743 matches
-
valabile poate doar în școala antiohiană); în exegeza textului biblic, sînt lăsate deoparte problemele cu caracter filologic și istoric. Bibliografie. Pentru o primă informare, R. Devreesse, Chaînes exégétiques grecques, DBS I, 1084 și urm.; S. Leanza, „L’esegesi biblica cristiana antica: scolii e catene”, în ***, Esegesi, Parafrasi e Compilazione in età tardoantica, Atti del Terzo Convegno di Studi Tardoantichi, D’Auria, Napoli, 1995, pp. 209-227. 5. Procopius din Gaza Gaza, oraș din Siria, a cunoscut o relativă înflorire care s-a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cărora li se evidențiază calitățile morale, politice, militare și culturale. Cărturarul așază la baza civilizației românești Antichitatea clasică și istoria romanilor, subiect a două dintre contribuțiile sale: Istoria romanilor (1829-1830), prelucrare după O. Goldsmith, ce popularizează idei din Montesquieu, și Anticile romanilor acum întâia oară românește scrise (1832-1833), o compilație extinsă ce prezintă organizarea societății și a instituțiilor romane (magistratură, armată etc.). În adaosuri personale, insistă asupra elementelor de civilizație, mitologie, credințe și datini românești, pe care le consideră derivate din
BOJINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
Abkunft sind”, Pesta, 1827; ed. (Respundere desgurzătoare la cârtirea cea în Halle în anul 1823 sub titula „Erweiss dass die Walachen nicht römischer Abkunft sind”), Buda, 1928; Diregătoriul bunei-creștere spre îndreptarea multor părinți și bun folosul tinerimei române, Buda, 1830; Anticile romanilor acum întâia oară românește scrise, I-II, Buda, 1832-1833; Scrieri, îngr. și introd. Nicolae Bocșan, Timișoara, 1978. Repere bibliografice: Gh. Ungureanu, Jurisconsultul Damaschin T. Bojincă (1802-1869), Iași, 1930; Traian Topliceanu, Damaschin Bojânca, Oravița, 1933; Lupaș, Cronicari, I, 175-183; Georges
BOJINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
I, Le nouveau peuple (des origines à 250), Paris, 2000, sous la direction de A. Vauchez et M. Venard ; t. II, Naissance d’une chrétienté 250-430, sous la responsabilité de Ch. et L. Pietri, Paris, 1995. Jossa, J., Il cristianesimo antico dalle origini al concilio di Nicea, Rome, 1998. Monaci Castagno, A. (éd.), Origene. Dizionario. La cultura, il pensiero, le opere, Rome, 2000. Moreschini, C.; Norelli, E., Storia della letteratura cristiana antica greca e latina, Brescia, 1995-1996, 2 vol. Patrologiae cursus
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
et L. Pietri, Paris, 1995. Jossa, J., Il cristianesimo antico dalle origini al concilio di Nicea, Rome, 1998. Monaci Castagno, A. (éd.), Origene. Dizionario. La cultura, il pensiero, le opere, Rome, 2000. Moreschini, C.; Norelli, E., Storia della letteratura cristiana antica greca e latina, Brescia, 1995-1996, 2 vol. Patrologiae cursus completus, éd. J.-P. Migne, Series Graeca, Paris, 1857-1866. Patrologiae cursus completus, éd. J.-P. Migne, Series Latina, Paris, 1841-1864. Saulnier, C., avec la collaboration de Ch. Perrot, Histoire d’Israël
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Series Latina, Paris, 1841-1864. Saulnier, C., avec la collaboration de Ch. Perrot, Histoire d’Israël, vol. III, De la conquête d’Alexandre à la destruction du temple (331 a. C.-135 a. D.), Paris, 1985. Simonetti, M.; Prinzivalli, E. Storia della letteratura cristiana antica, Casale Monferrato, 1999. Texte vechi și traduceri (în ordinea capitolelor) Septuaginta, éd. A. Rahlfs, Stuttgart, 1979. La Bible d’Alexandrie, publiée sous la direction de M. Harl, G. Dorival et O. Munnich, Paris, 1986-... Susanna-Daniel-Bel et Draco, éd. J. Ziegler
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Book of Rules, Atlanta, 1989. Badilita, C., L’Apocalypse de Jean et la littérature apocalyptique judéo-chrétienne București, 1998. Badilita, C., „L’Anticristo e l’Impero romano : Ireneo e Ippolito. Saggio sul «male katechontico»”, în Il Dio mortale. Teologie politiche tra antico e contemporaneo, P. Bettiolo et G. Filoramo (éd.), Brescia, 2002, pp. 135-161. Badilita, C., Manual de anticristologie. Studii, dosar bilic și traduceri, Iași, 2002. Barbuto, G.M., Il principe e l’Anticristo, Naples, 1944. Bardy, G., „Théodoret”, în Dictionnaire de théologie
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Oracles sibyllins”, în Hebrew Union College Annual, 43, 1972, pp. 29-76. Nock, A.D., Conversion : the old and the new in religion from Alexander the Great to Augustin of Hippo, Londres, 1933 (réimpr. 1998). Norelli, E., „Profezia e politica nella ricezione antica dell’Apocalisse : Ippolito e Vittorino di Petovio”, în Annali dell’Istituto storico italo-germanico in Trento, 25, 1999, pp. 315-346. Norelli, E., Ippolito, L’Anticristo, intr., éd., trad. italienne et commentaire, Florence, 1987. Norelli, E., L’ascensione di Isaia. Studi su
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Testi sull’Anticristo, secolo III, Florence, 1992. Scholem, G., Le Messianisme juif : essais sur la spiritualité du judaïsme, Paris, 1992. Sebeok, A.Th. (éd.), Myth : A Symposium, Bloomington, 1958. Sfameni Gasparro, G., Oracoli Profeti Sibile. Rivelazione e salvezza nel mondo antico, Rome, 2002. Simon, M., Verus Israel. Étude sur les relations entre chrétiens et juifs dans l’Empire romain (135-425), Paris, 1964. Simonetti, M., (éd.), Ippolito, Contra Noetum, Bologne, 2000 (avec une longue introduction sur la question d’Hippolyte). Simonetti, M.
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
lucrării Bénédictions de Jacob”, Rome, 1982, pp. 5‑18, și de E. Norelli, „Il problema storico‑letterario di Ippolito”, în Ippolito, L’Anticristo, Florența, 1987, pp. 9‑35. De același autor, capitolul consacrat lui Hipolit în Storia della letteratura cristiana antica greca e latina, redactată în colaborare cu C. Moreschini, Brescia, 1995, vol. I, pp. 338‑344 (trad. rom.: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine, vol. I, Polirom, 2001). În acest capitol, Norelli acceptă ipoteza de lucru propusă de V.
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
di Ippolito”, Orpheus, 12, 1965, pp. 133‑155. . Quaestionum Hippolytearum specimen, Iena, 1864, cap. II, pp. 42‑56. . „Osservazioni...”, p. 150. . Ippolito, L’Anticristo, pp. 41‑42. . Pentru întreaga problematică, cf. articolul lui E. Norelli, „Profezia e politica nella ricezione antica dell’Apocalisse: Ippolito e Vittorino di Petovio”, în Annali dell’Istituto storico italo‑germanico in Trento, 25, 1999, pp. 315‑346. . Ier. 14,14; 23,16.26; 27,15; 28, 5; 29,9.31; Iez. 13,2; Deut. 18,20
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Hom. in Is. 8, 2. Norelli, op. cit., p. 198. . Vezi Herodot, Enquêtes, III, 80‑82; Platon, Politica, 291d‑303c; Aristotel, Politice, II, 1; Cicero, Republica, I, 20‑47; Polibiu, Hist., cartea VI. Dezvoltarea, la Norelli, „Profezia e politica nella ricezione antica dell’Apocalisse: Ippolito e Vittorino di Petovio”, pp. 330‑335. . 1 Apol. 52, 3; Dial. 14, 8; 31, 1; 32, 1; 49, 2; 110, 2; 121, 3. La Irineu, Adu. haer. IV, 33, 1; cf. Hipolit, Com. Dan. IV 18
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în limba română de Liviu Pop și John Tipei, Oradea, Editura Cartea Creștină, 1995, p. 1333. 43. Vezi Dicționar biblic, ed. cit., pp. 1132-1133. 44. Ibidem, pp. 1138-1139. 45. Ibidem, p. 1133. 46. Vezi Dumitru Tudor, Donne celebris del mondo antico, [Milano], Mursia, [1980], p. 68 (cercetare la care voi apela des în paginile ce urmează), versiunea românească: Femei vestite din lumea antică, București, 1972. Vezi, de asemenea, și tomul al III-lea al dicționarului Etymologicum Magnum Romaniae de B.P. Hasdeu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în Patrologia graeca, col. 561. Vezi și pr. Marin Braniște, op. cit., p. 144. 182. S. B. Dașkov, Dicționar de împărați bizantini, [vers. rom.], p. 180. 183. După S. B. Dașkov, op. cit., p. 182. 184. Dumitru Tudor, Donne celebri del mondo antico, p. 363. 185. Dumitru Tudor, op. cit., p. 364. 186. Ibidem, p. 365. 187. Vezi Gherasim Timuș, Sfintele creștinismului. Dicționar, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2003, p. 22. 188. Gherasim Timuș, op. cit., p. 131. 189. Ibidem, p. 102. 190. Ibidem, p. 150. 191
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Sfidarea paradoxului V. pleacă de la o cercetare de logică privind conceptul în sine, în continuare dedicând capitole separate examinării modului în care paradoxul poate fi identificat și analizat de-a lungul timpului, de la Antichitatea europeană, trecând prin India și China antică și ajungând la Evul Mediu, până la ceea ce înseamnă paradoxul în știință, în matematică și logică, în limbaj și în literatură. Autorul aduce laolaltă numeroase exemple de paradoxuri din cele mai neașteptate domenii, comentându-le și invocând ca argumente părerile unor
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
să colaboreze cu traduceri la Editura de Stat pentru Literatură și Artă și publică tălmăcirea nuvelei Michael Kohlhaas de Heinrich von Kleist (1955) și o selecție din nuvelele lui Thomas Mann (1960). În 1960-1961 se va întoarce spre lumea Greciei antice scriind mai multe eseuri, intitulate Dialoguri cu eroii tragici. Prima lucrare amplă publicată de V. în România e Montaigne. Omul și opera (1936), în care expune aserțiunile tradiționale privind evoluția moralistului de la stoicism la scepticism și de aici la epicureism
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
În concluzie, până la adoptarea numelui Craiova, legat probabil într-un fel de Banatul crăiesc al Severinului, dar cu siguranță anterior constituirii Marii Bănii a Craiovei, între dealurile din vest și est și între mlaștinile din nord și sud, pe urmele anticei Pelendava se afla un conglomerat de așezări rurale, poate cu un centru meșteșugăresc și comercial cu caracter de târg, în preajma viitoarei reședințe a Băniei, pe malul de nisipuri din lunca largă a Jiului. Acest "conglomerat", legat de o importantă trecere
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
40 Capitolul II. Primele curricula implicite și tacite 43 2.1. Preistoria curriculumului educațional 43 2.2. Primele curricula ale umanității 45 2.2.1. Curriculumul edubba 45 2.2.2. Curriculumul „Casei Vieții” 46 2.3. Curricula în Grecia antică 48 2.4. Polymatheia sofistă 49 2.5. Curricula ezoterice 50 2.5.1. Misterele de la Eleusis 50 2.5.2. Misterele dionisiace 51 2.5.3. Misterele orfice 52 2.5.4. Misterele pitagoreice 52 Note și referințe bibliografice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nici un fel de soluții. Comenius a mizat totul pe „cartea educației”, avertizând că aceasta este singura alternativă a Europei, prăbușită într-o autoflagelare de proporții fără precedent. A numit această soluție pansophia, „înțelepciune universală”, corelând-o în chip explicit cu antica paideia. Nu era o reîntoarcere la trecut, ci o soluție adaptată vremii și viitorimii în pericol. A fost influențat profund în această trudă de marile mișcări spirituale și politice ale vremii: mișcarea rozicruciană din care, se pare, făcea parte; schisma
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
susținea pe umerii săi, „ca niște stâlpi înalți”, Cerul și Pământul. Dintr-o astfel de poziție este posibil să vezi și să cunoști totul, până la marginile lumii. Așadar, insula Ogigia era, pe atunci, „capitala culturală” a lumii, „orașul-lumină”, precum Roma antică sau Parisul modern. La aceasta se adaugă virtuțile paideutice excepționale ale nimfei. Calipso, „cea cu mândre plete”, îl reține pe Ulise „cu vorbe blânde, dulci, mângâitoare” și îi oferă nu numai dragostea ei, dar și ceea ce zeii le interziseseră oamenilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să evoce viața de zi cu zi a românilor într-o carte care, deși metodologic și „filosofic” depășită, își mai păstrează încă o parte din savoare: „Lucrarea de față prezintă o panoramă a vieții românilor de la Roma și din Italia antică în dezvoltarea ei istorică. Diferitele aspecte ale vieții lor de toate zilele nu sunt tratate în mod static ș...ț, ci ținând seama de schimbările produse în cursul celor aproape 12 veacuri ce s-au scurs de la mijlocul secolului al
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
limpede o „intenție auctorială” (ce știe, în primul rând, să cearnă), a crescut o carte care nu poate fi socotită doar traducere sau prelucrare. După ce hotărnicește Asia și îi evocă bogățiile, M. deslușește caracterul ales al acestui continent (reflex al anticei Laus Asiae) între celelalte pământuri: „Ea le întrece pe toate celelalte mai ales prin vechime, pentru că în Asia a făcut Dumnezeu raiul și tot aici au fost creați și primii oameni, strămoșii noștri, Adam și Eva, unde neamul lor a
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
poeții latini nu vor scrie deloc dramă satirică, în locul ei ivindu-se comedia nouă a lui Plaut și Terențiu. P. a luat în seamă și necesitatea de a alcătui cărți de istorie în vederea familiarizării cititorului nespecializat: O istorie a Greciei antice (1988), până la moartea lui Alexandru Macedon, continuă cu Istoria epocii elenistice (1996), scrieri în care nu s-a mulțumit cu o simplă înșiruire de evenimente succedate pe vastul teritoriu cucerit de elini, ci a pus în valoare strălucitele lor realizări
PIATKOWSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]
-
muri, cu lacrima alături,/sărăcia, rănile, oftatulă Doina cui va spune, când o-mpături,/c-au fost toate astea pe la leatul când pornise omul să doboare/lepra neagră-a vechilor zavistii, ca un Făt-Frumos pe-un cal de soare/pe deasupra anticelor triștii? (Ă) Nu răsună În veacuri Herodoții?/ Câte graiuri foamea nu-și uscară, de prin funduri palide de Sciții/până-n fruntea lanelor de vară? Iar acum: puzderiile astea/de lumini, de oameni pretutindeni! Deodată tinere deprinderi -/vremea: ca poenile-n Armindeni
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
când au descălecat și hunii și maghiarii pe pusta părăsită, pentru ca pe urmă să cotropească și să pună în sclavie poporul daco-roman. Noi, femeile și mamele române, mândre de gloria străbunilor noștri, care au adus legionarii din Roma pe pământul anticei Dacii avem datoria a protesta contra afirmațiilor d-lui Mussolini. Frați, veniți și vedeți în Deva și la toate muzeele ce cuprind toate relicvele romane, asemănătoare neamului nostru; veniți și vedeți chipul roman al țăranilor noștri cu care vă puteți
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]