483 matches
-
sutelor de divinități. Acesta s-a perpetuat într-un mod deghizat și după islam, fiindcă „robi ai Soarelui” au existat în toate epocile. Aștrii erau imaginați ca persoane sau animale ( leul solar, șarpele, vulturul cu un șarpe în gheare, taurul, antilopa ) ceea ce ar putea fi interpretat ca începutul unei mitologii. Pentru mulți cercetători originea astrală a mitului e o dovadă a originii sale babiloniene - deci majoritatea elementelor mitice din poezia veche și folclorul arab au fost raportate la legendele babiloniene. Pe
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
etichetele produselor savana are menirea de a face produsele mai prietenoase, calde si apropiate de natură. Astfel, fiecare categorie de produse este simbolizată de un anumit animal: tigrul pentru vopseaua lavabilă, zebra pentru emailuri, ghepardul pentru lacuri, elefantul pentru tencuieli, antilopa pentru grunduri și cameleonul pentru coloranți. În 2009, Fabryo Corporation a relansat savana și savana cu Teflon în ambalaje noi. Procesul a presupus nu doar modificări de design, ci și de tehnologia de imprimare pentru o vizibilitate sporită la raft
Savana (marcă de vopseluri) () [Corola-website/Science/329372_a_330701]
-
plan, adună toate hienele și le promite că dacă va deveni rege, nu vor mai înfometa niciodată. Mai târziu, Scar îl ademenește pe Simba în ceea ce el numește o surpriză de la tatăl său. Între timp, hienele sperie un grup de antilope și pornesc o cireadă. Alertat prin minciună de Scar, Mufasa pornește să își salveze fiul dar, după ce reușeste, este ucis de către Scar. Acesta îl convinge pe Simba că el este responsabil pentru moartea tatălui său și îi recomandă să părăsească
Regele Leu () [Corola-website/Science/308355_a_309684]
-
studia habitatul lor natural care va fi folosit în film. Utilizarea semnficativă a calculatoarelor în film a permis producătorilor să-și pună în practică ideile în noi moduri. Animația pe calculator s-a folosit cel mai mult în scena cu antilopele. Câteva antilope au fost create 3D pe calculator după care au fost multiplicate în câteva sute. "Regele Leu" a fost cândva considerat secundar lui "Pocahontas", deoarece au fost produse simultan. Majoritatea producătorilor au lucrat pe Pocahontas deoarece considerau că din
Regele Leu () [Corola-website/Science/308355_a_309684]
-
lor natural care va fi folosit în film. Utilizarea semnficativă a calculatoarelor în film a permis producătorilor să-și pună în practică ideile în noi moduri. Animația pe calculator s-a folosit cel mai mult în scena cu antilopele. Câteva antilope au fost create 3D pe calculator după care au fost multiplicate în câteva sute. "Regele Leu" a fost cândva considerat secundar lui "Pocahontas", deoarece au fost produse simultan. Majoritatea producătorilor au lucrat pe Pocahontas deoarece considerau că din cele două
Regele Leu () [Corola-website/Science/308355_a_309684]
-
acoperit pe alocuri de vegetație forestieră și ierboasă, unde în stratele de roci formate din gresii, pietriș și nisipuri, au fost descoperite importante depozite fosilifere atribuite Pleistocenului superior, constituite din resturi vertebrate ale unor specii de mamifere preistorice (cerbi, căprioare, antilope, maimuțe, rechini, șarpi, păsări, etc).
Locul fosilifer Mălușteni () [Corola-website/Science/326123_a_327452]
-
condiții favorabile), dar și din tufărișuri și plante spinoase. Exemple: "Avena sativa" ovăz, "Salvia officinalis" salvie, "Obione verrucifera" colilie, "Eryngium planum" spinul vântului, etc. Arborii și arbuștii lipsesc din cadrul stepelor. În stepe sunt comune rozătoarele și erbivorele, diverse specii de antilope, cai sălbatici și cămila cu două cocoașe; dintre păsări se remarcă dropia. În Asia de Est, componentă și ea a regiunii biogeografice palearctice, fauna este originală, cu tigrii siberieni, ursul panda uriaș (în munții din estul Tibetului). Animalul specific Asiei
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
admirator al creațiilor literare ale lui Rainer Maria Rilke, Arthur Rimbaud, Federico Garcia Lorca, Marcel Proust, Tudor Arghezi și Ion Barbu. În anul 1998 Klapper a publicat primul său volum de versuri în limba ebraică "Tzaadim shel tzvi" ("Pași de antilopă"). În 2003 i-a urmat un nou volum "Shirim asurim" ("Poezii interzise"), precum și un volum de proză intitulat "Yehudim beal korham" ("Evrei fără voie"), toate în editura „Shufra” a poetului și scriitorului Ilan Sheinfeld. Poezia ebraică a lui Klapper („de
Radu Klapper () [Corola-website/Science/336852_a_338181]
-
bun prieten al lui Shuttleworthy, primește o scrisoare de la o firmă de comerț cu vinuri în care este informat că, cu puțin timp înainte de dispariția sa, domnul Shuttleworthy a dispus să i se trimită o lădiță dublă de „Chateau-Margaux, sortul antilopă, cu pecete violetă”, vinul favorit al lui Goodfellow. Domnul Goodfellow organizează o petrecere a doua zi pentru a destupa sticlele de vin pe care urma să le primească. Dar atunci când naratorul (un locuitor din Rattleborough și prieten cu Shuttleworthy și
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
obicei noaptea. Hrana este alcătuită în principal din cadavre de vertebrate (zebre, gnu, gazele, impala etc.) și resturile menajere. După ce vulturii și alte mamifere carnivore mănâncă carnea de pe carcase, hienele dungate se hrănesc cu oasele rămase. Oasele mai mari ale antilopelor și bivolilor sunt sfărâmate cu dinții puternici. Dacă nu se satură cu cadavre, atacă mamifere mici (iepure, rozătoare, reptile) și păsări. În nordul Keniei frecventează gospodăriile umane ucigând capre și oi. Se hrănesc și cu insecte și ouă de păsări
Hienă dungată () [Corola-website/Science/332449_a_333778]
-
o greutate de 200-250 kg, în timp ce femelele au o lungime a corpului de 2,2-2,5 m și o greutate de 120-160 kg. Tigrii bengalezi au o durată de viață de până la 15 ani. Hrana acestora constă din primate, mistreți, antilope și gauri. Femelele gestante dau naștere de obicei la 1-4 pui. La naștere, puii au maximum 1,5 kg și o blană care năpârlește după câteva luni. La 2-3 ani, tigrii devin independenți de familiile lor. Tigrul alb este un
Tigru bengalez () [Corola-website/Science/326853_a_328182]
-
în regia lui Gibson. Abătându-se de la repertuarul său de muzică de orchestră, Horner a imrpovizat în mare parte pentru coloana sonoră a "Apocalypto", utilizând o gamă largă de instrumente exotice, cum ar fi, Tromba Marina, trompetă și folosirea corului antilopei gnu Ugandaneze în lod de sintetizator. Coloana sonoră a fost înregistrată în studioul Abbey Road Studios din Londra, în decursul a câteva săptamâni, în toamna lui 2006. Specialistul în instrumente de suflat, Tony Hinnigan a contribuit la crearea cooanei sonore
Apocalypto (coloană sonoră) () [Corola-website/Science/326314_a_327643]
-
șobolanilor Nesokia cu coada scurtă, șacali, manguste etc. Caracteristice regiunii Arava, asemănător cu peisajul de savană sunt crângurile de acacia, însoțite de planta semiparazită Loranthus acaciae, și de fauna lor specifică, care include variate specii de la molia acaciilor și până la antilopa de Neghev. Acacia colonizează până și wadi-urile cele mai mici.. După Vechiul Testament Biblia ebraică), în epoca Judecătorilor au stăpânit în aceste meleaguri edomiții până ce ele au fost cucerite de regele David. Biblia mai relatează ca regele Solomon (Shlomó) a înființat
Arava () [Corola-website/Science/325424_a_326753]
-
mușchi și licheni - plante specifice tundrei. În taiga, viața animală este cea mai bogată, întâlnindu-se peste 300 de specii de pasari. Sunt prezente mamiferele arboricole, multe cu blană prețioasă. În stepe sunt comune rozătoarele și ierbivorele, diverse specii de antilope, căi sălbatici, etc. Cele mai frecvente mamifere întâlnite în Caucazul Mare sunt: ursul brun ("Ursus arctos"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), leopardul("Felis pardus"), zimbrul (endemic), ș.a. Climă este în general rece, cu relativ puține precipitații, deși pe malul Mării Negre cad
Munții Caucaz () [Corola-website/Science/307372_a_308701]
-
("Hippotragus leucophaeus") sau căpriorul albastru (în afrikaans: "blaubok" ) este o specie dispărută de antilopă, care a trăit în Africa de Sud până în jurul anului 1800. Este congenerică cu antilopa dereșă și antilopa samur (aparținând genului "Hippotragus"), dar era mai mică decât acestea două. A fost uneori considerată o subspecie a antilopei dereșe, dar un studiu genetic
Antilopa albastră () [Corola-website/Science/337192_a_338521]
-
("Hippotragus leucophaeus") sau căpriorul albastru (în afrikaans: "blaubok" ) este o specie dispărută de antilopă, care a trăit în Africa de Sud până în jurul anului 1800. Este congenerică cu antilopa dereșă și antilopa samur (aparținând genului "Hippotragus"), dar era mai mică decât acestea două. A fost uneori considerată o subspecie a antilopei dereșe, dar un studiu genetic a confirmat-o ca specie distinctă. În 1776, zoologul german Peter Simon Pallas
Antilopa albastră () [Corola-website/Science/337192_a_338521]
-
("Hippotragus leucophaeus") sau căpriorul albastru (în afrikaans: "blaubok" ) este o specie dispărută de antilopă, care a trăit în Africa de Sud până în jurul anului 1800. Este congenerică cu antilopa dereșă și antilopa samur (aparținând genului "Hippotragus"), dar era mai mică decât acestea două. A fost uneori considerată o subspecie a antilopei dereșe, dar un studiu genetic a confirmat-o ca specie distinctă. În 1776, zoologul german Peter Simon Pallas a descris formal
Antilopa albastră () [Corola-website/Science/337192_a_338521]
-
este o specie dispărută de antilopă, care a trăit în Africa de Sud până în jurul anului 1800. Este congenerică cu antilopa dereșă și antilopa samur (aparținând genului "Hippotragus"), dar era mai mică decât acestea două. A fost uneori considerată o subspecie a antilopei dereșe, dar un studiu genetic a confirmat-o ca specie distinctă. În 1776, zoologul german Peter Simon Pallas a descris formal antilopa albastră ca "Antilope leucophaeus." În 1853, zoologul olandez Coenraad Jacob Temminck a declarat că specimenul tip era un
Antilopa albastră () [Corola-website/Science/337192_a_338521]
-
samur (aparținând genului "Hippotragus"), dar era mai mică decât acestea două. A fost uneori considerată o subspecie a antilopei dereșe, dar un studiu genetic a confirmat-o ca specie distinctă. În 1776, zoologul german Peter Simon Pallas a descris formal antilopa albastră ca "Antilope leucophaeus." În 1853, zoologul olandez Coenraad Jacob Temminck a declarat că specimenul tip era un adult de sex masculin, împăiat, acum în Centrul de Biodiversitate Naturalis din Leiden (anterior Muzeul Regal de Istorie Naturală), colectat în Swellendam
Antilopa albastră () [Corola-website/Science/337192_a_338521]
-
Hippotragus"), dar era mai mică decât acestea două. A fost uneori considerată o subspecie a antilopei dereșe, dar un studiu genetic a confirmat-o ca specie distinctă. În 1776, zoologul german Peter Simon Pallas a descris formal antilopa albastră ca "Antilope leucophaeus." În 1853, zoologul olandez Coenraad Jacob Temminck a declarat că specimenul tip era un adult de sex masculin, împăiat, acum în Centrul de Biodiversitate Naturalis din Leiden (anterior Muzeul Regal de Istorie Naturală), colectat în Swellendam și prezent în
Antilopa albastră () [Corola-website/Science/337192_a_338521]
-
Antonius M. Husson și Lipke Holthuis l-au selecționat ca lectotip al unei serii de sintipuri, dat fiind că Pallas se poate să fi bazat descrierea lui pe mai multe specimene. În 1846, zoologul suedez Carl Jakob Sundevall a mutat antilopa albastră și rudele sale cele mai apropiate către genul "Hippotragus"; inițial, el numise acest gen drept antilopa dereșă ("H. equinus") în 1845. Această revizuire a fost acceptată de comun acord de către alți scriitori, precum zoologii britanici Philip Sclater și Oldfield
Antilopa albastră () [Corola-website/Science/337192_a_338521]
-
fiind că Pallas se poate să fi bazat descrierea lui pe mai multe specimene. În 1846, zoologul suedez Carl Jakob Sundevall a mutat antilopa albastră și rudele sale cele mai apropiate către genul "Hippotragus"; inițial, el numise acest gen drept antilopa dereșă ("H. equinus") în 1845. Această revizuire a fost acceptată de comun acord de către alți scriitori, precum zoologii britanici Philip Sclater și Oldfield Thomas, care au restricționat genul "Antilopa" la antilopa indiană ("A. cervicapra") în 1899. În 1914, numele "Hippotragus
Antilopa albastră () [Corola-website/Science/337192_a_338521]
-
mai apropiate către genul "Hippotragus"; inițial, el numise acest gen drept antilopa dereșă ("H. equinus") în 1845. Această revizuire a fost acceptată de comun acord de către alți scriitori, precum zoologii britanici Philip Sclater și Oldfield Thomas, care au restricționat genul "Antilopa" la antilopa indiană ("A. cervicapra") în 1899. În 1914, numele "Hippotragus" a fost depus pentru conservare (astfel încât numele de gen mai vechi, neutilizate să poată fi suprimate) la Comisia Internațională privind Nomenclatura Zoologică (the International Commission on Zoological Nomenclature, ICZN
Antilopa albastră () [Corola-website/Science/337192_a_338521]
-
către genul "Hippotragus"; inițial, el numise acest gen drept antilopa dereșă ("H. equinus") în 1845. Această revizuire a fost acceptată de comun acord de către alți scriitori, precum zoologii britanici Philip Sclater și Oldfield Thomas, care au restricționat genul "Antilopa" la antilopa indiană ("A. cervicapra") în 1899. În 1914, numele "Hippotragus" a fost depus pentru conservare (astfel încât numele de gen mai vechi, neutilizate să poată fi suprimate) la Comisia Internațională privind Nomenclatura Zoologică (the International Commission on Zoological Nomenclature, ICZN), având antilopa
Antilopa albastră () [Corola-website/Science/337192_a_338521]
-
antilopa indiană ("A. cervicapra") în 1899. În 1914, numele "Hippotragus" a fost depus pentru conservare (astfel încât numele de gen mai vechi, neutilizate să poată fi suprimate) la Comisia Internațională privind Nomenclatura Zoologică (the International Commission on Zoological Nomenclature, ICZN), având antilopa albastră ca specie tip. Cu toate acestea, numirea originală a genului, din 1845, având antilopa dereșă ca specie singulară, a fost trecută cu vederea și ulterior suprimată de ICZN, ceea ce a condus la unele confuzii taxonomice. În 2001, ecologistul britanic
Antilopa albastră () [Corola-website/Science/337192_a_338521]