710 matches
-
cu nenumărate ordonanțe, ordine, decizii și comunicate ale autorităților locale care, la rândul lor, au stabilit un noian de interdicții. Pentru a avea girul națiunii asupra măsurilor luate împotriva rebeliunii legionare, ca și pentru decizia angajării Armatei române în războiul antisovietic, guvernul a organizat referendumurile de la 2-5 martie și de la 9 octombrie 1941. Pe de altă parte, prin cele două plebiscite, generalul Ion Antonescu încerca să escamoteze caracterul totalitar al regimului pe care îl patrona și modul dictatorial în care exercita
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
alianței cu Germania, atitudinii și politicii față de evrei și continuării războiului dincolo de Nistru, unde a risipit vieți românești pentru interese strategice ce nu priveau România (între 22 iunie 1941 și 23 august 1944, când trupele române au luptat în războiul antisovietic, victimele au fost: 62 871 morți și 138 396 prizonieri; alți prizonieri, iar cca 150 000, au căzut după ce regele anunțase dezangajarea României din alianța cu Germania, în vreme ce de la 23 august 1944 până la 9 mai 1945, în aproape opt luni
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Galați) și două subcentre (Fălciu și Tulcea); - aparatul auxiliar (o echipă tehnică, o echipă sanitară, o echipă de desenatori, o gardă și o popotă). III. 1. 3. Reorganizarea SSI în ianuarie 1942 Datorită faptului că România era în plină campanie antisovietică, spațiul confruntărilor informative și contrainformative s-a dublat sau s-a triplat, concomitent cu „numărul personalului” care „se dublase” și impunea o „nouă repartiție a lui” și „o nouă reorganizare a Serviciului”. Structura concepută în noiembrie 1940, îndeosebi Secția de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
parte a Europei, iar după 22 iunie 1941, când a fost atacată Uniunea Sovietică, România și Ungaria vor participa alături de Germania cu mari structuri militare la nivel de armată. În mod cert, cei doi „aliați” au secondat Reich-ul în campania antisovietică, urmărind captarea bunăvoința Berlinului în conflictul lor teritorial. Mult mai perseverentă și cu mai mult succes s-a dovedit a „se mișca” Ungaria. Într-o astfel de conjunctură, România era constrânsă la o epuizantă bătălie informativă și contrainformativă, atât împotriva
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
care însă a căzut prizonier la 23 august 1944. Trebuie remarcat în mod special faptul că ritmul și nivelul acțiunilor informative maghiare sunt în ascensiune. Intensitatea și virulența lor crește în a doua parte a anului 1941, după declanșarea campaniei antisovietice. Explicația ar consta în faptul că Germania, direcționându-și atenția și acțiunile până în iunie 1941 spre Balcani (intervențiile în Grecia și Iugoslavia), Budapesta a fost obligată să-și concentreze și ea eforturile în această direcție, pentru a nu irosi ocazia de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ce i-a afectat dramatic evoluția postbelică, mai ales în condițiile instaurării dominației sovietice în estul și centrul Europei. Spectaculoase și de interes major sunt acțiunile purtate pe frontul secret care au susținut operațiunile militare. Înainte de a fi declanșată campania antisovietică (22 iunie 1941), pentru a nu se apela, cum se procedează pe timp de pace, la rezidenții externi sau la agenții informatori din Europa și din spațiul sovietic, Serviciul Special de Informații a organizat un Eșalon Mobil. Sarcina lui consta
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Corpul 6 A, responsabilitatea informativ-contrainformativă îi revenea chiar Centrului nr. 2. Acest minieșalon mobil, cu cele două centre și trei subcentre, erau nevoite să însoțească comandamentele trupelor române, conform deplasării și evoluției teatrului de operații, fapt petrecut și în campania antisovietică. Însă, raza lor de acțiune pe linie informativ/contrainformativă era drastic restrânsă comparativ cu cea din războiul antisovietic. Activitățile informative și contrainformative se reduceau numai pe o adâncime de sub 40 de km din fața unităților de luptă române, aflate pe front
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și trei subcentre, erau nevoite să însoțească comandamentele trupelor române, conform deplasării și evoluției teatrului de operații, fapt petrecut și în campania antisovietică. Însă, raza lor de acțiune pe linie informativ/contrainformativă era drastic restrânsă comparativ cu cea din războiul antisovietic. Activitățile informative și contrainformative se reduceau numai pe o adâncime de sub 40 de km din fața unităților de luptă române, aflate pe front și pe o zonă restrânsă din spatele lor, în condiții impuse de Comandamentul sovietic al Frontului 2 Ucrainean, printre
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pe lângă Corpul 7 Armată, comandat de generalul de corp Nicolae Șova, a colaborat cu Biroul 2 Informații al acestui comandament codat cu numele de „Vișin”. Șeful Subcentrului nr.1 de Informații era locotenentul în rezervă Simion Ghișa. Participase în campania antisovietică și acționase, în perioada 1 mai 1942-15 iunie 1944, ca șef al Centrului Informativ din Lemberg (Lvov-ul de azi), ce supraveghease informativ unitățile operative maghiare și zona lor de ocupație pe Frontul de Răsărit, având un spațiu delimitat de orașele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
militar sever, iar 250 de soldați alcătuiesc rezerva de intervenție în caz de excese”. Serov comunica lui Beria că „la ordinul nostru (al NKVD-ului, n.n.) Siguranța română a arestat /la Craiova/ în total de 55 de persoane cu orientare antisovietică”. Aceste acțiuni de proporții, luate în zona Craiovei, erau destinate menținerii controlului absolut de către sovietici, dublat de măsuri represive „împotriva conducătorilor autorităților locale”, pentru că exercitau „înrâurirea corespunzătoare asupra elementelor antisovietice”. Cei arestați - comandantul orașului, șeful poliției, directorul Siguranței etc. - au
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la Craiova/ în total de 55 de persoane cu orientare antisovietică”. Aceste acțiuni de proporții, luate în zona Craiovei, erau destinate menținerii controlului absolut de către sovietici, dublat de măsuri represive „împotriva conducătorilor autorităților locale”, pentru că exercitau „înrâurirea corespunzătoare asupra elementelor antisovietice”. Cei arestați - comandantul orașului, șeful poliției, directorul Siguranței etc. - au fost „expediați în penitenciarul din București și, ulterior, eliberați, cu concedierea din posturi”. În cazul când oficialitățile române acționau în forță, pentru a impune autoritatea și ordinea, așa cum s-a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Marele Stat Major român cunoștea date tot atât cât și Marele Stat Major german înainte de 23 august 1944. Reprezentantul sovietic obiecta că, dacă nu ar fi avut aceste date despre forța germană, România nu s-ar fi angajat în războiul antisovietic. De asemenea, mai presupunea că mareșalul Antonescu, de câte ori a mers la Fuhrer, i-au fost prezentate toate datele prin care a fost convins de victoria Berlinului și partea sovietică ar dori să cunoască aceste date, „în special asupra concepției operative
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
remise documentele ordonate”, a cerut să i se pună la dispoziție, de două ori pe lună (pe 15 și 28 ale lunii), note informative despre starea de spirit în armată (mai ales despre procesul de democratizare, trecerile în rezervă, ideile antisovietice cu motivele acestora și cazuri concrete), despre acțiunile organelor de propagandă (este vorba de noul organism, Inspectoratul Educației, Culturii și Propagandei în Armată și structurile sale, înființate după model sovietic) privind democratizarea armatei, modul în care este sprijinită și aplicată
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
De obicei, aprobările erau „oferite” numai dacă satisfăceau interesele sovietice. Fără îndoială că serviciile informative românești nu mai contau în exterior. Acțiunile lor erau dependente de cele sovietice sau erau compromise. Pe plan intern, acțiunile informativ/contrainformative românești, percepute ca antisovietice, nu numai că erau interzise, dar când aveau loc se finalizau cu arestări și deportări. Aparatul informativ românesc a fost în întregime subordonat interesului politic avut de sovietici în România. Astfel că, într-un timp relativ scurt, structurile informative românești
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
În fenomenul de redeșteptare a naționalismelor în Europa "Central-Răsăriteană", acordăm un loc aparte KPN-ului Konfederacja Polski Niepodleglej Confederația pentru o Polonie Independentă. În primul rînd, este vorba de cel mai vechi partid de opoziție, în mod cert anticomunist și antisovietic: el a fost creat în 1979 și a rămas mult timp izolat. Șeful și fondatorul său, Leszek Moczulski, a plătit un greu tribut pentru opoziția lui, făcînd mulți ani de închisoare. Apoi, KPN a ridicat de prima dată problema prezenței
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
prin care se poate ridica moralul popoarelor aflate sub dominația sovietică". Cu toate acestea, se atrăgea atenția că o astfel de tactică ar putea fi dăunătoare. Naționalismul era o sabie cu două tăișuri, care, pe lîngă faptul că stîrnea sentimente antisovietice, dezbina chiar popoarele înseși. Ungurii erau împotriva slavilor și a românilor, slovacii împotriva cehilor, iar polonezii împotriva germanilor. Aceste conflicte puteau crea o serie de probleme operaționale pentru propaganda americană. Un exces de naționalism putea "periclita obiectivele urmărite de Statele Unite
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
exprimau dezacordul față de Uniunea Sovietică 1024. Pentru a-și sublinia poziția, PMR a susținut o serie de ședințe în cadru restrîns, prin toată țara, pentru a explica națiunii noua lui linie politică. Discuțiile au stîrnit convingeri naționaliste, trezind sentimente latente antisovietice 1025. Ceea ce J.F. Brown denumește "devierea românească"1026 reflectă ruptura produsă nu numai între București și Moscova, dar chiar și între membrii CAER. Existau două blocuri: cel nordic, dezvoltat industrial și cel sudic, subdezvoltat. Poziția României era clară: ea refuza
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
toate tipurile de produse și servicii asigurate de Statele Unite"1117. Moscova și declarația de Independență a Bucureștiului În timp ce tratativele de la Washington progresau, Gheorghiu-Dej mergea mai departe pe calea independenței față de Moscova. "Declarația de Independență" din aprilie a iscat numeroase întruniri antisovietice în București. La începutul lunii mai, PMR a susținut campanii de îndoctrinare în cîteva agenții guvernamentale, la locurile de muncă și chiar în licee. Tema principală era exploatarea economică a României de către Uniunea Sovietică, din ultimii 20 de ani1118. La
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai, 1966. De la Gheorghiu-Dej la Ceaușescu După Declarația asupra poziției PMR privind problemele mișcarii comuniste și muncitorești internaționale și repudierea de către "Izvestia" a tezei lui Valev de remodelare a cursului inferior al Dunării, Bucureștiul s-a menținut pe aceeași poziție antisovietică radicală. În iulie 1964, URSS a propus ca în decembrie, 1964, să se desfășoare la Moscova o adunare preliminară a reprezentanților a 26 de partide comuniste. Scopul era pregătirea pentru o întrevedere internațională unde sovieticii sperau să poată înlătura Partidul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Marx. Fiind editată de Oțetea și Zane, doi istorici marxiști eminenți, cartea includea patru scrieri ale lui Marx, care nu mai fuseseră niciodată publicate și în care acesta condamna acapararea Basarabiei de către Rusia țaristă. Publicația era menită să reînvie sentimentele antisovietice din România; în doar 48 de ore s-au vîndut 30.000 de exemplare. 1176 În februarie,1965, eforturile lui Gheorghiu-Dej de a răzbi către Statele Unite s-au izbit de un dublu obstacol. Mult discutatele negocieri cu Firestone se duceau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
anunțase Nixon pe 15 iulie au făcut Kremlinul să intre în panică. Moscova vorbea despre o axă Washington-București-Beijing, în timp ce presa est-europeană și mai ales cea ungară atrăgeau atenția asupra formării unei "linii Tirana-Belgrad-București", ca fiind capătul vestic al unei axe antisovietice, care-și avea rădăcinile în China. În acest context, liderii de partid sovietici și cei din estul Europei, cu excepția lui Ceaușescu, s-au întîlnit în Crimeea, pe 1 august. Rezumatul oficial al conferinței indica unanimitate asupra mai multor puncte, printre
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
217). La fiecare dare de seamă a șefilor bolșevici, România era demonizată. Publicațiile, radioul, broșurile puneau titluri ca Zece ani de ocupație sângeroasă a Basarabiei (1928). România nu putea fi decât "cea mai sălbatică monarhie din Europa": România și războiul antisovietic (1928). Radio Tiraspol, la 27 aprilie 1933: "Biata Basarabie, aflată sub călcâiul boierilor și torturată de jandarmi. Dar ziua eliberării de sub jugul asupritor se apropie." (Din această propagandă a rămas în mintea basarabenilor imaginea odioasă a jandarmului român!). Ziarele Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
față de neamul nostru în nenorocire." Întrebarea lui Nicolae Iorga devine laitmotiv în masiva carte a lui Paul Goma, Săptămâna Roșie: "Care să fi fost motivul, pretextul, temeiul sau/și cauza pentru care, din prima zi (22 iunie 1941) a campaniei antisovietice a celui de al Doilea Război Mondial, "cu nebănuită cruzime, românii i-au masacrat din senin pe evrei, atât pe solul național: Rebeliunea legionară, Pogromul de la Iași, Trenurile Morții, Basarabia și Bucovina cât mai ales în Transnistria" (aceasta fiind teza
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și duși în lagărele de concentrare din Siberia, Urali etc. Și de astă dată principala miză a fost Basarabia (plus partea de Bucovină), rolul monedei de schimb (altădată Dobrogea), fiind acum Transilvania, promisă, spre amenințare, Ungariei, chiar dacă aceasta continuase războiul antisovietic. Desigur, acum și Dobrogea devenise monedă de schimb pentru Bulgaria. Încă înainte de Pactul Molotov-Ribbentrop, Germania făcuse alianță cu Ungaria și Bulgaria, în ecuație intrând și Uniunea Sovietică la 1939. Aceste înțelegeri antiromânești produseseră cedarea Cadrilaterului și a părții de nord
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și susținătorii săi au reușit să inițieze o epurare a elitelor dependente de sovietici și o "românizare" parțială a conducerii", totul făcut cu diplomație, asimilându-le cu epurările inițiate de Beria împotriva veteranilor Războiului Civil din Spania, "evitându-se tonurile antisovietice, antisemite și antimaghiare"250. Surpriza e că, spre deosebire de Beria, Gheorghiu-Dej atrage de partea aripii naționale tocmai pe veteranii aceluiași război, între fruntași aflându-se Petre Borilă și Valter Roman, dar și aripa ucraineano-basarabeană evreiască. În context, figura enigmatică este Emil
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]