607 matches
-
decalajului dintre clasele de nivel superior și cele de nivel inferior. Iată de ce, atunci când se discută problema integrării În școlile de masă a copiilor cu deficiențe mentale, accentul nu trebuie pus pe formele de organizare a claselor, ci pe măsurile anticipative, centrate pe problemele specifice fiecărui copil, care pot sprijini integrarea organică a copiilor cu probleme de adaptare În fluxul normal din școala obișnuită, știut fiind faptul că mulți copii cu eșec școlar repetat ajung să fie suspectați și ulterior declarați
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
șantaj sentimental. Și pentru ca șantajul să fie loial, seducătorul face la urmă o proslăvire, apropiind din nou de femeie imaginea divinității: „Decît zicîndu-ți de viață al doilea Dumnezeu”... Fuga lui Conachi cuprinde patru etape. a) Amenințarea cu fuga. Un scenariu anticipativ, un proiect de Îngropare benevolă În pustiu Însoțit de un reproș moderat și de o propunere de reconciliere. Scopul este a Înspăimînta (citește: șantaja) o ibovnică mîndră și greu accesibilă. Seducătorul amenință cu exilul În imaginar și cu o moarte
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aspect surprins în prealabil cu privirea"3. Arta își are proveniența în Grecia pentru că acolo omul a ajuns să cunoască pentru prima oară mecanismul ajungerii la prezență ca trecere de la nevăzut la vizibil. Orice artist stă sub semnul Atenei premergătoare, anticipativ scrutătoare și cumpănind la limita prezenței viitoare. El are cunoașterea închiderii în limită și formă, care premerge deschiderii în prezență a operei. El deține punctul de pornire ca moment încheiat (peras și morphe ca telos, ca sfîrșit) și, tocmai de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în prezență a operei. El deține punctul de pornire ca moment încheiat (peras și morphe ca telos, ca sfîrșit) și, tocmai de aceea, el are pricepere în modul de a proceda, de a trece la realizarea operei. Fără acest sfârșit anticipativ nașterea operei nu este cu putință. Artistul este, așadar, un agent al limitei, cel ce o poartă în sine, cel care are cultul ei, care o cultivă, o experimentează, care așază în limită și care, astfel, face ca ceva să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ceea ce pentru om rămâne obscur. Lui Heidegger i-ar fi plăcut să spună: tragedia e spectacolul stării-de-neascundere a ascunderii înseși, ieșirea în lumină a obscurității ca obscuritate, vizibilitatea invizibilului ca invizibil. Din acest moment rolul zeiței Atena se încheie. Privirea anticipativă și limpede a zeiței se îndreaptă doar înspre ceea ce este încă nevăzut, nu înspre ceea ce trebuie să rămână nevăzut. Spre ceea ce este încă nevăzut, dar urmează să devină vizibil, nu înspre ceea ce este nevăzut și urmează să persiste în obscuritate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pentru lucruri de inimă. Și totuși, oricât de importantă ar fi transpunerea românească a lui Heidegger și Platon, nu încetez să mă întreb dacă am voie să amân în felul acesta proiectul tratatului despre limită (Peratologia) și lucrarea aplicativă și anticipativă despre simbol (după tragic, un fel de peratologie regională II). Simple îndoieli retorice, pentru că angajamentele sânt deja făcute (interesant: Vittorio Klostermann, înainte de a ceda editurii românești drepturile pentru traducerea lui Heidegger, a cerut informații despre Ausbildung-ul traducătorului). Tot pentru aceste
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a vrut să facă. Când de fapt singura problemă este ce faci și ce ai făcut tu cu timpul tău. L-ai împlinit? Sau l-ai risipit? Acest "a împlini timpul" nu poate surveni decât pentru cei care "au ținut anticipativ moartea sub ochi" și care au avut precocitatea acestei țineri sub ochi. Tocmai pentru că am știut din prima clipă, din clipa în care am fost depus, coborând din autobuzul de la Frankfurt, în fața hotelului Mariott, că "timpul meu de la Heidelberg" are
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la rândul său, îl alegea pe primar. Este adevărat că primarul și-a păstrat poziția de "executiv" al departamentului, ocupându-se de agendă și buget și continuînd să fie responsabil de executarea deciziilor 4. De asemenea, a exercitat o "supraveghere anticipativă" (la tutelle a priori) asupra deciziilor consiliilor departamentale și municipale. Cu toate acestea, după înaintarea legilor din 1871 și 1884, a trebuit să se ocupe de ansamblurile alese în mod democratic care accentuau legitimitatea care rezulta din alegerea lor prin
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
etc. Așa cum arătase R.K. Merton, unii oameni care doresc a trece la un statut superior (să ocupe un post mai bun, să fie acceptat Într-un club select, să poată avea prieteni de statut superior etc.), practică așa-numita „socializare anticipativă”, adică Încep a se comporta asemănător statutului (grupului) În care ar dori să intre pentru a convinge membrii acestuia că este credibil, că poate fi acceptat ca „unul dintre ei”. Accentul pus pe servicii conduce la subiectivizarea și axiologizarea economiilor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
bine) tocmai pentru că el, spre deosebire de proprietar, are capacitatea de a evita acele pierderi generate de reglajul spontan al piețelor. Dacă „mâna invizibilă a piețelor” oferă un reglaj de tipul „fead-back”, cel capabil a fi realizat de manager este „fead-for” (adică anticipativ). Dar managementul profesionist prezintă și o serie de dezavantaje, pericole potențiale. Capitalistul care-și conduce singur afacerea poate greși din necunoaștere sau eroare involuntară. Managerul, fiind pus În situația de a decide „pe banii altuia”, poate lua În mod voit
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de obicei, nu câștigă cel care are formația cea mai bună, ci acela care știe să joace mai bine. Atunci când ne educăm inteligența, Învățăm să jucăm bine cu cărțile pe care le avem, chiar dacă nu ne avantajează Întotdeauna. (O notă anticipativă: ceva mai Încolo voi arăta cum unul dintre scopurile inteligenței sociale - acela care ne-a făcut să inventăm Învățământul obligatoriu, asistența medicală, sistemul de drepturi - este limitarea puterii exercitate de hazard și de noroc. Mai bine spus, să facem În
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
și operațiilor angajate În cadrul activităților de educație/instrucție conform finalităților asumate la nivel de sistem și de proces În vederea asigurării funcționalității sociale a acestuia În sens managerial global, optim, strategic. Activitatea de proiectare didactică valorifică acțiunile și operațiile de definire anticipativă a obiectivelor, conținuturilor, strategiilor Învățării, probelor de evaluare și mai ales ale relațiilor dintre acestea În condițiile unui mod de organizare al procesului de Învățământ. Specificul activității de proiectare didactică evidențiază importanța acțiunilor de planificare - programare concretizare a instruirii/educației
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
care să contribuie la creșterea calității procesului educațional pentru specializările rămase; • Schimbări În metodologia predării și În contextele de facilitare a Învățării; • Flexibilizarea rutelor de studii În raport cu interesele și performanțele studenților; • Introducerea sistemului de selecție pe parcursul studiilor; h) Dezvoltarea caracterului anticipativ și creativ al Învățământului superior prin promovarea de noi calificări și profesii pe piața forței de muncă În raport cu inovațiile științifice și tehnice. Învățământul universitar trebuie să iasă din relativa sa izolare și să se integreze mai mult În dinamica comunităților
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
sau Însușit. La fel ca În activitatea de cercetare, În cazul Însușirii unui obiect de Învățământ, nou, la student apare, de regulă, o anumită necesitate și un anumit interes față de studierea acestuia. Apoi urmează formularea unor ipoteze, a unor răspunsuri anticipative, la problema pusă. Ipotezele respective pot fi verificate pe cale experimentală. Firește că rezultatele activității nu vor fi asemănătoare Într-un caz și celălalt. Consecința studiului aprofundat, științific, va fi o descoperire. Rezultatul procesului instructiv educativ va fi, pe cât posibil, o
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
scurt discurs literar, care uzează cu predilecție de trăsăturile oralității, decât de cele specifice scriiturii, tocmai pentru că este destinat istorisirii în fața unui public pe care trebuie să-l convingă. Astfel, binecunoscuta captatio benevolentiae se realizează prin titlul desfășurat, cu funcție anticipativă, care are menirea să ne introducă direct în rolurile jucate de cei doi, fără prea multe ocolișuri, dar și să ne avertizeze asupra conținutului prin epitetul ce deschide istorisirea: "Șugubața rugăminte făcută stăpânului său de către sus-numitul bucătar". Sunt prezente, parodic
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
formative și a utilizării feedbackului pentru stimularea progresului, • utilizarea intensivă a resurselor tehnologice de informare și comunicare TIC. Prin specificul conceperii și concretizării în aceste condiții, proiectarea astfel construită nu poate fi una descriptivă, prescrisă (ca în behavioristul ID), nici una anticipativă care aplică principiile "pedagogiei prin obiective" (operaționale). Considerăm că ea poate fi: • una conceptuală, prin studiul contextului pedagogic, al relațiilor între elementele curriculare antrenate, privind-o ca o problemă complexă de rezolvat științific și • una procedurală, care explorează alternative de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
o listă a sarcinilor ordonate progresiv, care se proiectează distinct, secvențial. Diversificarea progresivă ulterioară arată posibilitatea existenței a mai multor abordări ale modului de proiectare (P. de Lisle, 1997): cea descriptivă (prezintă funcționalitatea, procesele din realitatea naturală a instruirii), cea anticipativă (cu definirea scopurilor, a obiectivelor), cea conceptuală (explorează relațiile între variabilele instruirii), cea procedurală (explorează cum se aplică diferitele strategii). Actualmente, interesează proiectarea anticipativă și procedurală, pentru că se raportează la situații concrete, oferă soluții, arată cum se rezolvă o teorie
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
proiectare (P. de Lisle, 1997): cea descriptivă (prezintă funcționalitatea, procesele din realitatea naturală a instruirii), cea anticipativă (cu definirea scopurilor, a obiectivelor), cea conceptuală (explorează relațiile între variabilele instruirii), cea procedurală (explorează cum se aplică diferitele strategii). Actualmente, interesează proiectarea anticipativă și procedurală, pentru că se raportează la situații concrete, oferă soluții, arată cum se rezolvă o teorie asupra instruirii, arată metode de desfășurare și autoreglare a proceselor. Iar educatorul-proiectant poate avea atitudine pozitivistă (respectă rolul legității, relațiilor cauză-efect, al normelor) sau
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
consecințialism când un analist apreciază o valoare în lumina consecințelor punerii sale în practică. Se vorbește despre proporționalism atunci când o valoare este estimată în lumina unei echilibrări între efectele bune și rele ale punerii sale în practică. Judecata poate fi anticipativă sau evaluativă. Este anticipativă atunci când nu dispunem încă de parametrii observabili care ar dovedi acțiunea efectivă a valorii. La momentul în care scriem, legea interzice portul însemnelor religioase ostentative la școală și este, deocamdată, la începutul aplicării sale. Nu îi
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
apreciază o valoare în lumina consecințelor punerii sale în practică. Se vorbește despre proporționalism atunci când o valoare este estimată în lumina unei echilibrări între efectele bune și rele ale punerii sale în practică. Judecata poate fi anticipativă sau evaluativă. Este anticipativă atunci când nu dispunem încă de parametrii observabili care ar dovedi acțiunea efectivă a valorii. La momentul în care scriem, legea interzice portul însemnelor religioase ostentative la școală și este, deocamdată, la începutul aplicării sale. Nu îi putem anticipa efectele, adică
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și socială, prin acceptarea unui soț de altă naționalitate și ulterior prin negarea stării de demnitate. ÎI.5.b. Modalizarea indice identitar Acțiunile unei ființe umane trebuie analizate atât din punctul de vedere al temporalizării (structura spațială retrospectivă, prezența și anticipativa), cât și din punctul de vedere al aspectualizării (structura internă). Aspectualizarea implică existența unui agent capabil de a realiza anumite acțiuni sau de a trăi anumite stări. Această abilitate, care poate fi exprimată explicit sau/ și implicit, este o instanță
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de a viețui în afara textului. Prin selectarea celor mai reușite sau mai relevante emisiuni își asigură locul în texte valoroase, deschise către un agent uman cu tot alaiul de emoții etice și estetice. Odată cu trecerea timpului, cronicile, prin natura lor anticipativă, pot ajunge în neconcordanță cu răspunsul final al receptorilor unei opere, dacă nu asociază rigurozitatea critică cu autoexigența. Monica Lovinescu vorbește despre importanța memoriilor atât în calitate de autor de memorii, justificându-și actul creator în prefețele Jurnalelor și de-a lungul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
gândire, pe care elevul nu ar avea cum să le abordeze spontan; îi învață să-și organizeze cunoștințele la un nivel superior de abstractizare, să sesizeze probleme mari, de sinteză. Unele forme ale expunerii joacă un rol conclusiv, dar și anticipativ în raport cu alte genuri de activitate, în sensul că ele furnizează un cadru conceptual care va servi drept suport pentru efectuarea în continuare a studiului individual de profunzime; ele oferă un punct de plecare (de deschidere) spre o cunoaștere mai cuprinzătoare
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
și permisiv la varietatea procedurală, de adaptare la situații și evoluții ale elevilor”. (C. Cucoș, 2002) PREDARE 1. Proiectarea - premisă a reușitei activității didactice - definiție (apud Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., 2003): include un ansamblu de operații de elaborare și organizare anticipativă a obiectivelor, conținutului, strategiilor de predare-învățare, a modalităților de evaluare a rezultatelor obținute, precum și a relațiilor dintre acestea - funcții: - de anticipare a obiectivelor, conținuturilor, metodelor și mijloacelor de învățare, a instrumentelor de evaluare și a relațiilor ce se stabilesc între
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
faze sau etape principale: − faza previzională - caracterizată prin preponderența previziunii bazate pe anticiparea de modalități, metode, soluții organizatorice, motivaționale și de evaluare superioare, corespunzător evoluției predeterminate a organizației respective; sunt prioritare deciziile strategice și tactice, managementul având astfel un caracter anticipativ; − faza operativă - caracterizată prin preponderența organizării, coordonării și antrenării personalului în realizarea obiectivelor cuprinse în planurile organizației; predomină adoptarea și implementarea deciziilor curente, managementul având în acest sens un caracter operativ; − faza postoperativă - caracterizată prin preponderența exercitării funcției de control-evaluare
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]