se manifestă în cadrul „sistemului personalității”. Ele nu sunt structuri fixate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și anormalitate în viața psihică Cadrul general al problemei Înțelegerea atât a normalității cât și a anormalității psihice depinde de cunoașterea organizării structurale și a dinamicii funcționale a sistemului personalității considerat ca „aparat psihic”. Atât normalitatea (sănătatea mintală) cât și anormalitatea (boala psihică) își au sediul și se manifestă în cadrul „sistemului personalității”. Ele nu sunt structuri fixate ci depind de direcția de manifestare a „dispozițiilor” care se organizează în raport cu modelele constituționale psihobiologice ale sistemului personalității individului respectiv. Prin „dispoziții”, în cazul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
individului respectiv. Prin „dispoziții”, în cazul de față, înțelegem potențialul genetic, structurile neuroanatomice, dinamica neuro-psiho-fiziologică, precum și „calitățile dobândite” de individ prin educație, cultură, modelul familial, școlar, profesional, social, valorile morale, religioase etc. În sensul acesta, normalitatea, ca de altfel și anormalitatea, trebuiesc considerate ca reprezentând niște calități ale „modului de a fi” ale individului care derivă din organizarea structurală a „sistemului personalității” acestuia. Între normalitatea și anormalitatea psihică există un anumit echilibru care este stabilit și controlat de însăși modalitatea de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
profesional, social, valorile morale, religioase etc. În sensul acesta, normalitatea, ca de altfel și anormalitatea, trebuiesc considerate ca reprezentând niște calități ale „modului de a fi” ale individului care derivă din organizarea structurală a „sistemului personalității” acestuia. Între normalitatea și anormalitatea psihică există un anumit echilibru care este stabilit și controlat de însăși modalitatea de funcționare a mecanismelor de autoreglare ale „sistemului personalității”. Fiind ipostaze egal posibile ca disponibilitate ale persoanei umane, normalitatea și anormalitatea se înscriu în ordinea ontologică a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sistemului personalității” acestuia. Între normalitatea și anormalitatea psihică există un anumit echilibru care este stabilit și controlat de însăși modalitatea de funcționare a mecanismelor de autoreglare ale „sistemului personalității”. Fiind ipostaze egal posibile ca disponibilitate ale persoanei umane, normalitatea și anormalitatea se înscriu în ordinea ontologică a acesteia. În mod firesc, deducem de aici că „sistemul personalității” este organizat dialectic, după principiul complimentarității antinomice, al contrariilor, în asemenea măsură încât se poate vorbi despre o „balanță normal/patologic” de a cărei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și natura. Este vorba de un anumit tip de determinism, specific organizării și dinamicii proceselor psihice, atât a celor normale, cât și a celor patologice? Răspunsul la această problemă este afirmativ. Da, atât starea de normalitate cât și starea de anormalitate își au, în mod paradoxal, același determinism comun în „dispozițiile latente” ale sistemului personalității, a direcțiilor de manifestare pe care le pot lua acestea, așa cum se va vedea în continuare. Dispoziția interioară a sistemului personalității reprezintă potențialul energetic al persoanei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a sistemului personalității reprezintă potențialul energetic al persoanei respective. Acest potențial (psiho)-energetic corespunde cu „principiul vital”. Aceasta, în funcție de circumstanțele vieții individului care pot fi favorizante (sanogenetice) sau nefavorizante (morbigenetice), poate lua aspectul formelor normalității sau pe cel al formelor anormalității. Starea de echilibru interior (normalitatea) cât și cea de dezechilibru interior (anormalitatea) va depinde de modalitatea de „a răspunde” la factorii circumstanțiali care acționează asupra individului în decursul vieții acestuia. Rezultă de aici faptul că atât sănătatea, cât și boala
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-energetic corespunde cu „principiul vital”. Aceasta, în funcție de circumstanțele vieții individului care pot fi favorizante (sanogenetice) sau nefavorizante (morbigenetice), poate lua aspectul formelor normalității sau pe cel al formelor anormalității. Starea de echilibru interior (normalitatea) cât și cea de dezechilibru interior (anormalitatea) va depinde de modalitatea de „a răspunde” la factorii circumstanțiali care acționează asupra individului în decursul vieții acestuia. Rezultă de aici faptul că atât sănătatea, cât și boala își au originea în modalitatea de organizare și dinamica sistemului personalității. Orice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
adaptare ale persoanei, în funcție de noile condiții, diferite permanent de la o etapă la alta. În aceste momente, odată cu schimbarea regimului psiho-biologic al personalității se schimbă și tipul de normalitate al acesteia și odată cu el și vulnerabilitatea pentru un nou tip de anormalitate. Rezultă de aici faptul că „balanța normal/patologic” nu este aceeași pe tot parcursul vieții individului. Un alt aspect al raportului „normal/patologic” este dat de treptata „epuizare psiho-energetică” în timp. Pe parcursul vieții individului, capacitățile psiho-energetice ale acestuia scad, se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o diminuare considerabilă a acestora. Ajunși în acest punct al analizei noastre trebuie făcută o precizare. Raportul „normal/patologic” și mecanismele de echilibrare ale acestuia sunt diferite în ceea ce privește sfera somatică în raport cu sfera vieții sufletești, a ființei umane. Între normalitatea și anormalitatea biologică și cea psihică există o diferență calitativă importantă. Ființa biologică „asimilează” în mod automat factorii de mediu de la care nu se poate sustrage și de care depinde existența sa; pe când ființa psihică se „acomodează adaptativ” la evenimentele vieții trăite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]