725 matches
-
a fost o organizație antisovietică din Bălți, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească . Organizația a fost inițiată de către Ion Moraru și Vasile Țurcanu, la care a aderat și Petru Lungu, ultimii doi fiind studenți la Școala Pedagogică din Bălți în 1947 (?) (constituit pe baza fostului Liceu Ion
Sabia Dreptății () [Corola-website/Science/323385_a_324714]
-
Sovietică Socialistă Moldovenească . Organizația a fost inițiată de către Ion Moraru și Vasile Țurcanu, la care a aderat și Petru Lungu, ultimii doi fiind studenți la Școala Pedagogică din Bălți în 1947 (?) (constituit pe baza fostului Liceu Ion Creangă). Acest grup antisovietic de rezistență armată a activat în Bălți și în localitățile de origine a membrilor: Mândâc, Slănina, Drochia, Șuri, Chetrosu și gara Drochia în timpul epocii staliniste. Inițial membrii grupului se considerau un detașament de luptă, numit „” (a lui Ștefan cel Mare
Sabia Dreptății () [Corola-website/Science/323385_a_324714]
-
pe adresa Uniunii Scriitorilor, întrucât cele mai multe minciuni porneau de acolo, și pe adresa lui Stalin, considerat de către fruntașii organizației „căpetenia demonilor”. Toate scrisorile au fost semnate cu „Sabia Dreptății” . Organizația a fost descoperită de către NKVD în 1950. Arestările membrilor organizației antisovietice „Sabia Dreptății” au început în luna mai 1950. Ion Moraru a fost arestat în satul natal, iar Vasile Țurcanu în timpul examenului de „limbă moldovenească” de la Școala pedagogică din Bălți . La 24 noiembrie 1950, conform sentinței Judecătoriei Supreme a RSSM, au
Sabia Dreptății () [Corola-website/Science/323385_a_324714]
-
în luna mai 1950. Ion Moraru a fost arestat în satul natal, iar Vasile Țurcanu în timpul examenului de „limbă moldovenească” de la Școala pedagogică din Bălți . La 24 noiembrie 1950, conform sentinței Judecătoriei Supreme a RSSM, au fost condamnați pentru activitate antisovietică 10 membriși susținători ai organizației clandestine „Sabia Dreptății” : În conformitate cu art. 33 al Codului penal al URSS, ultimii 5 au fost declarați „deosebit de periculoși social” și după ispășirea pedepsei trebuiau săfi e exilați pe un termen de 10 ani în regiuni
Sabia Dreptății () [Corola-website/Science/323385_a_324714]
-
1941, după intrarea României în cel de-al doilea război mondial. Denumit după inginerul chimist Francisc Panet (1907-1941), grupul s-a ocupat cu prepararea de explozibili în vederea desfășurării de acte de sabotaj împotriva României, cu scopul de a submina războiul antisovietic. În iunie 1941, a avut loc atacarea Uniunii Sovietice de către forțele armate ale Axei. Prin Circulara din 8 iulie, declarația-manifest de la sfârșitul lunii iulie, cea din august și apoi prin Platforma-program din septembrie 1941, Partidul Comunist Român a condamnat participarea
Grupul Panet () [Corola-website/Science/319148_a_320477]
-
a avut loc atacarea Uniunii Sovietice de către forțele armate ale Axei. Prin Circulara din 8 iulie, declarația-manifest de la sfârșitul lunii iulie, cea din august și apoi prin Platforma-program din septembrie 1941, Partidul Comunist Român a condamnat participarea României la războiul antisovietic și a adresat o chemare pentru unirea tuturor forțelor patriotice antihitleriste într-un front unic național, în scopul de a-i alunga din țară pe germanii hitleriști, de a răsturna regimul antonescian și de a scoate România din războiul antisovietic
Grupul Panet () [Corola-website/Science/319148_a_320477]
-
antisovietic și a adresat o chemare pentru unirea tuturor forțelor patriotice antihitleriste într-un front unic național, în scopul de a-i alunga din țară pe germanii hitleriști, de a răsturna regimul antonescian și de a scoate România din războiul antisovietic. În acest scop, partidul a organizat acțiuni de sabotare a activității fabricilor de armament și muniții, a căilor ferate și a porturilor, pentru a împiedica trecerea convoaielor feroviare către front. Era nevoie astfel de procurarea de explozibili și de organizarea
Grupul Panet () [Corola-website/Science/319148_a_320477]
-
sau executați. În conformitate cu Raportul Tismăneanu, în 1940-1941 pe timp de pace, 86.604 persoane au fost arestate și deportate, în timp ce istoricii ruși au prezentat un număr estimativ de 90.000 pentru aceeași perioadă. NKVD s-a concentrat asupra grupărilor socotite antisovietice, dintre care majoritatea au fost cele mai active între 1944 și 1952. O campanie de eradicare a așa-zișilor chiaburi a fost orientată contra familiilor țăranilor proprietari din Moldova, care au fost deportați în Siberia și Kazahstan. De exemplu, în
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
făcut pe Lev Troțki să afirme că "un râu de sânge" separa regimul lui Stalin de cel al lui Lenin. Nici un segment al societății nu a fost lăsat neatins de procesul epurării. Articolul 58 din codul penal, care pedepsea "activitățile antisovietice", a fost aplicat în cea mai largă manieră. La început, listele pentru executarea inamicilor poporului erau confirmate de Politburo. De-a lungul timpului, procedura a fost simplificată la maxim și delegată celor de pe treptele inferioare de comandă. Cuvântul rusesc troika
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
cazul de exemplu a unui batalion de tătari de pe Volga (februarie 1943) și a Brigăzii I SS „Gil-Rodion” (2.500 de oameni, august 1943), care au trecut in corpore de partea partizanilor. În 1943, cam 7.000 de foști luptători antisovietici au schimbat tabăra și s-au înrolat în rândul partizanilor, iar aproximativ comandanți și specialiști în lupta de gherilă au fost aduși în republică. Localnicii au reprezentat majoritatea noilor recruți în rândul partizanilor. În toamna anului 1943, aproximativ 153.000
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
alții. Ucraina a fost alături de Belarus, a fost prima lovită de invazia forțelor Axei din vara anului 1941. Consecințele ocupație germane asupra populației ucrainiene au fost copleșitoare. Naziștii nu au făcut aproape niciun efort pentru a folosi în favoarea lor sentimentele antisovietice ale ucrainienilor, datorate guvernării dure staliniste. În ciuda faptului că, la început, unii dintre ucrainieni au întâmpinat cu entuziasm venirea germanilor, conducerea nazistă a adoptat imediat o poziție dură față de populația locală: au păstrat sistemul fermelor agricole colective (colhozuri), au deportat
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
conflict. Partizanii sovietici s-au bucurat de un sprijin slab din partea populației statelor baltice. Acțiunile controversate ale partizanilor au afectat populația civilă din regiune, precum au fost masacrarea civililor polonezi din Kaniūkai sau distrugerea întregului stat Bakaloriškės. Mișcarea de rezistență antisovietică din statele baltice, cunoscută ca „frații pădurii”, apărută imediat după reocuparea statelor baltice în 1944, și unitățile lituaniene de autoapărare (1941-1944) au intrat deseori în conflict cu grupurile de partizani sovietici, în condiții asemănătoare cu partizanii ucraninieni din UPA. În
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
Maniu. Gruparea pentru Libertate, Patrie și Cruce”, denumire stabilită de Iosif Capotă încă din 1949. Principalele acțiuni ale acestora au constat în redactarea și difuzarea a aproximativ 5000 de manifeste anticomuniste, cu o tematică diversificată: desființarea Bisericii Greco-Catolice, colectivizarea, rebeliunea antisovietică a lui Tito etc. Manifestele erau redactate de Iosif Capotă la mașina de scris și multiplicate cu indigo. Difuzarea era asigurată de către subgrupul din Brăișor la târguri sau la diverse aniversări și sărbători (23 august, 7 noiembrie, 30 decembrie), dar
Alexandru Dejeu () [Corola-website/Science/319545_a_320874]
-
Ică) Tănase, care fuseseră parașutați în România în 1953. Conducătorul grupului a fost comandant legionar și șef al centrului studențesc Timișoara, fiind sprijinit ca student la Politehnică printr-o bursă oferită de Pantelimon Nicolaescu, tatăl viitorului regizor. Reîntors de pe frontul antisovietic, el s-a refugiat în Germania în septembrie 1944, oferindu-se să-l ia cu el acolo și pe copilul Sergiu. Parașutat în România în 1953 cu un grup de foști legionari, a fost trădat de Bebi Toma și capturat
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
noiembrie 1945, în urma participării la marele miting în favoarea Regelui Mihai I, prima manifestație anticomunistă de amploare, și încarcerat la fosta Prefectură de Poliție, apoi la Regimentul de Panduri ”Tudor Vladimirescu” (unitate românească rusificată compusă din foști prizonieri români de pe frontul antisovietic), iar în cele din urmă la Penitenciarul Jilava . Era elev la Liceul ”Spiru Haret” din București (coleg cu Ion Iliescu), drept pentru care a fost exmatriculat. Au urmat alte patru arestări, făcute mai întîi de către Siguranță, apoi, după 1948, de
Dinu Zamfirescu () [Corola-website/Science/322876_a_324205]
-
susținut în 1940-41 regimul sovietic. Deportările sovietice spre Kazahstan și Siberia au fost reluate între 1945 și 1954, răpind desigur toți moldovenii bănuiți că ar fi susținut în 1941-44 autoritățile române, dar și ruși sau ucraineni bănuiți că ar fi „antisovietici”, credincioși pravoslavnici sau evangheliști, uneori chiar oameni luați noaptea din case doar pentru completarea „normelor de arestări”. Populația descrește și din cauza foametei din 1946-47, apoi se menține, și începe să crescă mulțumită destalinizării (1956) care pune capăt nesiguranței și permite
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
din 15 octombrie, Stahlecker scria că reușiseră să acopere acțiunile unității lor de avangardă (Vorkommando), și a făcut ca totul să pară a fi fost inițiativa populației locale. Grupuri de partizani, unități de civili afiliați grupărilor naționaliste de dreapta și antisovietice, au inițiat contactul cu germanii imediat ce aceștia din urmă au pătruns pe teritoriul lituanian. O unitate rebelă de insurgenți, condusă de și încurajată de către germanii din și Sicherheitsdienst, a declanșat pogromuri antievreiești în Kaunas (Kovno) în noaptea de 25-26 iunie
Holocaustul în Lituania () [Corola-website/Science/336669_a_337998]
-
naziștii și de crime împotriva evreilor nu au fost pedepsiți prea aspru. După redobândirea independenței față de Uniunea Sovietică în 1991, dezbaterea despre participarea lituanienilor la Holocaust a fost plină de dificultăți în Lituania. Naționaliștii lituanieni postsovietici pun accent pe rezistența antisovietică, dar unii partizani lituanieni pe care aceștia îi consideră eroi în lupta împotriva ocupației sovietice, erau în același timp colaboratori ai naziștilor cu care au cooperat pentru uciderea evreilor lituanieni. Guvernul lituanian postsovietic și-a reafirmat de mai multe ori
Holocaustul în Lituania () [Corola-website/Science/336669_a_337998]
-
eventualelor agresiuni sovietice. La finele războiului, ca rezultat al doctrinei atlantiste, a fost creată Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. În special Statele Unite, ieșite învingătoare din război și devenite cea mai mare putere mondială, au susținut puternic crearea NATO, cu funcție antisovietică. ul a suferit schimbări semnificative de-a lungul timpului, în funcție de obiectivele în schimbare care domină în lumea occidentală, în special după destrămarea URSS, iar mai recent în lumina noului război global împotriva terorismului și a războiului din Irak. După atacurile
Atlantism () [Corola-website/Science/308319_a_309648]
-
sau executați. În conformitate cu Raportul Tismăneanu, în 1940-1941 pe timp de pace, 86.604 persoane au fost arestate și deportate, în timp ce istoricii ruși au prezentat un număr estimativ de 90.000 pentru aceeași perioadă. NKVD s-a concentrat asupra grupărilor socotite antisovietice, dintre care majoritatea au fost cele mai active între 1944 și 1952. O campanie de eradicare a așa-zișilor chiaburi a fost orientată contra familiilor țăranilor proprietari din Moldova, care au fost deportați în Siberia și Kazahstan. De exemplu, în
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
lucrările de istorie din perioada stalinistă, regele Ferdinand și regina Maria sunt aspru criticați în primul rând pentru pentru așa-zisa „cotropire” a Basarabiei, act determinat, în opinia istoricilor comuniști,de faptul că familia regală a României devenise „"instrumentul politcii antisovietice a puterilor imperialiste"”. În una din aceste lucrări cu caracter propagandistic antimonarhic, Regina Maria era caracterizată ca fiind „"agentă a capitalismului englez și executantă docilă a directivelor guvernului englez"”. Alexandru Gârneață, un alt așa-zis „istoric”, a publicat prin 1948-1949
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
și 1942. Acest grup era format în cea mai mare parte din tineri evrei, care s-au ocupat cu împrăștierea de manifeste antinaziste și cu organizarea unor demonstrații semilegale. Cea mai importantă acțiune a acestui grup a fost dinamitarea expoziției antisovietice organizate de Joseph Goebbels. Acțiunea a dus la numeroase arestări, execuții și represalii împotriva evreilor germani. Represaliile care au urmat atentatului au provocat o amplă dezbatere în rândurilor cercurilor de opoziție. În Olanda, singurul grup de rezistență care a început
Rezistența evreiască în timpul Holocaustului () [Corola-website/Science/314043_a_315372]
-
în Siret mai trăiau doar 1.614 evrei (14.2% din populatie). Cand Armata Română a trebuit să se retragă din Bucovina de nord, mai mulți evrei din Siret au fost uciși. La 20 iulie 1941, când a început războiul antisovietic, toți evreii din Siret au fost concentrați într-un ghetou și au fost duși pe jos la Dornești. Acolo au fost urcați într-un tren de marfă și, după 14 zile, au ajuns la Calafat. După două luni, în octombrie
Templul Mare din Siret () [Corola-website/Science/317396_a_318725]
-
exprimat speranța că "România nu va stărui în protestul său, pe care guvernul sovietic nu-l poate accepta". El a declarat că aceste insule nu au nici o valoare pentru România, însă ele sunt extrem de importante pentru URSS. După declanșarea războiului antisovietic, la 21 iulie 1941 unități militare române ale Diviziei 10 infanterie au trecut Dunărea, eliberând în scurt timp orașele Ismail, Chilia Nouă și Vâlcov, iar peste cinci zile întreg sudul Basarabiei împreună cu gurile Dunării erau eliberat de sub sovietici. După încheierea
Insula Maican () [Corola-website/Science/319104_a_320433]
-
nivelul serviciilor de contra-informații militare”. Alți istorici consideră, dimpotrivă, că ideologia - inclusiv asimilarea comuniștilor cu evreii, și teoriile conspirații „iudeo-bolșevice” - a ocupat un loc important în procesul de teroare condus de sus. Potrivit istoricului american , „deși este adevărat că mișcările antisovietice demonstrează mai puțin nevoia de a-și justifica acțiunile, cu toate acestea, este destul de clar că violența, departe de a fi arbitrară sau accidentală, era de fapt calculată. [...] Prizonierii de război erau triați de către șefii albi, care îi puneau deoparte
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]