1,135 matches
-
mentorul Vieții noi, alias poetul Ervin, se retrage — definitiv — în zona calmă a simbolismului solar ilustrat de Verhaeren sau de academiștii Henri de Régnier și Vielle-Griffin. Antifuturismul său conține însă și un ferm, explicit angajament politic: apărarea valorilor europene ale Antantei împotriva „barbariei” Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Italia). Dacă avangardiștii români se vor delimita, consecvent, de ideologia fascistă a lui Marinetti - asimilînd doar componenta estetică a mișcării și patosul antiburghez -, „revoluționarii de dreapta” din România deceniilor trei și patru o vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
intra în alianțe și de a-și respecta obligațiile 49, într-un set complex de relații, contradicții și dileme. Pentru partizanii securității colective, alianțele europene de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea Tripla Alianță, Tripla Antantă -, au avut un rol nefast în istorie, deoarece acestea au condus la declanșarea Primului Război mondial, realitate care a determinat critica și reevaluarea acestui sistem tradițional de distribuire a puterii internaționale. Această alegere normativă a ordinii internaționale trebuie să fie
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
singurul care în peisajul cultural de atunci putea vorbi cu îndreptățire despre o carte care respira literar cu plămânii filozofiei. "Filozofii" noștri de atunci erau idiotizați ideologic, iar criticii literari erau filozoficește inculți. Ne-am cunoscut, așadar, în umbra unei "antante" pierdute și mi-a oferit prietenia lui. Lumea mea se lărgea, cu el, "în sus", urca adică înspre o generație pe care în adolescență o priveam "de jos" și ca inaccesibilă. Este o adevărată promoție a vieții când ajungi să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
iar după- amiaza au organizat serbări, hore și baluri. În primul război mondial, care izbucnise în anul 1914, după doi ani de neutralitate, în luna august a anului 1916, conducerea țării a hotărât intrarea României în război, alături de puterile Antantei. După ofensiva de peste Carpați, armata noastră, care numeric și tehnic era inferioară armatei germane, a fost silită, în luna octombrie, să se retragă în Moldova, astfel încât inamicul a ocupat Bucureștiul în luna decembrie. După o perioadă de refacere cu sprijin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
noua și aparent foarte scurta ofensivă împotriva Puterilor Centrale. În manuale răzbătea încă ecoul neliniștilor și al speranțelor trăite atunci când, în ciuda declarației oficiale de reintrare în război, se aștepta, de la o zi la alta, încheierea ostilităților prin intervenția salvatoare a Antantei în Estul Europei. Relatarea Unirii (nu a unirilor) ocupa exact acest interval nedefinit din punct de vedere militar, dar acaparat narativ de ideea plebiscitului național, care culmina cu cele petrecute la 1 decembrie, în Alba-Iulia. Din această perspectivă, exclusiv politică
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Trupelor germane de pe teritoriul românesc "li se cere să părăsească țara", pentru ca, în locul lor, să "intre" cele românești. Nu se menționau nici un fel de incidente în timpul acestor deplasări. România astfel recuperată se afla pe drumul cel bun reușind, sub scutul Antantei, să lupte din nou dar mai eficient decât în 1916 pentru ceea ce o interesa exclusiv: "împlinirea deplinei unități naționale". Amintind și de intrarea suveranilor în Bucureștiul eliberat, lecția se încheia cu bilanțul "jertfei" românești din anii 1916-191851. Reintrarea în război
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
intrarea suveranilor în Bucureștiul eliberat, lecția se încheia cu bilanțul "jertfei" românești din anii 1916-191851. Reintrarea în război", la sfârșitul anului 1918, avea în aceste pagini o dimensiune mai mult geografică și simbolică, întreținând ficțiunea "continuității de luptă", atât pentru Antantă, cât și pentru noi. Fiind varianta cea mai extinsă cantitativ a istoriei românilor de uz școlar de după 1989, manualul conținea, între altele, și mențiuni despre unele confruntări militare târzii, din 1918-1919. Erau doar adăugiri cu rol edificator, câteva tușe imprecise
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
subliniau faptul că: "românii au început din nou lupta, au curățit țara de dușmani și au întins hotarele vechi până la marginile locuite de neamul românesc"79. Jocurile diplomatice au solicitat contemporanilor o reașezare discursivă permanentă în aria intereselor generale ale Antantei. Relația României cu aliații a fost constant supradimensionată propagandistic, din rațiuni politice și economice mult mai presante decât cele strict militare. Această componentă retorică de uz extern a intrat, mult simplificată, și în discursul școlar, deși atenua meritele românilor în favoarea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
81. Acțiunile antisovietice ale românilor au oferit vecinilor răsăriteni un pretext pentru ruperea relațiilor diplomatice cu regatul nostru, dar au constituit, pe de altă parte, un argument solid în relațiile cu Aliații: erau prezentate ca intervenții în favoarea intereselor pe care Antanta le avea în zonă82. Teza ocupației militare românești a fost reactivată, de altfel, în 1940, când Uniunea Sovietică "recupera" în forță Basarabia și Bucovina de nord, a căror istorie fusese deja rescrisă în total dezacord cu apartenența lor la România
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unirea ca o răsplată pentru luptele eroice din sudul Moldovei, doar aliații lor în primul rând Rusia făcându-se vinovați de înfrângerea militară din 1916 și de cea politică, din 1918 (pacea de la București). E drept că, până la urmă, tot Antanta a câștigat războiul, dar fără să fi dorit neapărat și unirea noastră. În definitiv, când totul se termină cu bine, cronologia, cauzele, reproșurile, vinovații și înfrânții nu mai contează. Reflectarea târzie și sumară a prezenței trupelor românești în provinciile anexate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
recupereze teritoriul pierdut în 1916 și să se extindă în zonele limitrofe, intens disputate cu vecinii. Coincidența retragerii trupelor inamice cu noua ofensivă românească a fost de la început speculată politic, în dublul sens al acțiunii naționale și al loialității față de Antantă. Aruncând o ultimă privire în paginile de însemnări din anii 1918-1919111, regăsim un personaj familiar manualelor românești, pe generalul Henri Mathias Berthelot 112. El a prezentat, de o manieră intransigentă, perspectiva Aliaților asupra României, pledând pentru angajarea României într-un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
însemnări din anii 1918-1919111, regăsim un personaj familiar manualelor românești, pe generalul Henri Mathias Berthelot 112. El a prezentat, de o manieră intransigentă, perspectiva Aliaților asupra României, pledând pentru angajarea României într-un război total, de susținere nelimitată a cauzei Antantei: "românii vor avea datoria de a continua lupta în Basarabia, în Rusia meridională și, la nevoie, până în teritoriul Donețului"113. Dar încă din vara anului 1917, Berthelot înregistra evoluția unui nou focar de confruntări armate în Moldova, datorat indisciplinei și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Socialistă din Octombrie"344, în 1966 se instalase, cu aceeași vigoare, "Unirea Transilvaniei cu România"345. Basarabia continua să apară drept un eșec în istoria luptelor revoluționare, "încorporarea acestui teritoriu în cadrul statului român" fiind vina "guvernului regal român" sprijinit de Antantă, dar și de "puterile centrale"346. Ca soluție intermediară, cele petrecute în anii 1917-1918 au fost complet desprinse de război și de caracterul său "imperialist"347. Totuși, cele întâmplate în Basarabia erau în continuare condamnate, ca fiind "un act de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
răsăriteni, la sfârșitul anului 1917 și începutul anului 1918, erau prezentate drept "dificultăți" în interiorul Moldovei, rezolvate prin măsuri "îndreptățite din partea unui stat suveran", însă neagreate de guvernul sovietic. Povestirea revenea asupra păcii de la București, care indignase atât de mult "țările Antantei", încât le-a determinat să "lupte până la capăt pentru câștigarea războiului" (!). Dacă tratatul nu s-a aplicat, totuși, a fost "datorită victoriilor obținute de forțele aliate țării noastre". Remobilizarea armatei române s-a făcut după ce Aliații au ajuns, în sfârșit
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Intervenția în Basarabia era din nou trunchiată, căci autorii au notat doar confruntările cu "trupele albgardiste". Ca un ecou al opțiunii politice a generalului Averescu din 1918 și din 1920, se afirma că "guvernul român a respins orice solicitare a Antantei de a participa în vreo formă la intervenția contrarevoluționară împotriva sovietelor". Justificările postume trimiteau la un anume complex de vinovăție: "de fapt [...], până la 10 februarie 1920, armata română n-a avut contact direct cu Armata Roșie, între cele două armate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
IV (1918-1919), Editura Institutului de Arte Grafice "Eminescu" S.A., București, 1927, p. 97. 107 Ibidem, p. 121. 108 Ibidem, p. 109. 109 Guvern condus de generalul Constantin Coandă, care a fost instituit tocmai pentru revenirea la o alianță ofensivă alături de Antantă. A funcționat între 24 octombrie/6 noiembrie 1918 și 28 noiembrie/12 decembrie 1918, timp în care s-a proclamat unirea Transilvaniei cu România, iar curtea regală s-a reinstalat în capitala eliberată. 110 Ibidem, p. 133, 136. 111 Mulți
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Primele încercări poetice 1919 16 Educată în particular, își ia bacalaureatul la Nisa An Istorie Cultură 1903 Începe mișcarea sufragetelor în Franța. Primul zbor al fraților Wright Mann, Tonio Krüger; Henry James; Shaw, Om și Supraom 1904 S-a semnat Antanta Cordială între Franța și Marea Britanie Gourmont, Promenade Literare (1904-1913) 1910 George V devine regele Marii Britanii Rabindranath Tagore, Gitanjali 1911 Criza Agadir; criză constituțională în Regatul Unit Colette, Vagaboanda 1912 Se scufundă Titanicul; Se instituie protectoratul francez asupra Marocului France, Les
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
la sfârșitul celui de-al patrulea deceniu al secolului trecut. În același timp, Tratatele de Pace de la Trianon și Neuilly sur Seine, cu prevederile lor generoase pentru țările Europei central-răsăritene, vor fi îngropate pentru totdeauna. Prin înțelegerile de la München, Mica Antantă a fost pur și simplu pulverizată, datorită în primul rând slăbiciunilor manifestate în politica sa externă de principalului său susținător, Franța. La acest lucru s-a conjugat și atitudinea Londrei care, prin acțiunile ei decise de a-și urmări doar
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cele două puteri învingătoare de la sfârșitul războiului, Franța și Anglia. Într-o formă rezumativă, prevederile tratatului încheiat la Paris cuprindeau un riguros control militar al regiunii Rinului într-o permanentă alianță franco-britanică, care să tuteleze statele mici și mijlocii (Mica Antantă și Polonia), pentru a ține în șah sau „la respect” Germania și dinspre frontiera sa răsăriteană. De asemenea, se vroia o altă așezare a eșichierului politic intern german, încât Germania să nu mai constituie o amenințare la adresa Franței. Între condițiile
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
bătrânul continent vor fi durabile, dacă nu veșnice, politicienii români s-au atașat consecvent în utopia și iluzia lor la linia politicii externe franco-engleză. Sub această viziune în plan extern, România a încheiat mai multe alianțe. Prima a fost Mica Antantă, considerată marea realizare a anului 1921. A urmat tratatul româno-polon din anul 1926. Principal scop al acestor două alianțe a constat în garantarea păcii și a statu-quo-ului teritorial în zona est-europeană, o adevărată barieră atât față de Germania, cea „doritoare să
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
controalelor celor care au înlocuit sau ar vrea să înlocuiască generația de ștabi culturali de dinainte de 1989. S. A.: În felul acesta facem tranziția către o temă nouă: războaiele culturale din România de azi. În conflictele simbolice ale începutului de mileniu, antanta relativ cordială care s-a menținut, cel puțin la suprafață, între diversele straturi, orientări, grupuri intelectuale românești din țară și din străinătate nu mai poate funcționa nici măcar ca mitologie a agregării unei culturi românești generice. Diversificarea pozițiilor cultural-ideologice este foarte
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de drept stat național unitar, constituit din teritoriile locuite dintotdeauna de români. Actele fundamentale, cu valoare de lege, care legitimau acest stat, reieșeau din Hotărîrile plebiscitare din martie, noiembrie și decembrie 1918, precum și din convențiile încheiate în august 1916 cu Antanta, pe baza cărora țara participase la războiul unității naționale. Deciziile de Unire erau acte cu caracter plebiscitar, emanate de la națiunea română prin reprezentanții săi aleși. Ele nu erau decizii de cabinet sau hotărîri impuse din afară actele aveau un caracter
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Titulescu și ceilalți miniștri ai Micii Înțelegeri mulțumeau, în iunie 1934, SUA pentru eforturile "sincere și rodnice" în vederea împiedicării eșecului Conferinței dezarmării 58. Diplomația americană a apreciat eforturile României pentru consolidarea păcii europene prin acțiunile desfășurate de Mica Înțelegere și Antanta Balcanică și încercările de încheiere a unui pact estic de asistență mutuală 59. Din documentele americane rezultă identificarea lui Titulescu cu interesele naționale ale României și ale celorlalte țări din Europa est-centrală și de sud, el fiind considerat un adevărat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
trei aspecte. Primul este definiția și punerea în aplicare a unei politici inedite, rezumată prin declarația de la 9 mai 1950, bazată pe libera adeziune, pe democrație, pe prudența etapelor, pentru a doborî trinomul ucigător și infernal război-înfrîngere-revanșă, realizînd reconcilierea și antanta franco-germană. Al doilea aspect este constituirea unei forțe de antrenare care a reușit să angajeze în această aventură europeană și alte familii politice, care, la rîndul lor, și-au pus amprenta prin specificul lor, fie că este vorba de socialiști
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Stere era pe termen lung, istoria dându-i dreptate, căci Basarabia va fi din nou pierdută, România însăși fiind înglobată în noul imperiu răsărit pe ruinele celui țarist. În istoria imediată însă, politica de neutralitate, urmată de alianța cu puterile Antantei, a dat câștig de cauză politicii lui Ionel I.C. Brătianu. În virtutea convenției cu Antanta, România intră în război la 14 august 1916, împotriva Austro-Ungariei. Totuși, începutul campaniei pentru cucerirea Ardealului a însemnat un dezastru, părând să-i dea dreptate lui
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]