223 matches
-
nu lipside de legătură cu opiniile anterior exprimate. 1. Prima este aceea a asocierii “de rutină” pe termen lung (depășind 3 - 4 luni de zile) a substanțelor antiparkinsoniene la tratamentul AP 2. A doua este reprezentată de prescrierea limitată de antiparkinsoniene doar pentru perioade scurte de timp (7 -10 zile de regulă) de corectoare după administrarea de AP depôt 3. A treia și cea mai puțin utilizată constă în administrarea de corectoare, doar în situația în care survin SEP. La urma
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
depôt 3. A treia și cea mai puțin utilizată constă în administrarea de corectoare, doar în situația în care survin SEP. La urma urmei, cât de justificate sunt aceste opinii? O analiză a corelației incidentelor SEP/cronologia lor după întreruperea antiparkinsonienelor arată după cum urmează: După circa trei luni de tratament, sistarea antiparkinsonienelor nu a antrenat reapariția SEP decât 31.9% din cazuri. Circa 2/3 din pacienții tratați anterior au fost “free of simptoms”, ceea ce ar putea reprezenta un argument în favoarea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
administrarea de corectoare, doar în situația în care survin SEP. La urma urmei, cât de justificate sunt aceste opinii? O analiză a corelației incidentelor SEP/cronologia lor după întreruperea antiparkinsonienelor arată după cum urmează: După circa trei luni de tratament, sistarea antiparkinsonienelor nu a antrenat reapariția SEP decât 31.9% din cazuri. Circa 2/3 din pacienții tratați anterior au fost “free of simptoms”, ceea ce ar putea reprezenta un argument în favoarea unei profilaxii limitate a SEP cu antiparkinsoniene. Nu este mai putin
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
luni de tratament, sistarea antiparkinsonienelor nu a antrenat reapariția SEP decât 31.9% din cazuri. Circa 2/3 din pacienții tratați anterior au fost “free of simptoms”, ceea ce ar putea reprezenta un argument în favoarea unei profilaxii limitate a SEP cu antiparkinsoniene. Nu este mai putin adevărat că există încă o treime la care carcularea riscului/beneficii par să încline ferm în favoarea unei menținerii îndelungate a tratamentului asociat cu antiparkinsoniene. Managementul SEP. Managementul SEP rămâne în continuare un punct sensibil în cadrul terapiei
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ar putea reprezenta un argument în favoarea unei profilaxii limitate a SEP cu antiparkinsoniene. Nu este mai putin adevărat că există încă o treime la care carcularea riscului/beneficii par să încline ferm în favoarea unei menținerii îndelungate a tratamentului asociat cu antiparkinsoniene. Managementul SEP. Managementul SEP rămâne în continuare un punct sensibil în cadrul terapiei bolnavilor schizofreni, impunând luarea unor decizii terapeutice logice și după un anumit algoritm de evaluare clinică. Un asemenea arbore decizional urmărește suita logică a deciziilor de parcurs în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1 - 5 zile Agenți anticolinergici, antihistaminici. Se administrează atât în scop diagnostic cât și curativ IM sau IV apoi oral Parkinsonism Tremor, rigiditate, bradikinezie (akinezie). Poate mima depresia, simptomele negative și psihozele. 3 - 30 zile Reducerea dozelor de neuroleptic, agenți antiparkinsonieni, schimbarea AP Akatisia Simptome subiective și/sau obiective (instabilitate motorie, agitație, legănare, etc.). Poate mima decompensarea psihotică. 1 - 30 zile Reducerea dozelor de AP, agenți blocanți adrenergici, benzodiazepine, schimbarea AP Pseudoparkinsonism, ”rabbit syndrome” Tremor perioral (variantă a parkinsonismului tardiv?) Necunoscut
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și/sau obiective (instabilitate motorie, agitație, legănare, etc.). Poate mima decompensarea psihotică. 1 - 30 zile Reducerea dozelor de AP, agenți blocanți adrenergici, benzodiazepine, schimbarea AP Pseudoparkinsonism, ”rabbit syndrome” Tremor perioral (variantă a parkinsonismului tardiv?) Necunoscut Reducerea dozelor de neuroleptice, agenți antiparkinsonieni Diskinezia paradoxală Diskinezie oro-facialălinguală, coreoatetoză la nivelul membrelor. Poate mima diskinezia tardivă Necunoscut Reducerea dozelor de neuroleptice, agenți antiparkinsonieni - Prin debut se înțelege perioada în care simptomele se developează cel mai evident, în relație cu începerea tratamentului neuroleptic sau cu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
agenți blocanți adrenergici, benzodiazepine, schimbarea AP Pseudoparkinsonism, ”rabbit syndrome” Tremor perioral (variantă a parkinsonismului tardiv?) Necunoscut Reducerea dozelor de neuroleptice, agenți antiparkinsonieni Diskinezia paradoxală Diskinezie oro-facialălinguală, coreoatetoză la nivelul membrelor. Poate mima diskinezia tardivă Necunoscut Reducerea dozelor de neuroleptice, agenți antiparkinsonieni - Prin debut se înțelege perioada în care simptomele se developează cel mai evident, în relație cu începerea tratamentului neuroleptic sau cu creșterea dozelor Tab.: Caracteristicele SEP acute și tratamentul lor (după Casey & Keepers, 1985) Managementul pe termen lung al SEP
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Clorpene) și medicația colinergică (Coline, Fizostigmine). Alte droguri folosite sunt Dilantin, antihistamine, Dianol, vasodialtatoare, Amantadină (Symmetrel), Litiu, agenți anxiolitici, sedative, blocanți ai receptorilor serotoninici, inhibitori ai sintezei de serotonină, antidepresive triciclice, inhibitori MAO, doze scăzute de Metil-phenidate, și Propranolol. Drogurile antiparkinsoniene, L-Dopa, și stimulantele psihomotorii s-au dovedit a înrăutăți simptomele DT. 2.2. Accidente rare. Sunt deseori grave și momentul dificil de prevăzut: 1. Agranulocitoza (1/50.000 tratați). 2. Sindromul neuroleptic malign - în ciuda rarității, în fața oricărei febre inexplicabile
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
fie nu au corectoare eficace fie pot să dispară prin schimbarea substanței sau ajustarea posologiei. 5.1. Sindromul extrapiramidal (vezi și paragraful referitor la efectele secundare ale NL). Sindromul extrapiramidal nu este un efect secundar constant al neurolepticelor. Prescripția de antiparkinsoniene nu trebuie să fie deci sistematică. în cursul episoadelor productive acute, necesitatea prescrierii de doze de antipsihotice mari antrenează frecvent apariția unui sindrom extrapiramidal ceea ce impune prescrierea de corectoare. în cursul tratamentelor cronice, dimpotrivă, o diminuare a posologiei este posibilă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în cursul apariției unui sindrom pseudoparkinsonian. Eficacitatea este rău stabilită în cazul tulburărilor hiperkinetice de tipul akatisiei. Agravează diskineziile tardive care încă nu și-au găsit un "corector eficient". - Sindromul extrapiramidal nu este un efect constant al neurolepticelor: prescripția de antiparkinsoniene nu trebuie să fie sistematică. - Existența unui sindrom extrapiramidal este însă, unul din efectele secundare cele mai neplacute, care antrenează rejetarea și/sau întreruperea tratamentului. Trebuie deci, o atenție deosebită pentru a le putea corija din timp. Trebuiește recunoscută o
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
au prezentat sindroame extra-piramidale - în tratamentele cronice la subiecții stabilizați, apariția unui sindrom extrapiramidal are semnificația unui supradozaj și necesită scăderea dozajului neuroleptic. Diminuarea dozelor este însoțită cel mai adesea de dispariția sindromului extrapiramidal fără să necesite adaugarea corectorilor. - Dacă antiparkinsonienele sunt eficace asupra sindroamelor pseudoparkinsoniene, este discutată eficacitatea lor în cazul tulburărilor hiperkinetice de tipul akatiziei și/sau crizelor oculo-cefalogire provocate cel mai adesea de antipsihotice dezinhibitorii. Unii clinicieni preconizează folosirea benzodiazepinelor i.m. cu acțiune rapidă sau beta-blocante (Propranolol
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în cazul tulburărilor hiperkinetice de tipul akatiziei și/sau crizelor oculo-cefalogire provocate cel mai adesea de antipsihotice dezinhibitorii. Unii clinicieni preconizează folosirea benzodiazepinelor i.m. cu acțiune rapidă sau beta-blocante (Propranolol) și pe termen lung, schimbarea neurolepticului sau creșterea dozelor. - Antiparkinsonienele agravează diskinezia tardivă. - Ele diminuă efectele terapeutice ale neurolepticelor prin diminuarea nivelurilor sangvine. - Ele stau la originea toxicomaniilor. {i în aceeași ordine de idei adesea pacienții își sistează neurolepticul, nepăstrînd decît corectorul. - Este inutil de a crește dozele prescrise. Rezultatele
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
priviți-l ca pe un efect secundar și nu ca pe un debut deteriorativ. - Diminuă efectele terapeutice ale neurolepticelor:dacă sindromul extrapiramidal nu este major se poate tenta mai bine o ușoară scădere a posologiei mai curînd decît asocierea unui antiparkinsonian. Este posibil ca ele să scadă nivele plasmatice a neurolepticelor, în acest caz, diminuarea posologiei (fără antiparkinsoniene) este cu atît mai justificată. - Sunt la originea unor toxicomanii în afara mediului psihiatric la bolnavii care își sistează neurolepticul și continuă să prizeze
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ale neurolepticelor:dacă sindromul extrapiramidal nu este major se poate tenta mai bine o ușoară scădere a posologiei mai curînd decît asocierea unui antiparkinsonian. Este posibil ca ele să scadă nivele plasmatice a neurolepticelor, în acest caz, diminuarea posologiei (fără antiparkinsoniene) este cu atît mai justificată. - Sunt la originea unor toxicomanii în afara mediului psihiatric la bolnavii care își sistează neurolepticul și continuă să prizeze corectorul (caz foarte frecvent). Atenție la: - Existența unui sindrom extrapiramidal "infraclinic" care în ambulator jenează bolnavii. - Doza
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
tratamentului: asocierea nu pare utilă decît în timpul pimelor luni ale unui tratament cu antipsihotice în majoritatea cazurilor. Pentru 2/3 din bolnavi suprimarea corectorilor după această perioadă nu duce la agravarea simptomatologiei extrapiramidale, dar duce la dispariția efectelor secundare ale antiparkinsonianului. Denumire comercială Denumire generică Mecanism de acțiune Posologie mg/zi Kermadrin Procyclidiene hydrochloride Anticolinergic 6-20 Cogentin, Tremin Benztropine methanesyonate Antihistaminic și anticolinergic 2-6 Artane, Pipanol Trihexyphenidyl hydrochloride Anticolinergic 5-15 Akineton Biperiden hydrochloride Anticolinergic 2-8 Pagitane Cycrimine hydrochloride Anticolinergic 2.5-15
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Anticolinergic 5-15 Akineton Biperiden hydrochloride Anticolinergic 2-8 Pagitane Cycrimine hydrochloride Anticolinergic 2.5-15 Disipal, Norlex Corphenadrine hydrochride Antihistaminic 50-300 Benadryl Diphenhydramine Antihistaminic și anticolinergic 25-100 Amantadine Symmetril Agonist al dopaminei 100-300 Parsidol Ehopropazine Antihistaminic și anticolinergic 50-200 Tab.: Principalele substanțe antiparkinsoniene 5.2. Hipotensiunea ortostatică. Neurolepticele sedative sunt cele care induc acest efect secundar datorită efectelor lor blocante alfa noradrenergice. Doze crescute din aceste substanțe sunt rereori necesare pe termen lung în consecință frecvența hipotensiunilor ortostatice serioase este relativ mică cu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
vedere neurologic până la oprirea tratamentului neuroleptic care pare să "demaște" mișcările coreo-atetozice localizate în special la fața, gură și membre. Apariția unei hipokinezii, a unei hipertonii, a unui tremor este mai ales constatată odată cu sistarea simultană a neurolepticului și a antiparkinsonianului asociat. Cum acestea din urmă se elimină mai rapid, lasă loc liber primului, cu survenirea unor astfel de simptome extrapiramidale. Această exacerbare tranzitorie durează de regulă 2 până la 3 săptămâni, rar, mai multe luni. 8. Principalele strategii terapeutice în schizofrenie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de contraindicat. Asupra acestui subiect majoritatea studiilor par să cadă de acord. - Cazuri particulare, subiecții în vârstă sau debilizați, necesită precauții suplimentare în ceea ce privește dozajul. Cazurile acute necesită administrare parenterală. - Pentru tratamentele de întreținere majoritatea autorilor semnalează inutilitatea corectorilor antiparkinsonieni. Este de amintit aici regula testării după șase luni a efectelor tratamentelor antiparkinsonieni, în special cu neurolepticele retard; este frecventă situația în care după un an de zile de tratament, antiparkinsonienele să se dovedească complet inutile. În fine, o serie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
particulare, subiecții în vârstă sau debilizați, necesită precauții suplimentare în ceea ce privește dozajul. Cazurile acute necesită administrare parenterală. - Pentru tratamentele de întreținere majoritatea autorilor semnalează inutilitatea corectorilor antiparkinsonieni. Este de amintit aici regula testării după șase luni a efectelor tratamentelor antiparkinsonieni, în special cu neurolepticele retard; este frecventă situația în care după un an de zile de tratament, antiparkinsonienele să se dovedească complet inutile. În fine, o serie de studii indică faptul că în practica ambulatorie un procent important de bolnavi
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Pentru tratamentele de întreținere majoritatea autorilor semnalează inutilitatea corectorilor antiparkinsonieni. Este de amintit aici regula testării după șase luni a efectelor tratamentelor antiparkinsonieni, în special cu neurolepticele retard; este frecventă situația în care după un an de zile de tratament, antiparkinsonienele să se dovedească complet inutile. În fine, o serie de studii indică faptul că în practica ambulatorie un procent important de bolnavi de ordinul a 30% omit să-și ia medicamentele. - Singurul risc major pe termen lung pare să fie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
fi evitată invaliditatea pe termen scurt și mediu. Cea mai frecventă formă de fluctuație motorie și non-motorie este „wearing-off“ (o recurență în general previzibilă a simptomatologiei motorii și non-motorii, care precede următoarea doză programată și care se ameliorează la medicația antiparkinsoniană). Stalevo s-a impus la nivel mondial, în ghidurile de tratament al bolii Parkinson, ca unul dintre medicamentele de primă alegere pentru tratamentul wearing-off. Cele trei studii prezentate mai jos au fost studii deschise, multicentrice, prospective, observaționale, non-intervenționale, de supraveghere
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
nr. 7.2.). Tabelul nr. 7.2. Substanțe care pot induce delirium Alcool Cocaina Amfetamine Corticosteroizi Anestezice Medicație gastrointestinală Analgezice Halucinogene Agenți antiastmatici Relaxanți musculari Anticolinesteraza Dioxidul de carbon Anticonvulsivante Monoxidul de carbon Antihistamine Opioide Antihipertensive și medicamente cardiovasculare Organofosfați Antiparkinsoniene Medicație psihotropă cu efecte secundare anticolinergice Canabis Sedative, hipnotice, anxiolitice Delirium-ul constituie probabil sindromul psihiatric cel mai întâlnit în spitalele fără specific psihiatric, în special la persoanele în vârstă. În jur de 10% din vârstnicii internați pentru probleme somatice
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]