500 matches
-
propriile lor țări, ci țările slabe. Nu putem să schimbăm internaționalismul comunist cu internaționalismul capitalist. În fond, cele două internaționalisme au aceeași finalitate și aceeași origine. 2.7. Uniunea Democratică a Maghiarilor din România - de la apărarea drepturilor etnice la valorizarea anticomunismului În spațiul politic românesc, În rândul partidelor fondate de fostele elite comuniste, UDMR a reprezentat o excepție din punct de vedere doctrinar. Având statut juridic de asociație culturală etnică, uniunea a reprezentat o federație de „identități politice divergente, cu un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
două dintre tipurile principale ale clasei politice românești de după 1989, Convenția Democrată oferea alte două tipuri caracteristice. Cel dintâi este simbolizat prin Corneliu Coposu, liderul țărănist care și-a petrecut aproape Întreaga tinerețe (17 ani!) În Închisorile comuniste; neclintit În anticomunismul său, el a fost principalul artizan al Convenției și fermentul ei spiritual. Al doilea personaj simbol a devenit Emil Constantinescu, profesor la Facultatea de Geologie și rector al Universității din București Între 1992 și 1996; Înainte de 1989, a fost — ca
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
oportunism, În căutarea unui partid care să-i primească. Convenția a fost un conglomerat, cu deosebiri sensibile Între partidele componente, ca și Între generații sau traiectoriile individuale ale oamenilor. Un evantai foarte larg, de la vârstnicii trecuți prin Închisori, pentru care anticomunismul a rămas cuvântul de ordine, iar obiectivul reconstituirea societății românești cât mai aproape de varianta interbelică, până la persoane mai tinere, cu carieră satisfăcătoare Înainte de 1989 și motivate mai mult de interese prezente decât de simboluri interbelice sau anticomuniste. Alianța cu Partidul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
comuniști, a fost Înfățișat Într-o lumină negativă de-a lungul perioadei comuniste (deși cu o oarecare atenuare a tonului În anii naționalismului lui Ceaușescu). După 1989, mulți români au ajuns să vadă În el o personificare a patriotismului și anticomunismului. Dar cum să-l asociezi cu democrația și cu respectul datorat celuilalt? Nucleul dur al admiratorilor săi este alcătuit din partizanii soluțiilor autoritare și xenofobe, aparținând Îndeosebi Partidului România Mare — cam tot aceiași care au și nostalgia lui Ceaușescu. În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fonduri, dar dac-o ținem tot așa, ne-om trezi cu reclame pentru detergenți pe catapeteasmă! Oricum, concluzia e tristă: Morega da, Eminescu, nu. printre cărți C ei care cred că "limba de lemn" e-o floricică metaforică din ierbarul anticomunismului românesc se înșală. Ne aflăm în fața unui concept cu solidă fundamentare științifică, cercetat de autori demni de toată stima. Pentru definirea "limbii de lemn" sunt aduse în discuție numele unor Arendt, Friedrich, Brzezinski, asociate cu literatura lui Orwell și, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ca detașament de avangardă a clasei muncitoare, dragi mineri, omoară, toată scursura și pegra societății adunată acolo sfidând normele democrației și ale statului de drept și transformând centrul orașului Într-o cloacă și un focar de infecție În numele unui pretins anticomunism și atacând instituțiile publice, sediul Poliției Capitalei și Televiziunea Română Liberă, provocând prejudicii și pagube de milioane, omoară, omoară, trupele de legionari care au devastate și s-au dedat la acte de vandalism, omoară omoară omoară, partidele așa-zis istorice și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
politice (Launiusxe "Launius, Michael" 1984, 1991; Leexe "Lee" Youngxe "Young, Gay"-Hwe, 1989). Guvernul ținea sub strictă supraveghere atât activitățile sindicaliștilor, cât și pe cele ale altor grupuri de interese (de exemplu, demonstrațiile studențești), prin mijloace ideologice, dar și fizice: anticomunismul ca instrument ideologic (Lee, Hyo-Jae, 1989, 1996) și forțele polițienești de o mare brutalitate ca instrument fizic. În 1971, a fost adoptată o lege specială care interzicea sindicalizarea și orice activități sindicale în cadrul firmelor cu capital străin. Acest lucru se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
din fabricile cu capital străin, au fost cel mai grav afectate. În zona de prelucrări pentru export Massan, în mare parte bazată pe mici investiții nipone, femeile reprezentau 60% dintre angajați (Lee, Hyo-Jae, 1989, p. 265). Sub pretextul securității naționale (anticomunism), politicile guvernamentale în materie de muncă au impus îngrădirea drepturilor angajaților la negocieri individuale și colective, neînțelegerile dintre patronat și salariați urmând a fi rezolvate prin mijloace de reconciliere coordonate de guvern și care acordau, într-adevăr, tratament preferențial afacerilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
de Sudxe "Coreea de Sud". În cursul îndelungatei sale istorii, ea s-a concentrat asupra unor probleme nespecifice lor, asupra unor chestiuni sociale de interes mai larg, cum ar fi naționalismul, anticolonialismul, independența națională (în prima jumătate a secolului XX), eliberarea și anticomunismul (mai ales în perioada de după război), democratizarea și unificarea (în ultimele decenii). Campania feminină pentru drepturile femeii și egalitate nu a apărut decât la începutul anilor ’70, când industrializarea devenise o chestiune socială și numărul femeilor salariate era ridicat. Munca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
o mare putere militară și politică - Germania, În momentul În care el devine de fapt stâlpul de rezistență al ideologiei oficiale a celui de Al Treilea Reich. Trebuie subliniat că hitlerismul este Înainte de toate antisemitism. Este, ce-i drept, și anticomunism, și anticapitalism, până la un punct. Nu o spun eu, o spune Hitler - oricine a citit Mein Kampf știe foarte clar despre ce vorbesc. Faptul că se ajunge la soluția „finală” a problemei evreiești, cum numeau naziștii exterminarea populației evreiești din
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
veche, proprie și autentică. Un alt exemplu ce poate ilustra fundamentalismul ca antiimperialism este cel ce ne aduce în atenție creșterea bugetului alocat de guvernul maltez pentru cercetarea științifică a culturii populare și a valorilor vechi, autentice. d) Fundamentalismul ca anticomunism reprezintă o altă ipostază a fundamentalismului propus de Tehranian ca reacție adversă în raport cu un regim politic totalitar. Specifică este, în acest caz, reacția protestantismul American față de capcanele unui regim demonic ce a răspândit oriunde în lume teroare și groază. e
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ulterior și în paginile altor periodice, ca Droit et Liberté, Le Candard Enchaîne, Gulliver, care îl acuză de paternalism, rasism sau fascism).693 Hergé a fost însă și un anticapitalist virulent, ipostază în care era chiar mai consecvent decât în anticomunism, prezentând mai mereu politicieni corupți care servesc interese mafiote, trusturi care sunt interesate doar de a-și spori profiturile, fie prin comerțul cu arme, fie prin instigare la război, însă acuzațiile de fascism nu contenesc, Michèle Nieto încheindu-și un
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în orbita nazismului, fiind și arestat în 1944 de Rezistența Belgiană și eliberat tocmai datorită succesului obținut prin Tintin, însă criticase nazismul prin personajul Musstler (Mussolini și Hitler) și se abținuse de la a lăuda regimul, susținând doar ideile "rexiste", ca anticomunismul, anticapitalismul, un oarecare naționalism, catolicismul. Pentru a-și deruta complet oponenții, și-a declarat ulterior și simpatia față de Che Guevara. ibid., p. 130. 695 Ibid., p. 138. Francis Lacassin afirma în Pour un Neuvième Art: "se acuză banda desenată în
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
dacă nu a fost foarte clar la început, s-a limpezit pe parcursul acelor zile în care locuitorii orașului au rezistat singuri în fața dictaturii și forțelor de represiune; iar acest sens a fost acela de anticeaușism, dar care în subsidiar era anticomunism radical. În timpul zilelor insurecționale, timișorenii au conștientizat faptul că trebuie să fie mai bine organizați decât la Brașov în 1987, astfel încât să nu fie reprimați vertiginos. Ei și-au asumat inclusiv rolul unui posibil țap ispășitor, în cazul în care
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
repede marginalizat și pus în umbră. În clădirea Comitetului Central, diferite grupuri propun soluții pentru succesiunea lui Ceaușescu, improvizându-se mai multe guverne susținute de apparatciki (Constantin Dăscălescu, Ilie Verdeț) sau de revoluționari; mulțimea începe să-și radicalizeze atitudinea, clamând anticomunismul și renunțând la anticeaușism, ceea ce-i îngrijorează pe complotiști - drept urmare, grupul Iliescu se infiltrează ca reprezentant al noii Puteri, anunțând hotărârea din balconul Comitetului Central (grupul Iliescu nu este nici aplaudat, nici respins, dar, lucru esențial, este filmat, iar discursul
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
gloanțelor - în schimb Piața Palatului, unde se aflau nu doar anticeaușiști, ci mai ales radicali anticomuniști, este măturată mai întâi de gloanțe ricoșate, apoi de un tir concentrat, întrucât se dăduse ordin să se tragă asupra maselor incontrolabile, care clamau anticomunismul. S-a mizat și pe faptul de a se trage cu arma la întâmplare, unii împotriva altora. Complotul are în plan, apoi, răspândirea zvonului cu intrarea în acțiune a „teroriștilor”. Așa-numita „bătălie de la Televiziune” este dată pornind de la presupusa
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
au constituit o strategie a noii Puteri de a teroriza și controla populația. Prin urmare, Dumitru Mazilu susține că revolta și revoluția au fost secondate și preluate din mers de o conjurație internă a cărei miză era anticeaușismul, și nu anticomunismul. De precizat: cât timp a făcut parte din echipa Iliescu, chiar dacă l-a criticat dur pe noul lider al României, viitorul autor al Revoluției furate nu a dat niciodată de înțeles că evenimentele din decembrie 1989 au alcătuit un cocteil
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
parte, Armata și Securitatea au reprimat demonstrațiile anticomuniste din decembrie 1989, iar pe de altă parte, Ceaușescu a fost boicotat și în cele din urmă trădat de conducerea militară și de poliția secretă. Revolta maselor (spontană și stihinică, sinceră în anticomunismul ei) a fost succedată de mișcarea unui grup de putere alcătuit din membri care „nu erau nici democrați civici anticomuniști, nici liberali pro-occidentali, ci exponenți ai eșalonului secund al birocrației de partid”, care „au făcut tot ce le-a stat
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
au fost membri USLA sau ofițeri din Direcția a V-a a Securității). Alți autori (John Simpson, 1990) combină termeni precum „nebunie revoluționară” și „paranoia” pentru a explica psihoza - inculcată, consideră alte voci, pentru a deturna atenția opiniei publice de la anticomunismul radical vădit de protestatarii din stradă, acest anticomunism neconvenind echipei conduse de Ion Iliescu. Vladimir Tismăneanu (în Revoluția română văzută de ziariști americani și englezi, 1991) afirmă, la rândul său, că scopul FSN a fost atenuarea reacțiilor anticomuniste ale populației
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a V-a a Securității). Alți autori (John Simpson, 1990) combină termeni precum „nebunie revoluționară” și „paranoia” pentru a explica psihoza - inculcată, consideră alte voci, pentru a deturna atenția opiniei publice de la anticomunismul radical vădit de protestatarii din stradă, acest anticomunism neconvenind echipei conduse de Ion Iliescu. Vladimir Tismăneanu (în Revoluția română văzută de ziariști americani și englezi, 1991) afirmă, la rândul său, că scopul FSN a fost atenuarea reacțiilor anticomuniste ale populației. Amplificând panica produsă de „teroriști”, echipa Iliescu a
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de la Moscova, Kristóffy József, la o eventuală acțiune militară comună, pe care cei de la Budapesta nu prea doreau să o priceapă. Cea mai mare deschidere față de propunerile sovietice a manifestat-o Werth Henrik, șeful Marelui Stat Major al armatei, însă anticomunismul consecvent al lui Teleki Pál, credința investită în acțiunea întreprinsă de partea ungară, și, nu în ultimul rând, incredibila relație personală nefastă cu Werth, nu au oferit posibilitatea vreunei cooperări. Dacă am trata la modul neutru valoarea problemei - dar cum
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
la începutul anilor ’50, Prima Lume, a Doua Lume și, respectiv, a Treia Lume. „Dincolo de luptele anticoloniale din Asia și Africa și naționalismul în creștere din America Latină și alți factori au format discursul dezvoltării: războiul rece, nevoia de noi piețe, anticomunismul, teama de suprapopulație și credința în știință și tehnologie[...] A existat un factor care a influențat formarea noii strategii a dezvoltării: intervenția publică în economie” , considera un sociolog american. Constituirea modelului dezvoltării economice a fost determinată de: evenimente istorice; răspândirea
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Ceaușescu la Saddam, de la Mahmoud Ahmadinejad, președintele Iranului (...), și până la alde Dan Ioan Popescu și Tăriceanu, toți vor să fie înfăptuitorii a "ceva nuclear" ("Cotidianul", 24.II.2006); Pentru că regele Mihai poate să însemne ceva mai mult în materie de anticomunism decât alde Ciorbea, Valerică Stoica sau Neluțu Mureșan (C. T. Popescu, Nobelul românesc); Alde Păunescu și Vadim (...) se lăfăie în Senatul României (G. Liiceanu, Ușa interzisă); Ne-au asurzit alde Sorin Panțiș, Radu Scârbu, Mureșan, Babiuc, Remeș, Ciumara și ceilalți (Ședința
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
președintele POB-ului, H. de Man pacifist sub masca neutralității și alți conducători, ca de exemplu Louis de Brouckère, A. Delattre și H. Rollin, precum și în rîndurile socialiștilor norvegieni. August 1939: pactul germano-sovietic exacerbează aceste contradicții întărind și mai mult anticomunismul înverșunat al socialiștilor pacifiști, introducînd altele noi, în special în rîndul emigrației socialiste italiene pentru care acest element neașteptat vine să complice într-un mod aparte misiunea. Unanim antifascistă, această emigrație nu este împărțită nici ea în legătură cu atitudinea ce trebuie
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
și de moment nu se poate realiza între socialiștii pacifiști și comuniștii care, urmînd directivele Kominternului, adesea nu fără dificultăți, abandonează linia antifascistă anterioară, pentru a sprijini o politică pacifistă: conjuncția între aceste două forme diferite de pacifism este imposibilă, anticomunismul fiind mai puternic. O dată cu adevăratul început al celui de-al Doilea Război mondial și cu victoriile fulgerătoare ale lui Hitler în Polonia și apoi în Franța, contextul se găsește, evident, radical modificat, iar Europa trece în întregime sub cizma totalitară
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]