3,836 matches
-
și greco-catolicii să aibă deja 3 astfel de sfinți, în timp ce biserica ortodoxă română continuă să facă ”dosare”. Deranjează, poate, faptul că unii dintre aceștia au avut, în tinerețe, o anumită culoare politică? Nu voi fi niciodată de acord ca rezistența anticomunistă din România să fie fărâmițată pe culori politice, culte și etnii. La ea au participat doar oameni care au dorit binele unui popor, al unei țări ocupate. A apărut legea nr. 217/2015 care vizează, chipurile, renașterea extremei drepte la
Inaugurare monument Haiducii Muscelului [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
reușit să cucerească ultima citadelă a evreilor răsculați iar azi tinerii recruți israelină, băieți și fete, depun jurământul de credință față de țară și popor. Cât de frumos ca și la noi, în acest loc simbolic, Mateiașul și monumentul dedicat rezistenței anticomuniste din Muscel, unitățile militare din Câmpulung-Muscel să facă același lucru. Ulterior, în timpul împărțirii colivei sfințite, cei prezenți aveau să constate că printre ziariștii aflați de față se afla și un reporter al revistei „Observator Militar” din cadrul Trustului de Presă al
Inaugurare monument Haiducii Muscelului [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
coordonate de consilieri sovietici, i-au hăituit zile-n șir, luni, ani de zile, până la exterminarea și capturarea tuturor fugarilor răzleți. Dacă n-au reușit s-o facă singuri, i-au infiltrat masiv, toate, dar absolut toate grupările de rezistență anticomunistă fiind destructurate prin trădare. 25 de ani în care abia zărim mici insule de recunoștință. Doar atât merită, oare, cei care și-au sacrificat viața, tinerețea, familiile, viitorul? Doar câteva lacrimi simbolice, de multe ori prefăcute, într-un ocean de
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
de temniță grea la care au fost condamnați restul, pentru același curaj, de la simpla “omitere de denunț” și “favorizarea infractorului”, adică a “bandiților” din munți, până la “uneltirea împotriva regimului social”. N-a fost canonizat până-n prezent nici un martir al luptei anticomuniste, cleric sau laic. În temnițele comuniste au intrat, mulți pierind acolo, peste 2.000 de preoți ortodocși, iar peste 20 din aceștia au fost chiar executați, murind precum Mucenicii din Biblie. Alte culte religioase au făcut canonizări, înțelegându-le mai
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
COLECTIVĂ. Astfel de gesturi trebuie să se înmulțească, dând de gândit și altora. Țării. Un gest de normalitate îl constituie preluarea de către instituții publice (școli și cămine culturale) și introducerea în trama stradală a numelor unor martiri ai rezistenței armată anticomuniste. La Nucșoara din Muscel, numele învățătorului ION (IANCU) ARNĂUȚOIU și al fiului acestuia, Locotenentul TOMA ARNĂUȚOIU, sunt astfel prețuite. La Câmpulung-Muscel, o stradă poartă numele organizației “HAIDUCII MUSCELULUI”. Totuși, într-o carte extrem de necesară, „Poveștile străzilor din Câmpulung”, dl. ing.
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
debutul fulminant cu romanul Frunzele nu mai sunt aceleași, Mihail Fărcășanu (Villara), fostul lider al tineretului național liberal, a reușit să se refugieze în Occident. A fost condamnat la moarte în contumacie de regimul comunist, dar și-a continuat politica anticomunistă (la un moment dat a ajuns chiar directorul postului de radio "Europa liberă") sacrificându-și însă cariera literară atât de promițător începută. Alexandru Vona și-a scris romanul Ferestrele zidite în anul 1947, dar l-a publicat abia la începutul
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8265_a_9590]
-
Război Mondial și care la Europa Liberă a fost unul dintre primii realizatori ai Actualității politice. Cu meticulozitatea și onoarea sa de fost ofițer, dl Carp n-a negat niciodată că Europa Liberă ar fi fost un post de propagandă anticomunistă. Dar, se întreba retoric Mircea Carp, a întrebat cineva România dacă vrea să devină o țară comunistă? A întrebat cineva România dacă vrea să devină satelit al Moscovei? I-a întrebat cineva pe români dacă ascultau cu plăcere "Vorbește Moscova
Despărțirea de Europa Liberă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8300_a_9625]
-
spune că parcurgem o dactilogramă - n-a văzut manuscrisul - "necenzurată" (p. 5, ghilimelele îi aparțin). Scriitorul a republicat în 1993, la Ed. Creuzet, versiunea cenzurată - cea de-a treia, după 1977, 1978 -, pentru a nu mai fi suspectat de cosmetizare anticomunistă. Mai aflăm că autorul și-a "revizuit" unele pasaje. Dar cenzorii au cenzurat și noua autocenzură. Iată un fenomen în lanț deschis și totodată în cerc vicios, dificil de înlăturat: "ediția de față nu va fi foarte consecventă în a
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
ce era marcată, uzual, de proză, nuanțând astfel componenta expresionistă dominantă. Aș adăuga că direcția criticii sociale și sensul mai profund al amărăciunii existențiale fluctuează, nu numai de la un autor la altul, dar chiar în interiorul aceluiași discurs, cu accente deopotrivă anticomuniste și anticonsumeriste. Violența de atitudine și limbaj la adresa activiștilor, securiștilor, cenzorilor anterevoluționari se împletește (mai apăsat la Marius Ianuș și Elena Vlădăreanu, mai adânc la Ruxandra Novac) cu penalizarea capitalismului sălbatic, a îmbogățiților ridicați pe cadavre și - inevitabil - a societății
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
a procedeelor tehnice specifice postmodernismului românesc din faza de început (perioada textualistă). În fine, recitite astăzi, textele din O sută de ani de zile la Porțile Orientului, Epopeea spațială 2084 sau Planeta Mediocrilor pot fi interpretate ca momente ale rezistenței anticomuniste din perioada finală a dictaturii. Sarcasmul coroziv al acestor texte poate fi pus în relație cu vituperantele intervenții ale lui Neculai Constantin Munteanu de la microfonul Europei Libere. Faptul că textele au apărut în presa din România regimului Ceaușescu spune multe
Postmodernismul (anti)comunist by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8555_a_9880]
-
și au pus în evidență șubrezenia unui sistem care se credea infailibil. În mod paradoxal, aceste romane facile, scrise parcă în joacă, aparțin deopotrivă istoriei literaturii (într-o eventuală secțiune dedicată textualismului satiric), dar și istoriei propriu-zise, la capitolul rezistenței anticomuniste.
Postmodernismul (anti)comunist by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8555_a_9880]
-
50 de ani: trist jubileu!) au confiscat, drept corpuri delicte, o carte de Garabet Ibrăileanu (tocmai fusese condamnat la închisoare un legionar cu numele Ibrăileanu), un rucsac (cu care voiau să demonstreze că arestatul intenționează să-i viziteze pe luptătorii anticomuniști din munți), o medalie Legiunea de Onoare (primită cândva de un strămoș al lui Alexandru Paleologu și considerată de securiști o distincție imperialistă) și o traducere din Hölderlin (care, cuprinzând într-un vers o evocare a munților, constituia de asemenea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8594_a_9919]
-
Alexandru Paleologu și considerată de securiști o distincție imperialistă) și o traducere din Hölderlin (care, cuprinzând într-un vers o evocare a munților, constituia de asemenea, din punctul de vedere al poliției politice, o dovadă a legăturii arestatului cu luptătorii anticomuniști). Figura luminoasă a omului de cultură care își aducea aminte modul barbar în care a fost tratat făcea un contrast puternic cu întunericul din mintea securiștilor de acum cincizeci de ani. Este foarte binevenită și merită salutată inițiativa TVR Cultural
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8594_a_9919]
-
puțin în epocă. După moartea lui Stalin apăruseră și la noi semne timide de dezgheț, ecouri ale noului curs politic declanșat de Moscova. Regimul Dej nu i se putea opune pe față chiar să fi vrut. Admite unele relaxări. Insurecția anticomunistă din Ungaria, a cărei înăbușire Bucureștiul a sprijinit-o prompt, a creat premisele revenirii la îngheț, ceea ce s-a și întâmplat chiar dacă nu brusc. Anul 1957 nu schimbă prea multe, dar 1958, 1959, 1960 reintroduc în România represiunea politică pe
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
XX-lea al PCUS, e privită cu o ironie defăimătoare a servilismului politic: "La Kremlin s-a dat semnalul/ Și-am văzut c-așa stă treaba:/ Ani și ani pe Ťgenialulť/ L-am pupat în cur degeaba!" Toate aceste epigrame anticomuniste l-au costat pe autor cel puțin patru ani de pușcărie, de la sfârșitul anilor '50, până în 1962. Cazul care a devenit cel mai cunoscut după 1990 e acela al poeziei lui Radu Gyr Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane, pentru
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
la Paris, unii intelectuali români au identificat mai multe categorii de exilați, în funcție de momentul și motivația plecării, dar și de atitudinea lor în străinătate. Majoritatea au identificat două mari valuri de surghiuniți cu opțiuni diferite: vechiul exil angajat în lupta anticomunistă și cel nou, preocupat mai ales de reușita profesională în Occident. Monica Lovinescu socotea că pe cei din prima generație îi caracteriza militantismul, pe ceilalți - o abordare mai pragmatică, ei fiind conștienți că revenirea în țară nu mai era cu
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
femeile membre ale Institutului Internațional de Teatru moarte după el. Nu s-a dezis nici o secundă de nimic. De fapte, de vorbe, de discursuri, de complicități. Nu a devenit brusc, odată cu nopțile tragice ale unui decembrie 1989, dizident, vajnic luptător anticomunist. Ca prea mulți care ne consideră, și azi, și mereu, amnezici. L-am ascultat, am dialogat, l-am întrebat, mi-a răspuns. Ne-am respectat reciproc părerile politice, simpatiile. Deși atunci, chestiunea aceasta nu era cel mai la îndemînă lucru
Radu Beligan - 90 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7792_a_9117]
-
în chip incitator, nu promite nimic bun”. Deutsche Welle consideră că, până la alegerile parlamentare, în România, ”vom asista la o bătălie retorică mai plină de mistificări ca niciodată, arătând că, spre deosebire de campaniile din 2008 și 2009, când a renăscut lupta ”anticomunistă”, și pretinsul pericol al vechii nomenclaturi revizioniste, în cea din 2012, se vor ataca teme precum reînvierea ”pericolului rusesc”, că NATO nu ar fi pentru toată lumea o opțiune lipsită de ezitări, că în străfundurile necunoscute ale politicii românești ar exista
Deutsche Welle: Războiul civil, profețit în chip incitator în România, nu promite nimic bun () [Corola-journal/Journalistic/81205_a_82530]
-
pentru autorul cărții doar temă de cercetare și de meditație, ci, de câteva ori, chiar tristă, nemijlocită și brutală realitate: "Arestat în mai multe rânduri (1988-1990), fiind învinuit - scrie el -, în perioada studenției, de Ťpropagandă creștină, ostilă ideologiei marxist-leninisteť, acțiuni anticomuniste și protestatare, a fost deținut politic în închisoarea Jilava (1990)". Bunicul său, Teofan Munteanu, ofițer al Armatei române, a fost deținut politic (1940-1956) în lagărele de concentrare de la Vorkuta și Novorilsk (Siberia).
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
Însumând cazurile de demnitate a intelectualilor români în timpul comunismului și combinând argumentele biografice cu argumentele operei, ieșind din perimetrul strict al literaturii, găsim suficiente exemple în sprijinul unei exemplarități morale ce a fortificat o alternativă ideologică necomunistă, dacă nu explicit anticomunistă, în orice caz de rezistență intelectuală grevată pe o tradiție profundă, salvatoare: istoricii Gh. I. Brătianu, David Prodan, Silviu Dragomir și Alexandru Zub, pedagogul și publicistul Onisifor Ghibu, psihologii Florian Ștefănescu-Goangă și Nicolae Mărgineanu, sociologii Anton Golopenția și Dimitrie Gusti
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
stimula cercetarea științifică asupra perioadei regimului comunist din România, bursele urmând să poarte numele unor personalități, printre care și Regele Mihai. IICCMER va pune la dispoziția tinerilor doctoranzi un număr de cinci burse purtând numele unor personalități emblematice ale rezistenței anticomuniste: Regele Mihai I, Elisabeta Rizea, Monica Lovinescu, Corneliu Coposu și Doina Cornea. Potrivit Institutului, fiecare dintre cele cinci burse oferite vizează o temă distinctă, stabilită în corelație cu specificul contribuției celor cinci personalități. Astfel, bursa "Elisabeta Rizea" propune subiectul mecanismului
Bursa "Regele Mihai", lansată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului () [Corola-journal/Journalistic/81172_a_82497]
-
19, sala Palatului Cultural. în librării Jorge Luis Borges - Cartea de nisip. Proza completă 2 (Ed. Polirom, 42,50 lei); Belle de Jour - Aventurile intime ale unei prostituate de lux londoneze (Ed. Trei, 29,90 lei); xxx Jurnale din rezistența anticomunistă: Vasile Motrescu, Mircea Dobre (Ed. Nemira, 24,90 lei); Richard Wagner - Catrafuse (Ed. Polirom, 23,90 lei); Eduardo Galeano - Fotbalul, lumini și umbre (Ed. Logos, 17,51 lei); Marian Kayes - Lucy Sullivan se mărită (Ed. Polirom, 35,90 lei); Claude
Agenda2006-17-06-timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/284941_a_286270]
-
oferă jocuri. Informații suplimentare se pot obține la tel. 437237, între orele 7-01. L. Ronkov Rezistența comunistă l Concurs de eseuri La solicitarea Asociației Foștilor Deținuți Politici, care va comemora în toamna acestui an 50 de ani de la mișcările studențești anticomuniste din Timișoara din octombrie - noiembrie 1956, prof. dr. Ioan Munteanu de la Universitatea de Vest din Timișoara a inițiat concursul de eseuri „Rezistența anticomunistă în România”, adresat elevilor, ce va fi organizat în colaborare cu Inspectoratul Școlar al Județului Timiș. Concursul
Agenda2006-20-06-general 6 () [Corola-journal/Journalistic/284954_a_286283]
-
Asociației Foștilor Deținuți Politici, care va comemora în toamna acestui an 50 de ani de la mișcările studențești anticomuniste din Timișoara din octombrie - noiembrie 1956, prof. dr. Ioan Munteanu de la Universitatea de Vest din Timișoara a inițiat concursul de eseuri „Rezistența anticomunistă în România”, adresat elevilor, ce va fi organizat în colaborare cu Inspectoratul Școlar al Județului Timiș. Concursul constă în întocmirea unui eseu având ca tematică rezistența anticomunistă în România între 1945-1989. Pe baza lecturii a 10 cărți, bibliografia fiind deja
Agenda2006-20-06-general 6 () [Corola-journal/Journalistic/284954_a_286283]
-
Munteanu de la Universitatea de Vest din Timișoara a inițiat concursul de eseuri „Rezistența anticomunistă în România”, adresat elevilor, ce va fi organizat în colaborare cu Inspectoratul Școlar al Județului Timiș. Concursul constă în întocmirea unui eseu având ca tematică rezistența anticomunistă în România între 1945-1989. Pe baza lecturii a 10 cărți, bibliografia fiind deja trimisă în școli, elevii vor elabora eseurile în perioada vacanței de vară și le vor transmite comisiei desemnate în cadrul I.Ș.J. Timiș. Lucrările, de circa 10-12
Agenda2006-20-06-general 6 () [Corola-journal/Journalistic/284954_a_286283]