288 matches
-
un modern să înțelegeagă rațiunile care au animat această spiritualitate este următorul: spre deosebire de atitudinea autorului modern de filosofie, care se străduiește nu doar să își asume la modul personal discursul, dar își consideră valoroasă gândirea în măsura în care aduce ceva original față de antecesori, bizantinul face filosofie doar din perspectiva a ceea ce numim smerenie. Kenosis, un termen central al spiritualității creștine, este modelul absolut sub care trebuie să își rânduiască gândirea și fapta orice adevărat creștin. Arhetipul este Hristos, cel care a părăsit slava
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
fie la ora unsprezece sau la ora patru, si a rămas spânzurat până la ora 11 în dimineața de 22 iulie 45. Foarte putin este menționat despre Rinaldeschi însuși în sursele imediate, cu excepția picturii unde este descris drept un "om nobil". Antecesorii săi prezumtivi au aparținut unei familii proeminențe de magnați ai orașului Prato 46. În a doua jumătate a secolului al XIV-lea câțiva membri ai familiei s-au mutat la Florența, unde au ridicat un monument funerar în S. Maria
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
textuale petrecute în orizontul metafizicii, a cărei critică devine o formă aproape eminenta de manifestare. Situația devine cu atât mai paradoxala cu cat unul din reflexele textuale ale filosofilor, cel puțin în tradiția continentală, este acela de a-si denunță antecesorii că metafizicieni reziduali (astfel procedează Heidegger cu Nietzsche, apoi Derrida procedează la fel cu Heidegger, ceea ce i se poate întâmpla și lui Derrida, așa cum ne avertizează un alt autor 2). În mod ironic, toate aceste eforturi ce alcătuiesc spectrul de
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
practică decuplată de teologia creștină, un apel la corpusul Antichității grecești și latine, o veritabilă poftă de filosofie terapeutică și nespeculativă. Charron a fost încadrat ca sceptic, stoic, epicurian, cinic. Charron nu crede, dar nici nu desconsideră viețile și operele antecesorilor. "Despre înțelepciune", sub semnul prelucrării Antichității, i se poate pune eticheta unei unități asigurate de figura cardinală, emblematică, sintetică reprezentată de Socrate. "Despre înțelepciune" avansează un proiect socratic abordabil de către cei interesați (M.Onfray). Charron se plasează sub patronajul unui
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
publicat necrologuri mult prea sărăcăcioase față de însemnătatea personalității defunctului. Cu toate acestea, ceremonia înmormântării a fost impresionantă, slujba fiind oficiată în biserica Sfântul Spiridon de vicarul Mitropoliei din Iași, episcopul Antim Botezăneanul. C.I.Parhon a avut în Alexandru Brăescu un antecesor de bază. Se bucura de o cultură vastă atât medicală cât și beletristică. Biblioteca lui, din care o parte se află la Spitalul Socola ca donație, își așteaptă și în prezent cercetătorul avizat. Autor al singurului chestionar științific tipărit ce
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
a delimitat totuși, dar cu eleganță, de C. Botez, I. Scurtu și chiar de G. Ibrăileanu, ca să nu mai vorbim de lecțiunea acidului I. Crețu. Jurnalul său de eminescolog este o veritabilă enciclopedie eminesciană, un opus al colocviilor cu edițiile antecesorilor și criticii săi, inclusiv cu încruntatul analist I. E. Torouțiu. Armonizarea variantelor de până la el a fost lucrarea de căpătâi a lui Perpessicius, cel ce a reușit să standardizeze lecțiunea poeziei eminesciene, împăcând și unificând un Eminescu al Moldovei cu limba
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
să ne ocupăm de această manifestare în momentul când va apărea albumul salonului. Înainte de orice comentariu, referitor la expoziția artiștilor timișoreni de la Râmnicu Vâlcea, ne simțim obligați să facem precizarea că în toate lucrările expuse se resimte traseul elaborat al antecesorilor și, cu toate că artiștii vin din școli diferite (București, Iași, Cluj, Timișoara), creuzetul bănățean le-a amprentat opera cu pecetea locului. 1. Adriana Lucaciu: „Scadeîncet văzând cu ochii fața ta/peste tot mai smochinită fața mea”. Acest vers al lui Nichita
Niște succesori by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5172_a_6497]
-
chiar, Doamne ferește, una din ieșirile antioccidentale ale lui Ceaușescu! Incredibil, de sute de ori incredibil! Așadar, pentru dl Emil Constantinescu Occidentul rămâne același model odios, aceeași sursă de prostire a populației române, acelasi pericol pentru ființă națională de care vorbeau antecesorii săi într-ale președinției! În acest context, în care structurile rămase intacte ale comunismului domină justiția, armata și forțele polițienești, se explică de ce dl Constantinescu începe să fie ascultat: pentru că reziduurile comuniste îl percep tot mai mult ca pe unul
Aisbergul ca o cioară vopsită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18081_a_19406]
-
-și lase pruncul și căminul pentru a alăpta nou-născuta familiei nobiliare și unde va rămîne peste treizeci de ani) i se contrapune biografia Costanzei Safamita, protagonista, nefericita marchiză, și a celor din cercul ei. Din cauza multitudinii personajelor (unele cu prenumele antecesorilor) și pentru că se vorbește despre întreg clanul Safamita, la sfîrșitul cărții este dată lista personajelor grupate genealogic. I se adaugă lista rudelor mai îndepărtate, a prietenilor, a preoților familiei, a personalului auxiliar al diferitelor clanuri. Alături de nelipsita concurență economică (dublată
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
indolența unor contemporani la care pofta de a privi dincolo de epoca proprie s-a sleit. Cum ultimele două cauze sunt străine literaturii, efortul unui istoric literar e de reveni la autonomia criteriului estetic atunci cînd judecă secvențe din opera unor antecesori ca cei din gruparea „Iconar“. Acesta e cazul lui Mircea A. Diaconu din Studii bucovinene, intenția criticului sucevean mergînd spre o analiză a operei „iconarilor“ din care imprecațiile ideologice să lipsească. Și cum opera nu apare din neant, ci din
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
liric, într-o epocă tot mai opacă. Amânând puțin analiza cărții sale (și trecând peste amănuntul că o apărare a Poeziei ar impune, totuși, o înzestrare artistică superioară), să admitem că versificatorii de astăzi au o viață destul de grea. Spre deosebire de antecesorii lor tipăriți în tiraje mari, recompensați cu premii consistente și introduși (chiar dacă nu cu cele mai bune texte ale lor) în manualele de literatură, "nouăzeciștii" și "milenariștii" afirmați după Revoluție bat încă la porțile editurilor și ale consacrării, cerșind parcă
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
spuselor de acum două decenii și mai bine. Într-adevăr, Iraclie Porumbescu, chiar el, recunoaște originea sa poloneză, numele său fiind Golembiowski. Acesta mărturisește: "Auzii de la bunicul și tatăl meu că în vremile vechi să fi emigrat în Moldova un antecesor al lor din Polonia. Și va fi fost încă și nobil. Bunicul și tatăl meu însă se născură acolo în Moldova, care după aceea deveni Bucovina și fură botezați în legea ortodoxă a țării, fură crescuți între români și se
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
ce trebuie să știe copiii ( fete sau băieți): limbi străine, sport, bătut la mașină, mers cu bicicleta, condus mașina, tricotat ( ) și, evident, bune purtări. Politețea, toleranța, afabilitatea față de cei slabi, neajutorați, fuseseră totdeauna la mare cinste în familia Filitti. Un antecesor ilustru, mitropolitul Țării Românești Dosithei Filitti ( 1734-1825), își lăsase averea jumătate românilor, jumătate grecilor, dăduse bani pentru eliberarea din robia turcească a 500 de creștini, îi silise pe preoți să se școlească temeinic și pusese să se tipărească sumedenie de
O convorbire cu Georgeta Filitti by Laura Guțanu () [Corola-journal/Imaginative/13666_a_14991]
-
pe eșichier) care nu a fost citit și comentat de Al. Cistelecan se poate spune că nu există. Într-atât de atent și receptiv a fost criticul de la "Vatra", "Cuvântul" și din alte publicații, încât el a devenit (ca și antecesorul său Gheorghe Grigurcu) nu numai o instanță valorizatoare, dar și o funcție a poeziei sau, mai liric spus, o umbră a ei. În schimb, proza și reprezentanții săi, cu oase tari de romancieri sau cu stilistica modulară a povestirii, nu
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
în liniile irakiene/ pare speriat, confuz. pe mine mă duce gîndul/ la un înger căzut: da, da, un înger trebuie să fie" (O carte cu paginile albe). Există încă și alte neasemănări între lirismul d-lui Chifu și cel al antecesorilor d-sale din seria '60, cu care are în comun o fandare expresionistă. Acei poeți priveau universul printr-un telescop, pe cînd Gabriel Chifu folosește nu o dată lupa pentru a-i înregistra misterele: "un semn mai mic decît un bob
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
Daniei (scris în 1935 și publicat în 1971) este analizat cu evidenta conștiință a caracterului său de maximă reprezentativitate pentru proza modernistă a lui Anton Holban, atât la nivelul conținutului, cât și al formei. Atent să degajeze aspectele semnificative, cărora antecesorii săi într-ale istoriei literare nu le-au acordat, poate, toată importanța cuvenită, Gh. Glodeanu constată că prozatorul taxează "mediocritatea conduitei umane în fața morții", aducând în prim plan drept erou "un lucid care se autoanalizează fără menajamente" (p. 101) și
Modernismul lui Anton Holban by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8028_a_9353]
-
generațiile postbelice, vine cu ceea ce în lumea anglo-saxonă se numește de cîteva decenii theory. Faptul că „Noii” sînt textualiști, că experimentează la nivelul scriiturii, că citesc „teorie” - e drept, fără program -, și nu doar autori de ficțiune, îi singularizează față de antecesori, ca și față de predecesori. Este de altfel trăsătura pe care Adina Dinițoiu o subliniază în repetate rînduri - apetitul lor pentru teorie și împrumuturile de idei din teoria franceză și, apoi, americană. Adina Dinițoiu observă și că în interiorul „optzeciștilor” se produce
Best of 80’s, remasterizat by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4895_a_6220]
-
mulți autori din generația '80 să semene unii cu alții până la indistincție. ul îi strânge pe tinerii ultimei generații pentru a-i dispersa, apoi, pe centrifuga propriilor fantasme devoratoare. Această desfășurare în doi timpi poate fi urmărită și la "nouăzeciști", antecesorii imediați. Și atunci, la începutul anilor '90, ca și acum, libertatea totală, absolută, sălbatică, frenezia descoperirii și utilizării ei marchează puternic versurile poeților, determinându-i să facă tot ceea ce, de regulă, nu se face; și să scrie tot ceea ce, în
Milenarism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9376_a_10701]
-
în clasa a IV-a), absolvind liceul tocmai la 22 de a Senzitiv, cum s-a considerat cu dreptate, era, inevitabil, un inadaptabil (psihologic și moral). Dar, observă autorul acestei biografii bine scrise, senzitiv este prin neliniștea operei sale, un antecesor al secolului XX (cam pînă la primul război mondial), pentru că această trăsătură este o caracteristică a începutului de secol. În cercul macedonskian a stat - el cel mai tînăr dintre comilitoni și, probabil, cam neluat în seamă, o vreme. Dar ce
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
poate spune că s-a scris prea mult sau prea puțin, atâta vreme cât opiniile exegeților îl așază pe poziții ireconciliabile, fiecare pledând cu argumente aparent convingătoare că dreptatea se află de partea lui. Dacă unii critici, întemeiați pe singularitatea operei fără antecesori și fără urmași imediați, rămân la mai puțin operante formule mai generale: T. Breza (,copil găsit"), B. Lewitówna (,fenomen neobișnuit"), J. Ficowski (,expresie unică") ș.a., alții, în schimb, îl apropie precumpănitor, spre a-l defini astfel, de ceilalți scriitori: - E.
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
posibil" că la noi "conviețuiesc" într-o manieră credințeleť. Dar nu despre căutările și achizițiile mele vreau să vorbesc, nu asupra lor doresc să insist, ci - folosindu-mă de acest prilej - să-i informez pe Cronicari că au un ilustru antecesor. Da, chiar pe mai sus însemnatul George Topîrceanu. Lucru pe care, mărturisesc, și eu l-am aflat destul de recent. Și spunându-mi că, poate, într-o zi s-ar putea inaugura Muzeul perla contemporană, să le adaug și pe cele
Topîrceanu - pescuitor de perle by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9300_a_10625]
-
al culturii populare". Mai tîrziu, în 1985, Romulus Vulcănescu, autor al unei dense lucrări intitulată Mitologie română, exegeză teoretică a domeniului, definea scrierea lui Tudor Pamfile numai o "mitografie antologică", ba chiar socotind că ea nu aduce nimic nou față de antecesori. Dar alți specialiști, ca, de pildă, Ovidiu Papadima, au socotit că lipsa de metodă a lui Pamfile e, dimpotrivă, un merit. "Tudor Pamfile, considera Papadima, n-a supus din fericire tot acest ansamblu de creație patului procustian al unei viziuni
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
e doamna de la Educație. Descinzând din augusta tradiție a "femeii cu coc", magnific ilustrată de tovarășele Găinușe, Mureșan, Dobrin, Gâdea (un coc adaptat, firește, economiei de piață!), d-na Andronescu n-are altă obsesie decât să treacă în uitare imaginea antecesorului său, Andrei Marga. Risipă de energie inutilă: liderul țărănist e singurul reformist autentic din toată activitatea de unsprezece ani a clasei politice din România! Incapabilă să propună un program propriu, actuala șefă a profesorimii române își risipește energia pentru a
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]
-
prima sa poezie, la 19 ani dădea deja extraordinare versiuni românești din Heine, iar la 20 de ani ajunsese aproape un „scriitor profesionist", încercînd chiar să trăiască din scris. În regimul traducerilor, cei doi seamănă și mai mult: ca și antecesorul său, scriitorul imaginează un adevărat „program de traduceri'', urmărind să transpună în românește marea poezie universală. Iosif oferă variante subtile și inspirate ale marilor poeți germani (Goethe, Schiller, Heine, Bürger, Lenau, Wagner), îi traduce pe Shakespeare, Shelley, pe Corneille, La
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
scrieri recente pe care le folosește prea mult (în locul chiar al propriilor aprecieri) în text, în capitole speciale, prea abundent pentru a nu pune la îndoială originalitatea acestei introduceri în istoria filosofiei românești. E, mai curînd, un eseu prea îndatorat antecesorilor despre filosofia românească în veacul pe care, tocmai, l-am depășit. Postfața d-lui Ion Ianoși, densă, cam lasă să se înțeleagă această caracteristică prea laxă a lucrării. Costică Brădățan, O introducere la istoria filosofiei românești în secolul XX. Postfață
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]