1,119 matches
-
care nu au reacționat la tratamentul medicamentos, și el ușurează depresia în 50-60% dintre aceste cazuri (Reingold & Jacoby, 1994, apud Hoeksema, S.N., 1998)164. Nu este încă clar dacă ECT înlătură depresia. Crizele pot crește permeabilitatea barierei sangvine cerebrale, permițând antidepresivelor să pătrundă în creier. Când li s-a administrat animalelor ECT, au prezentat o eliberare de norepinefrina și dopamina. Dacă acest lucru se întâmplă și în cazul oamenilor, ceea ce nu este foarte clar, poate fi mecanismul prin care scade depresia
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a fi un tratament primitiv. Totuși, ECT este uneori singura formă de tratament care funcționează în cazul pacienților care suferă de depresie. ECT este folosit drept ultimă variantă în cazuri în care pacienții nu au răspuns la alte tratamente cu antidepresive. La acești pacienți ECT a dat rezultate la aproximativ 50% dintre cazuri. Terapia prin expunere la lumină Nu ar fi minunat ca pacienții cu depresie să se poată vindeca doar stând întinși la lumina soarelui, timp de câteva ore pe
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de ce numărul cazurilor de suicid este de două ori mai mare în rândul persoanelor mai în vârstă decât per ansamblul populației. 8.9. Intervenția în depresie: medicamente sau psihoterapie? Majoritatea experților în sănătatea mentală, în decursul anilor, au considerat medicamentele antidepresive arma secretă în lupta împotriva depresiei. La sfârșitul anilor 1950, a început o eră în care antidepresivele erau văzute ca tratamente sigure, de încredere și rezonabile ca preț, care cel mai adesea produceau rezultate mai bune decât terapiile existente la
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
decât per ansamblul populației. 8.9. Intervenția în depresie: medicamente sau psihoterapie? Majoritatea experților în sănătatea mentală, în decursul anilor, au considerat medicamentele antidepresive arma secretă în lupta împotriva depresiei. La sfârșitul anilor 1950, a început o eră în care antidepresivele erau văzute ca tratamente sigure, de încredere și rezonabile ca preț, care cel mai adesea produceau rezultate mai bune decât terapiile existente la momentul respectiv. Pe măsură ce acestea câștigau popularitate, mulți medici au ajuns să considere că psihoterapia este ineficientă, putând
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dominante, studii recente ne arată că există anumite forme de terapie care sunt la fel de eficiente precum medicamentele, chiar și în tratarea depresiilor severe. Mai mult chiar, formele mai noi de psihoterapie oferă avantaje care le depășesc pe cele aduse de antidepresive. Cu toate acestea, terapia farmaceutică a depresiei rămâne abordarea standard a acestei tulburări, în timp ce metode noi și eficiente de tratament sunt adăugate în permanență. Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări psihice, fiind una din cauzele principale a dizabilităților
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a dizabilităților din lumea întreagă. Astfel, impactul tulburărilor de dispoziție asupra calității vieții și a productivității economice este la fel de mare ca cel al bolilor de inimă. De asemenea, depresia este responsabilă pentru cel puțin jumătate din cazurile de suicid. Eficiența antidepresivelor a fost stabilită în mii de experimente cu loturi care aveau tratamente placebo. Cele mai noi sunt mai sigure, având mai puține efecte secundare negative decât tratamentele timpurii. Aproximativ 50% din pacienți vor răspunde la orice medicament care li se
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
revenire, recădere). Pentru a fii protejați de aceasta, mulți pacienți sunt ținuți neîntrerupt sub tratament, cel mai adesea medicamentos și uneori acompaniat de psihoterapie. Deși domeniul depresiei este foarte variat, există doar câteva tratamente predominante. Există trei mari clase de antidepresive: inhibitori de monoaminoxidază (IMAO), antidepresive triciclice (ATC) și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), cum sunt Prozac și Paxil. Fiecare clasă are acțiuni puțin diferite și efecte adverse diferite și sunt prescrise pe baza istoricului pacientului, probabilitatea anumitor complicații și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
protejați de aceasta, mulți pacienți sunt ținuți neîntrerupt sub tratament, cel mai adesea medicamentos și uneori acompaniat de psihoterapie. Deși domeniul depresiei este foarte variat, există doar câteva tratamente predominante. Există trei mari clase de antidepresive: inhibitori de monoaminoxidază (IMAO), antidepresive triciclice (ATC) și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), cum sunt Prozac și Paxil. Fiecare clasă are acțiuni puțin diferite și efecte adverse diferite și sunt prescrise pe baza istoricului pacientului, probabilitatea anumitor complicații și cost. Deși prezintă o eficacitate
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și ATC prezintă un risc mai mare de apariție a efectelor adverse decât ISRS, dar ISRS nu sunt eficiente întotdeauna, în special când vine vorba de pacienții cu depresie severă, fiind de asemenea și mai scumpe. IMAO au fost primele antidepresive folosite pe scară largă. Ele reduc acțiunea unei enzime care dezactivează neurotransmițătorii din creier. Sunt rareori prescrise ca tratament de primă linie deoarece solicită o dietă specială pentru a se evita interacțiunile rare, dar cu potențial periculos, cu unele alimente
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
medicamentoasă și forme de psihoterapie în depresie Tot mai mulți medici psihiatri testează medicamente noi care afectează mai multe sisteme de neurotransmitere sau folosesc mecanisme diferite față de cel al blocării recaptării. Exemplele includ: Bupropion, Venlafaxine, Nefazodone și Mirtazapine. În ciuda utilizării antidepresivelor pe scară largă, acțiunile lor nu sunt pe deplin înțelese. Ele acționează în parte afectând neurotransmițătorii de norepinefrină, serotonină și dopamină, care sunt implicați în modularea dispoziției, în primul rând prin blocarea recaptării acestor neurotransmițători în neuronii care îi secretă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
poate explica pe deplin efectele, și este foarte probabil ca acești compuși să conducă la o cascadă consecutivă de reacții biochimice. Mulți oameni care nu răspund la administrarea unui antidepresiv vor răspunde la administrarea altuia sau a unei combinații de antidepresive. Noile metode psihoterapeutice s-au dovedit a fi la fel de eficiente ca și medicamentele, deși nu sunt încă testate pe un eșantion vast (extins). Programul include psihoterapie interpersonală (IPT), care se concentrează pe problemele din relații și ajută pacienții să scape
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
la concluzii interesante în ce privește aplicarea diferitelor variante în cele trei faze ale depresiei: simptomele acute din debut, lunile de continuare a tratamentului cu scopul de a evita recurența și menținerea sănătății în anii următori. Dintre pacienții care sunt tratați cu antidepresive în faza acută, jumătate înregistrează o scădere cu 50% a simptomelor raportate în completarea chestionarelor în primele patru până la opt săptămâni. Aproape o treime din acești pacienți își revin complet (intră în remisie), însă nu toate îmbunătățirile apărute se datorează
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
depresiei în faza acută este faptul că mulți pacienți încetează administrarea medicamentelor în primul rând din pricina efectelor secundare înainte ca psihiatrii să poată concluziona că tratamentul funcționează într-adevăr. Formele mai noi de psihoterapie par să fie la fel de eficiente ca antidepresivele, însă există mai puține studii în acest sens, iar rezultatele nu sunt mereu consistente. Unul dintre studii a descoperit că terapia interpersonală obține rezultate la fel de bune ca terapia farmaceutică, iar combinarea celor două forme a obținut o eficiență chiar mai
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cu depresie severă, imipramina a funcționat mai repede decât IPT, însă ambele au obținut rezultate comparabile la sfârșitul perioadei, având efecte superioare "tratamentului" cu placebo. În ce privește CBT, cele mai multe studii apărute au concluzionat că în faza acută este la fel de eficientă ca antidepresivele, însă TDCRP a arătat că aceasta obține rezultate mai slabe decât IPT sau imipramina în ce privește pacienții cu depresie severă, nefiind mai folositoare decât placebo. Deoarece acest studiu a fost unul extins, elaborând prima comparație care a inclus un lot cu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și de experiența sa în domeniu, îndeosebi când ne raportăm la persoane cu simptome mai grave sau complicate (Keller, 2000). Cele mai bune tratamente pentru reducerea distresului acut par să funcționeze și în ce privește reducerea riscului de recurență, risc pe care antidepresivele par să îl înjumătățească. Este neclar pentru cât timp trebuie menținută administrarea de medicamente pentru a trece de la remisie la recuperare completă, însă acordul comun s-a stabilit în jurul perioadei de șase-nouă luni. Psihoterapia, aplicată în etapa tratamentului de continuitate
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
În faza de menținere, medicamentele sunt recomandate pacienților cu risc înalt, îndeosebi celor cu episoade anterioare multiple. Terapia poate fi continuată de-a lungul anilor, protejând împotriva recurenței. Chiar și în cazul pacienților "recuperați" riscul de reapariție, odată cu întreruperea administrării antidepresivelor, este de douăpână la trei ori mai mare. Studii asupra menținerii tratamentului cu psihoterapie interpersonală sunt puține, însă în general susțin ideea conform căreia și aceasta reduce riscul de reapariție. Nu este la fel de eficientă ca și continuarea tratamentului medicamentos, însă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sunt puține, însă în general susțin ideea conform căreia și aceasta reduce riscul de reapariție. Nu este la fel de eficientă ca și continuarea tratamentului medicamentos, însă în studiile existente se reduce după o perioadă numărul și frecvența ședințelor de psihoterapie, în timp ce antidepresivele sunt administrate în permanență în aceeași cantitate ca în episoadele acute. În acest sens, ar fi interesantă inițierea unui studiu în care și ședințele de psihoterapie să fie menținute constant indieferent de etapa în care se află pacientul. Câteva studii
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Odată ajunși în etapa de remisie, riscul de recurență era de doar jumătate, comparativ cu cei care au intrat în remisie sub influența tratamentului farmaceutic. Această consecință a psihoterapiilor cognitive apare indiferent dacă este implementată singură sau ca adjuvant pe lângă antidepresive în etapa acută, sau chiar dacă se apelează la ea după ce medicamentele au redus simptomele acute. Deși nu există încă dovezi concludente în acest sens, se preconizează că eficiența psihoterapiei cognitive se extinde în așa măsură, încât previne în întregime apariția
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
noi atacuri și stau doar în locurile unde ei se simt mai puțin expuși unui nou atac. 10.2.5. Tratamente biologice pentru panică și agorafobie Surprinzător, cele mai multe dintre medicamentele pentru tratamentul de panică și agorafobie sunt clasificate ca medicamente antidepresive. De exemplu, antidepresivele triciclice, ca impiramina pot reduce atacurile de panică la 60 până la 90% din pacienți (Lydiard, Brawman-Mintzer & Ballenger, 1996244; Rapee, 1992245). Comportamentele agorafobice sunt de asemenea reduse la acești pacienți, pentru că astfel ei nu se mai tem că
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
stau doar în locurile unde ei se simt mai puțin expuși unui nou atac. 10.2.5. Tratamente biologice pentru panică și agorafobie Surprinzător, cele mai multe dintre medicamentele pentru tratamentul de panică și agorafobie sunt clasificate ca medicamente antidepresive. De exemplu, antidepresivele triciclice, ca impiramina pot reduce atacurile de panică la 60 până la 90% din pacienți (Lydiard, Brawman-Mintzer & Ballenger, 1996244; Rapee, 1992245). Comportamentele agorafobice sunt de asemenea reduse la acești pacienți, pentru că astfel ei nu se mai tem că vor avea atac
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se mai tem că vor avea atac de panică. E de mirare cum un medicament clasificat ca antidepresiv poate să reducă simptomele unei tulburări de anxietate; însă ne amintim că unul dintre neurotransmițătorii implicați în tulburarea de panică este norepinefrina. Antidepresivele triciclice, se consideră că îmbunătățesc funcționarea sistemului de neurotransmițători și aceasta pentru că ele sunt eficiente în tratarea anxietății. Aceste medicamente pot de asemenea influența modul de funcționare al altor transmițători, incluzând serotonina și cu aceasta, nivelul anxietății. Dezavantajul antidepresivelor triciclice
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
norepinefrina. Antidepresivele triciclice, se consideră că îmbunătățesc funcționarea sistemului de neurotransmițători și aceasta pentru că ele sunt eficiente în tratarea anxietății. Aceste medicamente pot de asemenea influența modul de funcționare al altor transmițători, incluzând serotonina și cu aceasta, nivelul anxietății. Dezavantajul antidepresivelor triciclice este că o dată ce sunt folosite, rata de recădere a pacientului când nu le mai folosește este foarte mare, între 20 și 50% dintre pacienți recad la încetarea administrării acestora (Telch, 1988)246. Efecte comune a acestora sunt: vedere neclară
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
SRRIs). Aceste medicamente cresc nivelul de serotonină (neurotransmițător) în creier. Ei nu provoacă dependență fizică sau sedare ca și benzodiazepinele. Prin urmare, unii oameni pot tolera efectele acestor medicamente-dezechilibru gastro-intenstinal și iritabilitate mult mai bine decât în cazul benzodiazepinelor sau antidepresivelor triciclice. Folosirea acestor medicamente pentru atacuri de panică este relativ nouă și este nevoie de o cercetare mai amănunțită asupra eficacității acestora în cazul panicii (den Boer, Westenberg, de Leeus & van Vilet, 1995)250. 10.2.6. Tratamente psihologice pentru
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
85 până la 90% din pacienții cu panică și agorafobie se tratează cu psihoterapie cognitiv-comportamentală, trecând complet peste atacurile lor de panică pe parcursul a 12 săptămâni (Barlow & Klosko, Barlow, Tassinari & Cerny, 1990, apud Hoeksema, S.N., 1998)252. Comparând terapia cognitiv-comportamentală cu antidepresivele (triciclice) sau terapia de relaxare, s-a ajuns la concluzia că 85% din pacienți au scăpat de panică după 15 luni de terapie, în comparație cu 60% din cei care au fost supuși tratamentului cu antidepresive și 47% din pacienții care au
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
1998)252. Comparând terapia cognitiv-comportamentală cu antidepresivele (triciclice) sau terapia de relaxare, s-a ajuns la concluzia că 85% din pacienți au scăpat de panică după 15 luni de terapie, în comparație cu 60% din cei care au fost supuși tratamentului cu antidepresive și 47% din pacienții care au avut parte doar de terapie de relaxare (Clark, 1994)253. Aceste tratamente relativ noi de tratare a panicii și agorafobiei oferă o încredere mult mai mare oamenilor care suferă de acestea. În concluzie putem
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]